Dubla măsură a austerităţii: "Voi trăiţi mai prost, noi vă risipim banii"
de GABRIEL BEJAN
Raportul Curţii de Conturi pentru 2010, publicat ieri, ne oferă acum o altă perspectivă asupra anului în care s-au adoptat unele dintre cele mai drastice măsuri de austeritate. În timp ce Traian Băsescu şi Emil Boc ne cereau să acceptăm reducerea salariilor funcţionarilor cu 25% şi creşterea TVA cu 5%, în scopul nobil de a salva economia naţională afectată de recesiune, instituţiile statului aruncau pe fereastră 600 milioane de euro.
Datele publicate de Curtea de Conturi după verificarea a nu mai puţin de 2.400 de instituţii de stat (ministere, primării, societăţi comerciale sau regii autonome) arată sume mari de bani risipite prin achiziţii inutile, prin neîncasarea unor venituri legitime sau printr-un management defectuos al propriilor resurse. Un exemplu edificator îl reprezintă sistemele informatice cumpărate cu zeci de milioane de euro de către ministere şi agenţii şi care nu au fost folosite niciodată, fie pentru că erau inutile, fie nefuncţionale.
Un alt exemplu: Curtea de Conturi a verificat modul de desfăşurare a patru dintre programele naţionale de sănătate care au primit în total de la buget 1,67 miliarde lei. Cu această ocazie a descoperit că au fost decontate de către Casa Naţională de Sănătate medicamente de aproape un milion de euro, în baza unor reţete eliberate... persoanelor decedate. România liberă publică tabloul întreg al acestui adevărat „carnagiu" cu banii publici făcut într-o perioadă în care cuvântul de ordine ar fi trebuit să fie austeritatea. Dincolo de orice discuţie care s-ar putea face asupra obiectivităţii Curţii de Conturi, instituţie care, prin lege, trebuie să supravegheze cheltuirea banului public, datele din raportul de audit ne pot duce către câteva concluzii.
În primul rând, suma totală calculată de Curtea de Conturi că s-ar fi irosit în 2010 este considerabilă. 600 milioane de euro reprezintă mai mult decât suma pe care ar fi economisit-o statul român dacă ar fi tăiat pensiile cu 15% (decizie blocată de Curtea Constituţională). De asemenea, prejudiciul constatat reprezintă aproximativ o treime din economia făcută în anul respectiv de Guvern prin tăierea salariilor bugetarilor.
Cel de-al doilea lucru care poate fi remarcat este dubla măsură aplicată în 2010 de reprezentanţii coaliţiei de la putere. În timp ce şeful statului şi cel al Guvernului cereau populaţiei să facă sacrificii enorme, oamenii pe care aceştia i-au plantat la conducerea instituţiilor publice cheltuiau aiurea banii de la buget. Cu siguranţă că multe dintre neregulile constatate de Curtea de Conturi au şi o latură penală, motiv pentru care în zilele următoare ar trebui să ne aşteptăm la o ploaie de anchete ale DNA în multe instituţii publice.
Mai trebuie remarcat faptul că constatările Curţii de Conturi nu pot surprinde, obiectiv, decât o parte din neregulile care au avut loc în instituţiile statului în această perioadă. Probabil nu arată decât vârful aisbergului.
În altă ordine de idei, măsurile de austeritate din 2010 ar fi fost, cu siguranţă, mult mai bine primite de populaţie dacă ar fi fost dublate de dovezi certe că statul îşi face partea sa de treabă.
Acum, pare cel puţin deplasat că Guvernul clamează faptul că România mai stă încă pe linia de plutire datorită măsurilor de austeritate adoptate în 2010, chiar dacă asta a însemnat o înrăutăţire a nivelului de trai al unei bune părţi din populaţie. Nu ar fi fost oare mai onorabil să spui că România este pe drumul cel bun în primul rând pentru că toate ministerele, agenţiile şi instituţiile descentralizate s-au arătat chibzuite cu banul public?
Sursa:
http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/dubla-masura-a-austeritatii-voi-traiti-mai-prost-noi-va-risipim-banii-249704.html
de GABRIEL BEJAN
Datele publicate de Curtea de Conturi după verificarea a nu mai puţin de 2.400 de instituţii de stat (ministere, primării, societăţi comerciale sau regii autonome) arată sume mari de bani risipite prin achiziţii inutile, prin neîncasarea unor venituri legitime sau printr-un management defectuos al propriilor resurse. Un exemplu edificator îl reprezintă sistemele informatice cumpărate cu zeci de milioane de euro de către ministere şi agenţii şi care nu au fost folosite niciodată, fie pentru că erau inutile, fie nefuncţionale.
Un alt exemplu: Curtea de Conturi a verificat modul de desfăşurare a patru dintre programele naţionale de sănătate care au primit în total de la buget 1,67 miliarde lei. Cu această ocazie a descoperit că au fost decontate de către Casa Naţională de Sănătate medicamente de aproape un milion de euro, în baza unor reţete eliberate... persoanelor decedate. România liberă publică tabloul întreg al acestui adevărat „carnagiu" cu banii publici făcut într-o perioadă în care cuvântul de ordine ar fi trebuit să fie austeritatea. Dincolo de orice discuţie care s-ar putea face asupra obiectivităţii Curţii de Conturi, instituţie care, prin lege, trebuie să supravegheze cheltuirea banului public, datele din raportul de audit ne pot duce către câteva concluzii.
În primul rând, suma totală calculată de Curtea de Conturi că s-ar fi irosit în 2010 este considerabilă. 600 milioane de euro reprezintă mai mult decât suma pe care ar fi economisit-o statul român dacă ar fi tăiat pensiile cu 15% (decizie blocată de Curtea Constituţională). De asemenea, prejudiciul constatat reprezintă aproximativ o treime din economia făcută în anul respectiv de Guvern prin tăierea salariilor bugetarilor.
Cel de-al doilea lucru care poate fi remarcat este dubla măsură aplicată în 2010 de reprezentanţii coaliţiei de la putere. În timp ce şeful statului şi cel al Guvernului cereau populaţiei să facă sacrificii enorme, oamenii pe care aceştia i-au plantat la conducerea instituţiilor publice cheltuiau aiurea banii de la buget. Cu siguranţă că multe dintre neregulile constatate de Curtea de Conturi au şi o latură penală, motiv pentru care în zilele următoare ar trebui să ne aşteptăm la o ploaie de anchete ale DNA în multe instituţii publice.
Mai trebuie remarcat faptul că constatările Curţii de Conturi nu pot surprinde, obiectiv, decât o parte din neregulile care au avut loc în instituţiile statului în această perioadă. Probabil nu arată decât vârful aisbergului.
În altă ordine de idei, măsurile de austeritate din 2010 ar fi fost, cu siguranţă, mult mai bine primite de populaţie dacă ar fi fost dublate de dovezi certe că statul îşi face partea sa de treabă.
Acum, pare cel puţin deplasat că Guvernul clamează faptul că România mai stă încă pe linia de plutire datorită măsurilor de austeritate adoptate în 2010, chiar dacă asta a însemnat o înrăutăţire a nivelului de trai al unei bune părţi din populaţie. Nu ar fi fost oare mai onorabil să spui că România este pe drumul cel bun în primul rând pentru că toate ministerele, agenţiile şi instituţiile descentralizate s-au arătat chibzuite cu banul public?
Sursa:
http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/dubla-masura-a-austeritatii-voi-traiti-mai-prost-noi-va-risipim-banii-249704.html
