Judecătorii Curţii Constituţionale se ascund în spatele banilor
Ei şi-au depăşit competenţele amânând judecarea sesizării USL privind comasarea alegerilor
Autor: GABRIELA ANTONIU
Despre rolul Curţii Constituţionale a României în regimul Băsescu-Boc se poate spune orice numai că este garantul respectării legii fundamentale a ţării, nu. Ascunşi în spatele inamovibilităţii şi a aşa zisei independenţe faţă de celelalte autorităţi ale statului, magistraţii Curţii Constituţionale au făcut şi fac jocurile politice ale actualei Puteri, transformând ilegal instituţia într-o a patra putere în stat, o a treia cameră a Parlamentului care prin deciziile sale obligatorii înăbuşă orice "derapaj legislativ" de la politica portocalie.
*Ultima lovitură a CCR a fost decizia de amâna pentru 25 ianuarie pronunţarea pe sesizarea USL privind neconstituţionalitatea legii de comasare a alegerilor locale cu cele parlamentare. Motivul amânării este demn de ministrul Ialomiţianu şi mai puţin de Curtea Constituţională a cărei singură preocupare trebuie să fie respectarea legii. Ei au căutat şi au găsit un motiv ridicol pentru amânarea pronunţării pe legea privind comasarea alegerilor: aşteaptă de la Guvern detalii privind impactul financiar al comasării. Adică vor să vadă dacă într-adevăr se economisesc aproximativ 20 milioane de euro prin organizarea scrutinului local şi parlamentar în aceeaşi zi, aşa cum a susţinut premierul Boc.
Printr-o astfel de decizie, magistraţii CCR dau dovadă de laşitate şi încalcă legea. Potrivit Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Consituţionale, ei îşi depăşesc competenţele deoarece nu intră în atribuţiile CCR să analizeze impactul financiar al unui scrutin, dar şi limita învestirii, deoarece nu li s-a solicitat să analizeze impactul financiar al comasării. |n plus, prin amânarea deciziei pe comasarea alegerilor din motive financiare, ei creează impresia că democraţia se poate face la mica înţelegere, în funcţie de câţi bani dispunem.
Legaţi de ombilical de regimul portocaliu, judecătorii Curţii nu au făcut altceva decât să rezoneze din nou cu actuala putere care de mai bine de o săptămănă dă din colţ în colţ şi tot caută explicaţii la ceea ce credea că nu i se poate întâmpla vreodată: să fie contestată de la un capăt la altul al ţării, începând cu Băsescu şi terminând cu ultimul pedelist, în mitinguri-maraton. Pe lângă faptul că şi-au depăşit clar atribuţiile legale, judecătorii CCR par să fi fost în pană de inspiraţie sau de memorie când au recurs la o astfel de motivaţie. Cum au mai amestecat justiţia cu economia şi acum doi ani, ei au fost catalogaţi drept “penibili” de şeful statului, acelaşi Băsescu căruia judecătorii CCR îi dădeau certificat de bună purtare pentru a nu putea fi suspendat din funcţia de preşedinte al României acum 5 ani. "Am avut probleme extrem de serioase în discuţiile cu FMI, UE şi Banca Mondială legate de credibilitatea şi predictibilitatea deciziilor instituţiilor juridice ale României, care adesea fără justificare şi temei constituţional sau legal au interferat masiv politica economică a Guvernului", declara Băsescu la 10 noiembrie 2011, întrebându-se dacă nu ar trebui negociate politicile economice cu Curtea Constituţională.
De la episodul de atunci, judecătorii CCR s-au tot revanşat faţă de şeful statului şi actuala Putere, respingând pe bandă rulantă sesizările Opoziţiei. Şi a fost vorba despre sesizări privind legi cruciale sau hotărâri ale Legislativului adoptate fie prin ocolirea Parlamentului, fie prin înlocuirea procedurilor regulamentare cu înţelegeri de culise ale actualei puteri, cum ar fi Legea Educaţiei, celebra Legea a pensiilor fraudată la vot de Roberta Anastase, Legea bugetului de stat pe 2011, Legea salarizării unitare,Legea asistenţei sociale şi validarea membrilor CSM. Au făcut doar două excepţii, mai întâi cu Legea eutanasierii maidanezilor, pe 11 ianuarie, apoi pe 18 ianuarie când au admis sesizarea USL privind neconstituţionalitatea Legii publicităţii. Ultima a fost o decizie menită mai mult să închidă gura Opoziţiei căreia tocmai îi amânase sesizarea privind comasarea alegerilor.
Cine sunt judecătorii CCR
Din 2004 încoace, actuala Putere a reuşit să-şi asigure majoritatea la Curtea Constituţională. Astfel, din cei 9 judecători, cinci au fost numiţi de şeful statului, PDL şi UDMR. Astfel, Augustin Zegrean a fost numit de preşedintele Traian Băsescu, Petre Lăzăroiu – numit tot de Traian Băsescu, Mircea Ştefan Minea – numit de Camera Deputaţilor, la nominalizarea PDL, Iulia Antoanella Motoc – numită de Senat, la nominalizarea PDL, Valentin Zoltan Puskas - numit de Senat, la nominalizarea UDMR, Ion Predescu – numit de Senat, la nominalizarea PSD, Aspazia Cojocaru – numită de Camera Deputaţilor, la propunerea PSD, Tudorel Toader – numit de Camera Deputaţilor, la propunerea PNL, Acsinte Gaspar – numit de fostul preşedinte Ion Iliescu. Ei au fost numiţi pentru un mandat de 9 ani. Preşedintele CCR este Augustin Zegrean, fost deputat PDL. Curtea se va reînnoi în 2013 când le vor expira mandatele lui Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Aspaziei Cojocaru.
*Ultima lovitură a CCR a fost decizia de amâna pentru 25 ianuarie pronunţarea pe sesizarea USL privind neconstituţionalitatea legii de comasare a alegerilor locale cu cele parlamentare. Motivul amânării este demn de ministrul Ialomiţianu şi mai puţin de Curtea Constituţională a cărei singură preocupare trebuie să fie respectarea legii. Ei au căutat şi au găsit un motiv ridicol pentru amânarea pronunţării pe legea privind comasarea alegerilor: aşteaptă de la Guvern detalii privind impactul financiar al comasării. Adică vor să vadă dacă într-adevăr se economisesc aproximativ 20 milioane de euro prin organizarea scrutinului local şi parlamentar în aceeaşi zi, aşa cum a susţinut premierul Boc.
Printr-o astfel de decizie, magistraţii CCR dau dovadă de laşitate şi încalcă legea. Potrivit Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Consituţionale, ei îşi depăşesc competenţele deoarece nu intră în atribuţiile CCR să analizeze impactul financiar al unui scrutin, dar şi limita învestirii, deoarece nu li s-a solicitat să analizeze impactul financiar al comasării. |n plus, prin amânarea deciziei pe comasarea alegerilor din motive financiare, ei creează impresia că democraţia se poate face la mica înţelegere, în funcţie de câţi bani dispunem.
Legaţi de ombilical de regimul portocaliu, judecătorii Curţii nu au făcut altceva decât să rezoneze din nou cu actuala putere care de mai bine de o săptămănă dă din colţ în colţ şi tot caută explicaţii la ceea ce credea că nu i se poate întâmpla vreodată: să fie contestată de la un capăt la altul al ţării, începând cu Băsescu şi terminând cu ultimul pedelist, în mitinguri-maraton. Pe lângă faptul că şi-au depăşit clar atribuţiile legale, judecătorii CCR par să fi fost în pană de inspiraţie sau de memorie când au recurs la o astfel de motivaţie. Cum au mai amestecat justiţia cu economia şi acum doi ani, ei au fost catalogaţi drept “penibili” de şeful statului, acelaşi Băsescu căruia judecătorii CCR îi dădeau certificat de bună purtare pentru a nu putea fi suspendat din funcţia de preşedinte al României acum 5 ani. "Am avut probleme extrem de serioase în discuţiile cu FMI, UE şi Banca Mondială legate de credibilitatea şi predictibilitatea deciziilor instituţiilor juridice ale României, care adesea fără justificare şi temei constituţional sau legal au interferat masiv politica economică a Guvernului", declara Băsescu la 10 noiembrie 2011, întrebându-se dacă nu ar trebui negociate politicile economice cu Curtea Constituţională.
De la episodul de atunci, judecătorii CCR s-au tot revanşat faţă de şeful statului şi actuala Putere, respingând pe bandă rulantă sesizările Opoziţiei. Şi a fost vorba despre sesizări privind legi cruciale sau hotărâri ale Legislativului adoptate fie prin ocolirea Parlamentului, fie prin înlocuirea procedurilor regulamentare cu înţelegeri de culise ale actualei puteri, cum ar fi Legea Educaţiei, celebra Legea a pensiilor fraudată la vot de Roberta Anastase, Legea bugetului de stat pe 2011, Legea salarizării unitare,Legea asistenţei sociale şi validarea membrilor CSM. Au făcut doar două excepţii, mai întâi cu Legea eutanasierii maidanezilor, pe 11 ianuarie, apoi pe 18 ianuarie când au admis sesizarea USL privind neconstituţionalitatea Legii publicităţii. Ultima a fost o decizie menită mai mult să închidă gura Opoziţiei căreia tocmai îi amânase sesizarea privind comasarea alegerilor.
Cine sunt judecătorii CCR
Din 2004 încoace, actuala Putere a reuşit să-şi asigure majoritatea la Curtea Constituţională. Astfel, din cei 9 judecători, cinci au fost numiţi de şeful statului, PDL şi UDMR. Astfel, Augustin Zegrean a fost numit de preşedintele Traian Băsescu, Petre Lăzăroiu – numit tot de Traian Băsescu, Mircea Ştefan Minea – numit de Camera Deputaţilor, la nominalizarea PDL, Iulia Antoanella Motoc – numită de Senat, la nominalizarea PDL, Valentin Zoltan Puskas - numit de Senat, la nominalizarea UDMR, Ion Predescu – numit de Senat, la nominalizarea PSD, Aspazia Cojocaru – numită de Camera Deputaţilor, la propunerea PSD, Tudorel Toader – numit de Camera Deputaţilor, la propunerea PNL, Acsinte Gaspar – numit de fostul preşedinte Ion Iliescu. Ei au fost numiţi pentru un mandat de 9 ani. Preşedintele CCR este Augustin Zegrean, fost deputat PDL. Curtea se va reînnoi în 2013 când le vor expira mandatele lui Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Aspaziei Cojocaru.
Sursa:
http://www.jurnalul.ro/special/alegeri-comasate-curtea-constitutionala-602186.htm
