Discursul de Revelion trece pe online
Autor:
Traian Băsescu a renunţat, de doi ani, să mai ţină obişnuitul discurs de Anul Nou, preferând un mesaj pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.
Lui Traian Băsescu îi plac discursurile. Mai ales cele ţinute în faţa unor mari mase de oameni. Între 2004 şi 2009, Băsescu şi-a petrecut revelioanele în pieţe publice, ţinându-şi speech-ul liber şi, la final, stropind cu şampanie din buza scenei. Chiar şi pe vremea când era doar primar general al Bucureştiului onora trecerea anului cu câteva vorbe vesele, din popor.
De doi ani încoace, însă, Băsescu îşi petrece Revelioanul la Predeal şi nu mai spune nimic. Lasă doar câte un comunicat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale. Întâmplător sau nu, fuga de popor a lui Traian Băsescu vine după doi ani cu măsuri de austeritate. În vara anului 2010, Băsescu a anunţat tăieri salariale de 25% pentru angajaţii din sectorul bugetar. Anul acesta, salariile rămân „îngheţate", în timp ce preţurile sunt în continuă creştere. Conform unui sondaj IMAS, încrederea populaţiei în Băsescu a ajuns la doar 12,9%. Pragmatism sau frustrare
Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, spune că e o simplă întâmplare faptul că Traian Băsescu nu a mai cuvântat în noaptea dintre ani: „Domnul Preşedinte nu a mai ţinut în ultimii doi ani discursul televizat pentru că aşa s-a întâmplat. Dar nu aş trage de aici o concluzie". Turcan respinge categoric varianta că Traian Băsescu să fi refuzat să mai apară la televizor pe final de an din pricina măsurilor de austeritate din ultimul timp: „Sunt explicaţii simpliste pe care le dau, de obicei, adversarii politici".
„În mod clar absenţa discursului din noaptea de Revelion nu este ceva ce Traian Băsescu şi-a dorit la începutul mandatelor sale, în 2004, când nu doar că a ţinut un discurs, dar s-a dus şi în Piaţa Universităţii şi a băut din cea mai mare sticlă de şampanie pe care am văzut-o în viaţa mea", spune Cozmin Guşă, fost director de campanie electorală a lui Traian Băsescu la alegerile din 2004. „Dacă a renunţat la discurs din pragmatism, cred că este o atitudine potrivită pentru aceste vremuri, în care nici nu mai are ce să promită, nici discursul său nu mai are aceeaşi permeabilitate la nivelul maselor. Dar este posibil să fi renunţat şi dintr-un sentiment de frustrare. Băsescu este convins că presa are o atitudine uşor schizoidă faţă de el: indiferent ce spune poate fi interpretat împotriva sa", mai spune Guşă.
Pe 31 decembrie 2009, în noaptea ultimului său discurs de sfârşit de an, preşedintele Traian Băsescu a susţinut cuvântarea în aer liber.
„La mulţi ani, ţară dragă!"
O mulţime amuzată aştepta zgribulită ca preşedintele să înceapă urările. „Vă e frig dom' preşedinte?", a întreabat şmechereşte un ins din decor. „Domn' preşedinte, faceţi o poză cu mine?", se ruga o femeie. „Una din aia de paparazzi", glumea un altul.
Băsescu făcea de unul singur ultimele retuşuri ale decorului său viu. Îşi poziţiona soţia în cadru: „Maria, dă-te mai lângă mine". Apoi şi-a dat singur startul. A mulţumit românilor care îl votaseră cu trei săptămâni înainte, pe 6 decembrie. A vorbit apoi despre patriotism şi despre criza economică ce abia se zărea. „2009 a fost un an dificil, un an în care peste România a trecut criza globală, care ne-a afectat dar nu ne-a îngenuncheat!". A încheiat plin de patos: „La mulţi ani, ţară dragă!".
12,9% este nivelul de popularitate la care a ajuns Traian Băsescu, după ce la începutul anului 2005 cota sa era la peste 60%.
'89 - '90, cel mai fericit Revelion al lui Iliescu
Ion Iliescu a apărut la TVR, în seara de 31 decembrie 1989, alături de gaşca sa de emanaţi ai Revoluţiei. A povestit, pe scurt, desfăşurarea evenimentelor revoluţionare şi a înfierat regimul ceauşist. Acela a rămas cel mai frumos Revelion din viaţa sa: „Revelionul de care îmi amintesc cu cea mai mare plăcere este cel dintre anii 1989-1990. A fost primul Revelion în libertate. Pentru mine, discursul pe care îl ţineam de Anul Nou era un moment de comunicare cu cetăţenii", ne-a declarat Ion Iliescu.
Revelion ’89 - ’90. De la stânga la dreapta: Nicolae Militaru, Dumitru Mazilu, Ion Iliescu, Petre Roman şi Silviu Brucan Foto: arhiva TVR
Nicolae Ceauşescu a rămas în conştiinţa românilor şi cu celebrele sale discursuri de Anul Nou, rostite stâlcit şi cu multe greşeli de exprimare. Ştefan Andrei, fostul ministru de Externe şi apropiat al familiei Ceauşescu, povesteşte cum se scria discursul dictatorului: „Ceauşescu a ţinut mereu discursul de Anul Nou, n-a întrerupt deloc. În ultimii ani era din ce în ce mai lung. Ceauşescu făcea discursul şi apoi i-l dădea lui Constantin Mitea, fost redactor-şef adjunct la «Scînteia» şi consilier prezidenţial pe probleme de presă. Discursul era mereu cam la fel, nu schimba mare lucru".
Ilie Ciurescu, redactor-şef adjunct la departamentul de Actualităţi din TVR, era cel care coordona filmarea cuvântării lui Ceauşescu în ultimii ani: „La Comitetul Central era un studio special de televiziune în care se făceau înregistrările lui Ceauşescu, în special mesajul de Anul Nou. Ţineam cont de o serie de lucruri care reprezentau dorinţe greu negociabile ale preşedintelui. De exemplu, el nu era de acord să reia în cazul unor mici greşeli, nu trăgea «duble», cum se spune în limbajul de televiziune. Trebuia ca noi să luăm anumite măsuri şi să putem retuşa în caz de nevoie".
Mesajul televizat de Anul Nou, o tradiţie respectată
Adresarea către cetăţeni în noaptea de Anul Nou a unui mesaj, transmis live sau înregistrat la TV şi radio, a devenit deja o tradiţie bine înrădăcinată care nu mai poate fi ocolită de către şefii de stat din marile state europene, şi nu numai. Acestea pot fi consultate în variantă video, audio sau scrisă pe site-urile instituţiilor pe care le reprezintă.
Limbajul de adresare, cât mai simplu şi direct Cancelarul de la Berlin, Angela Merkel, s-a adresat germanilor într-un discurs de peste 6 minute, transmis de posturile publice de televiziune ARD şi ZDF. Îmbrăcată într-un costum de culoare brun-metalizat, stând în picioare la un pupitru şi având în spate un cadru cu sediul Reichstagului, Merkel a făcut urări pentru 2012, dar a şi vorbit într-o limbă simplă, pe înţelesul tuturor, despre provocările economice, sociale şi politice ale anului următor.
De asemenea, preşedintele SUA, Barack Obama, aflat în concediu în Hawai cu familia, şi-a făcut timp să înregistreze pentru americani obişnuitul discurs de Anul Nou, intitulat în acest an. „Să lucrăm împreună". Mesajul poate fi descărcat în format video sau audio de pe site-ul Casei Albe.
Preşedintele SUA, Barack Obama
Anul Nou, de la Carol al II-lea la Traian Băsescu
Tradiţia mesajului transmis de şeful statului către popor în noaptea dintre ani pleacă din perioada monarhiei româneşti. Emisiunea „Secvenţial", de la Antena 3, a prezentat mai multe momente în care şefii de stat ai României cuvântau de Anul Nou. Arhiva Naţională de Film păstrează discursul ţinut de către Carol al II-lea, în dimineaţa de 1 ianuarie 1940. Un an mai târziu, Regele Mihai, care avea 19 ani, se adresa românilor prin intermediul radioului naţional, al ziarelor şi al buletinelor de ştiri cinematografice. Orânduirea comunistă a preluat această tradiţie burgheză, iar din 1956, odată cu prima emisie a Televiziunii Române, mesajul de Anul Nou a fost transmis cu regularitate în noaptea dintre ani, în timp real. Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu le-au vorbit cu patos şi însufleţire oamenilor muncii. La primul Revelion de după Revoluţie, Ion Iliescu s-a prezentat în faţa naţiunii şi a ţinut discursul de şef de stat. Următorul moment notabil în istoria mesajelor de Anul Nou a fost în noaptea dintre anii 2004-2005. Pentru prima dată, preşedintele nu se mai adresa naţiunii dintr-un studio sau dintr-o sală, ci de pe o scenă, din mijlocul bucureştenilor, cu o sticlă de şampanie în mână. Vă prezentăm scurte fragmente din diverse mesaje prezidenţiale:
1939-1940. Regele Carol al II-lea
„Şi-acuma, la începutul acestui an, pe care să-l dorim cât mai bun şi paşnic, adresez ţării mele o strămoşească urare de la mulţi ani. Sănătate!"
1964 - 1965. Gheorghe Gheorghiu-Dej
„Dragi prieteni şi tovarăşi, acum, când trecem în revistă realizările anului care se încheie, permiteţi-mi ca, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al Guvernului Republicii Populare Române, să adresez cele mai frumoase urări de fericire, muncă spornică şi sănătate muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, activiştilor de partid şi de stat, bărbaţi şi femei, vârstnici şi tineri, oameni ai muncii de toate naţionalităţile, tuturor acelora care nu-şi precupeţesc forţele şi energia pe vastul şantier al ţării noastre în plin avânt. Frumos şi minunat este viitorul care stă în faţa ţării şi a poporului nostru. Pentru înfăptuirea acestui viitor vă invit să ridicăm paharul şi vă adresez tradiţionala urare: la mulţi ani!"
1965-1966. Nicolae Ceauşescu
„Peste câteva minute ne vom despărţi de anul 1965, an de mari înfăptuiri ale poporului român, în toate domeniile activităţii sociale şi vom întâmpina cu voie bună şi optimism anul 1966, care deschide patriei noastre noi perspective de progres şi prosperitate. Vă urez tuturor, dragi prieteni şi tovarăşi, îndeplinirea dorinţelor şi năzuinţelor de mai bine!"
1988-1989. Nicolae Ceauşescu
„Cu prilejul Anului Nou, vă urez din toată inima, dragi compatrioţi, noi şi noi realizări, satisfacţii depline în muncă şi în viaţă, împlinirea tuturor dorinţelor de mai bine, multă sănătate şi fericire!"
1989-1990. Ion Iliescu
„Cetăţeni şi cetăţene, fie ca anul 1990 să marcheze în viaţa României, a poporului român, un veritabil salt într-o nouă etapă de progres şi bunăstare, o înnoire radicală în viaţa economică, socială şi spirituală a ţării. În numele Consiliului Frontului Salvării Naţionale doresc să exprim şi pe această cale, tuturor cetăţenilor României - tineri şi vârstnici, bărbaţi, femei şi copii - la mulţi ani!"
1996-1997. Emil Constantinescu
„Dragi compatrioţi, în această noapte, vieţile noastre şi istoria ţării noastre îşi adaugă încă un an. Un an important, un an greu, un an plin, un an care a adus schimbări şi speranţe. La miezul nopţii va începe un an nou, la capătul căruia speranţele trebuie să devină în bună parte împliniri economice şi sociale, împliniri omeneşti, împliniri în ceea ce priveşte statutul internaţional al României. Putem spune că bilanţul este negativ din punct de vedere economic, financiar şi social, dar pozitiv în planul politicii interne şi externe al relaţiilor interetnice, religioase şi umane. Cred că, sub semnul voinţei noastre comune de bine, anul 1997 va fi un an mai bun pentru România şi pentru fiecare dintre noi. Vă urez tuturor o noapte frumoasă şi la mulţi ani!".
2009 -2010. Traian Băsescu
„Începem un an nou, un an care trebuie dedicat reformei statului. Trebuie să avem grijă de valorificarea avantajelor pe care ni le-a dat Dumnezeu. Avem condiţii pentru o agricultură performantă şi pentru un turism de succes"
2011 - 2012. Traian Băsescu (mesaj postat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale)
„Dragi români, întâmpinăm împreună un An Nou şi vă adresez, cu acest prilej de bucurie şi speranţă, gândurile mele bune de sănătate şi încredere în viitor. Acum, la cumpăna dintre ani, putem fi mândri că printr-un amplu efort naţional am depăşit împreună dificultăţile anului 2011. Îmi doresc ca anul 2012 să reînvie în sufletele noastre optimismul şi credinţa că putem reuşi rămânând solidari cu destinul naţiunii din care facem parte. Fie ca Noul An să reînnoiască în inimile tuturor românilor, care sunt în ţară sau în comunităţile diasporei, bucuria, speranţa şi curajul de a ne asuma şi împlini destinul unui popor menit să prospere şi să reuşească prin muncă în tot ceea ce îşi propune. La mulţi ani!"
A contribuit Alex Nedea
Sursa:
http://www.adevarul.ro/actualitate/Discursul_de_Revelion_trece_pe_online_0_620338280.html
