GENERALII DE ARMATĂ
- STUDIUL DE CAZ -
Motto:”Ofiţerul trebuie să fie sclavul onoarei şi datoriei militare”
Gen. I.C.Brătianu
Episodul III. Perioada postrevoluţionară
3.1Generalii emanaţi
În baza dovezilor furnizate de cercetatorii români şi străini ai evenimetelor produse în România în decembrie 1989 se desprinde cu claritate concluzia că atunci a avut loc o lovitură de stat, al cărui scop real a fost instalarea şi la Bucureşti a unui lider comunist reformator şi asigurarea menţinerii României în sfera de interese a URSS. Edificatoare în acest sens este intervenţia generalului Mihai Chiţac la TVR, pe 22 decembrie 1989, în jurul orei 14.15 care declara că militarii vor “ sprijini actuala orientare politică din ţara noastră ”şi vor fi în măsură “ să dea o ripostă hotărîtă acelora care ar încerca să zdruncine noua orientare politică, socialist democratică în ţara noastră”.
Conducerea armatei va fi preluată de următoarele categorii de militari : complotiştii , cei cu acţiuni controversate pe timpul evenimentelor din decembrie 1989 şi cei care au beneficiat de avansarile în grad şi funcţie specifice acestei perioade.
I. Complotiştii.
Nucleul dur al complotului a fost reprezentat de foşti generali, de regulă absolvenţi de studii în URSS, care au fost înlăturaţi din funcţii şi numiţi în diferite sectoare economice- gen.col. Nicolae Militaru şi gen.lt.Vasile Ionel - sau care erau încă activi - gen.lt.Gheorghe Logofătu, gen.mr.Marin Pancea, gen.lt.Nicolae Eftimescu, comandor Emil Cico Dumitrescu, col. Dumitru Penciuc.Toţi vor beneficia de avansări şi numiri în funcţii de decizie. Pe timpul desfăşurării evenimentelor vor fi activaţi şi promovaţi în funcţii următorii generali trecuţi în rezervă, fiind suspectaţi de legături cu serviciile sovietice GRU sau KGB - gen.lt. Paul Romano Cheler, gen.lt.Jean Moldoveanu, gen.lt.Marin Ghe. Bălteanu, gen.lt.Ioan Bucur Bordei, gen. mr.Liviu Traian Ciubancan, gen.mr Ştefan Kostyal, gen. mr.Horia Opruţă, gen. mr.Dumitru Pletos, gen. mr.Gheorghe Constantin Popescu şi cam. Nicolae Ghe. Hîrjeu. La începutul anului 1990, o mare parte dintre aceştia vor fi trecuţi din nou în rezervă,urmare a revoltei cadrelor din M.St.M. Din rîndul complotiştilor vor fi înaintaţi în gradul de general cu patru stele următorii:
- Nicolae Militaru – Cel mai sinistru general al Armatei Române. S-a făcut vinovat de masacrele de la M.Ap.N.- unde au fost ucişi militari USLA comandaţi de lt. Col. Trosca -şi de la Otopeni , unde au fost ucişi militari din trupele de securitate şi de asasinarea generalilor Nuţă-Mihalea. A iniţiat acţiunea de avansare la excepţional a peste 7.000 cadre,pe criterii clientelare, nespecifice sistemului militar, care va avea un efect dezastruos pe termen lung asupra organismului militar.
- Vasile Ionel – A fost acuzat în anul 1978 că a subminat economia naţională şi capacitatea de apărare favorizînd’’importul de tehnică de luptă de aviaţie din URSS, tehnică învechită moral” dar la un preţ de achiziţie ca al tehnicii de ultimă generaţie. Victor Atanasie Stănculescu a afirmat despre acesta că a fost “şeful rezidenţei KGB din România” Ca secretar al CSAT, consilier prezidential pe probleme de aparare, a dat acordul politic al presedintiei pentru semnarea, in 1994, a intelegerii privind legatura telefonica directa Cotroceni-Kremlin („Firul rosu") .
- Emil Cico Dumitrescu – la TVR, în ziua de 22 decembrie 1989, fără nici un drept a chemat unităţi din ţară să apere capitala. În perioada 1996-2000, a fost cercetat pentru "subminarea puterii de stat" prin modul în care s-a implicat în mineriada din 13-15 iunie 1990.
- Mihai Aron - La data de 30 decembrie 1989 a fost avansat la gradul de amiral, fiind numit în funcția de comandant al Marinei Militare Române. A fost eliberat din funcție la data de 12 aprilie 1990, după care a fost numit în funcția de consilier principal al ministrului la Grupul de consilieri al M.Ap.N. (12 aprilie - 2 mai 1990), apoi de președinte al Comisiei Superioare a M.Ap.N. (2 mai - 2 iulie 1990). Amiralul Mihai Aron a fost trecut în rezervă la data de 2 iulie 1990.
- Paul Romano Cheler – A participat la complotul organizat în anul 1984 de generalul Ion Ioniţă. A fost reactivat în 28 decembrie 1989 îndeplinind următoarele funcţii: comandant al Diviziei 57 Tancuri, comandant al Armatei a II- A şi comandant al Armatei a IV-a. El şi-a făcut cunoscute vederile naţionaliste, criticând reforma forţelor armate române conform criteriilor NATO, precum şi ideea reconcilierii româno-maghiare.
- Dumitru Penciuc – Activat în decembrie 1989 va îndeplini funcţii importante în MI- şef stat major IPG, comandant al Trupelor de Pază şi Ordine din MAI, adjunct al ministrului şi şef de Stat Major al MI. A fost învinuit în dosarul penal "Mineriada 13-15 iunie '90", sub acuzația de subminare a puterii de stat și instigare la lipsire de libertate.
II. Militari cu acţiuni controversate pe timpul evenimentelor din decembrie 1989
A. Pe timpul represiunii din perioada 16-22 decembrie 1989
- Vasile Milea – Vinovat pentru tranformarea armatei în principal forţă de represiune. A emis la 17 decembrie 1989 ora 13.30 ordinul în 14 puncte prin care militarilor li se ordona să folosească armamentul din dotare împotriva demonstranţilor. A condus personal represiunea de la Intercontinental în noaptea de 22 decembrie 1989. Pentru aceste fapte a fost avansat p.m. general cu patru stele şi declarat erou.
- Victor Atanasie Stănculescu- Generalul fară onoare, care şi-a pus piciorul în ghips de frica lui Ceauşescu. Pentru activitatea de la Timişoara a fost condamnat la 15 ani închisoare. Vinovat pentru emiterea NT nr. 39 din 22 decembrie 1989, prin care ordona scoaterea din nou a militarilor din cazărmii, cu ordinul de a face uz de arma “împotriva grupurilor înarmate cu arme de foc”, asta în condiţiile în care dezinformatorii dela TVR anunţau atacurile teroriştilor- securişti înarmaţi pînă în dinţi. A regizat şi executat cel mai ruşinos asasinat politic din istoria României – execuţia în ziua de Crăciun a soţilor Ceauşescu.
- Viorel Bîrloiu – Fost secretar UTC al Şcolii de ofiţeri activi N Bălcescu-Sibiu şi instructor UTC la Comandamentul Infanteriei şi Tancurilor,locotenentul colonel Bîrloiul era în 1989 comandantul Brigăzii de Vînători de Munte din Alba Iulia. A coordonat acţiunile în această garnizoană şi în Cugir soldate cu 6 morţi şi 13 răniţi.
- Eugen Manolache Bădălan – Şef de stat major al Diviziei Mecanizate din Oradea, în perioada 17 – 20 decembrie 1989 a coordonat acţiunile detaşamentului R egimentului Mecanizat din Arad la Timişoara. În perioada 21-22 decembrie a condus activitatea detaşamentelor din unităţile din Arad, Lipova şi Ineu, ordonînd acţiunea în forţă împotriva demonstranţilor. În perioada 22 decembrie1989 – 24 octombrie 1992 este avansat în gradele de locotenent colonel, colonel şi general de brigadă.
- Costantin Degeratu – ofiţer 1 în comandamentul Armatei a IV-a, a întocmit, la ordinul generalului Iulian Topliceanu, în ziua de 20 decembrie , harta desfăşurării detaşamentelor militare în Cluj. În acţiunile represive desfăşurate de militarii aflaţi în aceste dispozitive 26 persoane au fost ucise şi alte 86 rănite. A încercat să împiedice aflarea adevărului despre aceste evenimente. În 19 noiembrie 1997 emite Ordinul Circular nr. 522 prin care "se suspendă temporar" dreptul tuturor angajaților din subordinea SMG, militari sau civili, de a furniza presei informații cu privire la "activitatea proprie sau a altor persoane pe timpul evenimentelor din Decembrie 1989".
- Tiberiu Costache – Aflat la comanda Diviziei 57 Tancuri a coordonat acţiunile militarilor din subordine pentru înăbuşirea manifestaţiilor din Bucureşti în 21 decembrie 1989 şi acţiunile acestora împotriva teroriştilor. În perioada 22 decembrie 1989 – 07 mai 1990 a fost avansat în gradele de colonel şi general maior.
- Mircea Mureşan - În perioada Revoluției din decembrie 1989, maiorul Mircea Mureșan, comandatul regimentul de tancuri din Pantelimon, a participat la împrăştierea manifestanţilor în 21 decembrie şi este acuzat că a ordonat deschiderea focului cu tunurile de pe tancuri asupra Bibliotecii Naţionale, rezultînd distrugerea a peste 500.000 cărţi rare şi manuscrise unicat.În perioada 22 decembrie 1989- 09 mai 1992 este avansat la gradele de locotenent colonel, colonel şi general maior.
- Dumitru Venicius Iliescu – Fost secretar UTC, căpitanul Dumitru Iliescu, proaspăt ales în funcţia de instructor cu probleme de propagandă la Regimentul 2 Mecanizat, va participa în 21 decembrie la împrăştierea manifestanţilor din zona Intercontinental.Din 22 decembrie se ataşează grupului din jurul lui Ion Iliescu, avînd o carieră fulminantă.
B.Pe timpul luptei împotriva teroriştilor
- Vasile Jenică Apostol – Şef de stat major al Diviziei Mecanizate din Brăila, a fost imlicat în organizarea acţiunii militarilor din subordine în garnizoanele Brăila, Galaţi Focşani şi Rîmnicul Sărat. În perioada 23-30 decembrie 1989 în Brăila, incidentele armate s-au soldat cu un număr de 42 morţi şi 99 răniţi. A fost implicat în arestarea –eliberarea gen Pancea Marin cel care se autoproclamase comandantul militar al Brăilei. În anul 1990 primeşte gradele de colonel şi general de maior.
- Nicolae Păştinică – A avut o acţiune controversată pe timpul evenimentelor din decembrie1989, la Buzău, fiind în dezacord cu gen . Ion Dîndăreanu, comandantul său direct.
- Dumitru Cioflină –, A scăpat de acuzaţia de colaborare cu un ziarist englez care fusese declarat persoană indezirabilă în România, pentru activitatea de culegere de informaţii militare,cu ajutorul naşului său, generalului Vasile Milea. Fostul aghiotant al generalului Nicolae Militaru, a avut o activitate controversată după 22 decembrie 1989- vezi cazul Brădeşti, cînd din ordinul său au fost ucise 2 persoane şi rănite alte 7. În perioada 22 decembrie 1989- 02 februarie 1990 este avansat colonel şi general maior.
C. Pe timpul combaterii războiului radio – electronic
Următorii generali şi colonei se fac vinovaţi de coordonarea, supravegherea şi apărarea necorespunzătoare a spaţiului aerian al României: general maior Iosif Rus, general colonel Mircea Mocanu,coloneii Ion Magdalena şi Mihai Iliescu.În plus generalul Iosif Rus este acuzat că a favorizat producerea incidentelor de la Otopeni, doborîrea elicopterului care transporta pe generalii Nuţă şi Mihalea, avionului AN-24 şi a bombardării cimitirului Ghencea Militar de către elicopterele de la Boteni. Generalul colonel Mircea Mocanu este acuzat ca a aprobat intervenţia elevilor de la Şcoala de Ofiţeri Activi de Artilerie şi Radiolocaţie împotriva demonstranţilor din centrul municipiului Braşov în ziua de 21 decembrie 1989.
III. Militarii care au beneficiat de avansările în grad şi funcţie specifice perioadei
Pînă la sfîrşitul anului 1991 conform declaraţiei generalului Nicolae Spiroiu un număr de peste 7000 de cadre au beneficiat de avansări la excepţional, în cea mai mare parte nemeritate. Mai tranşant, generalul Victor Negulescu afirma într-o scrisoare adresată ministrului apărării naţionale următoarele, referitor la cei avansaţi în această perioadă şi care au ajuns în funcţii militare importante:”Vă cunosc trecutul şi o parte din prezent, vă cunosc pilele, cunoştinţele şi relaţiile care v-au purtat în scaune şi funcţii, lichelismul ce sălăşuieşte în unii, trucurile prin care aţi parvenit la revoluţie şi după, pentru a vă cocoţa tot mai sus”. Culmea ironiei, primul avansat la excepţional este însăşi colonelul Nicolae Spiroiu în 28 decembrie 1989.Următorii viitori generali cu patru stele vor beneficia de avansări în această perioadă : Gheorghe Iordachi Grigoraş(11ianuarie 1990), George Ioan Dănescu(27 noiembrie 1990)Mihail Eugeniu Popescu(29 noiembrie 1991)Gheorghe Bucşe(24 octombrie 1992).Cantraamiralul Gheorghe Anghelescu va fi numit la 01 aprilie 1990 comandant al Marinei Militare, iar colonelul Nicolae Berechet va fi numit șef al Inspectoratului de Poliție al județului Argeș . Maiorul Mircea Chelaru,fostul aghiotant al generalului Ion Gheorghe, şeful cercetării Diviziei 57 Tancuri în decembrie 1989,este avansat locotenent colonel şi colonel pînă la şfîrşitul anului 1990 şi promovat ca director al Diviziunii III de contraspionaj la SRI, ulterior fiind numit ca ataşat militar aero şi naval al României în Iordania.Este acuzat de colegii din CADA că a fost sluga credincioasă a lui Victor Atanasie Stănculescu şi a contribuit la distrugerea acestei mişcări.
IV. CONCLUZII
Surprinde numărul mare al celor care au fost implicaţi în organizarea, conducerea şi executarea represiunii din 16-22 decembrie şi în desfăşurarea unor activităţi controversate după 22 decembrie 1989 şi care ulterior au fost avansaţi în gradul de general cu patru stele. Asta în condiţiile în care niciun militar care a refuzat să execute astfel de ordine nu au fost avansat la excepţional. Există doar o excepţie, care întăreşte de fapt regula, Viorel Oancea, care abia în anul 2009 a fost avansat în gradul de general de brigadă , după ce a fost cooptat în partidul aflat la putere.
Surprinde lipsa de reacţie a procurorilor militari în soluţionarea cazurilor în care viitori generali cu patru stele Vasile Jenică Apostol şi Nicolae Păştinică au fost implicaţi la Galaţi şi Buzău, în arestarea unor comandanţi.
Menţinerea în funcţii şi avansarea unor foşti membri ai Comitetului Central al PCR – Nicolae Militaru(1974-1984), Mircea Nicolae Mocanu(1974-1989), Iosif Rus(24noiembrie -22 decembrie 1989), Nicolae Şchiopu(24noiembrie -22 decembrie 1989) reprezintă un argument forte pentru cei care contestă exitenţa unei revoluţii anticomuniste în decembrie 1989.
Deosebit de interesantă este analiza comparativă a avansărilor de care au beneficiat viitorii generali cu patru stele care şi-au început cariera în perioada comunistă şi cei care au fost avansaţi în perioada imediat următoare evenimentelor din decembrie 1989. Astfel , în perioada comunistă, obţinerea gradelor de la sublocotenent la colonel s-a făcut în perioade extrem de scurte:Vasile Milea(13 ani, cu obţinerea a două grade în 1949- slt şi lt- şi în 1952- lt.maj şi cpt.), Victor Atanasie Stănculescu(11 ani cu obţinerea a două grade- slt. şi lt - în 1949 şi lt.maj şi cpt în 1952) Vasile Ionel(11 ani), Paul Romano Cheler(13 ani), Mihai Aron(16 ani)
În timpul şi în perioada imediat următoare evenimentelor din decembrie unii militari, cu atenţie selectaţi, au avut parte de avansări spectaculoase: Nicolae Spiroiu (general maior -28.12.1989 şi general locotenet - 13.05. 1991), Vasile Jenică Apostol (lt.col -decembrie 1989, colonel- ianuarie 1989, general maior-07.02. 1990), Dumitru Cioflină (lt.col -decembrie 1989, colonel- ianuarie 1989, general maior-07.02. 1990),Tiberiu Costache(lt.col -decembrie 1989, colonel- ianuarie 1989, general maior-07.05. 1990), Mircea Mureşan (maior-decembrie 1989 - general maior-09.05. 1992), Eugen Manolache Bădălan (maior-1989- general maior 24.10.1989), Nicolae Păştinică( locotenent colonel 1989- general maior 21.11.1991), Emil Cico Dumitrescu(colonel – decembrie 1989- amiral – 14.06.1995). Dacă veţi avea curiozitatea să citiţi biografiile publice ale acestor militari afişate pe diferite site –uri ale unor instituţii, veţi constata că toţi evită să prezinte date despre modul de obţinere a acestor grade.Mai mult, Viorel Bîrloiu şi-a falsificat biografia, susţinînd nici mai mult nici mai puţin că în perioada 1973-1978 ar fi fost comandant de subunitate, el fiind de fapt secretar şi instructoUTC. Evoluţia cea mai spectaculoasă o va avea însă un alt politruc, Dumitru Venicius Iliescu, devenit omul de pază al lui Ion Iliescu, care este avansat de la gradul de căpitan în 1989 la gradul de general maior în 1994.Devenit director al Serviciului de Pază şi Protecţie acesta acesta va fi unul dintre puternicii zilei în perioada mandatelor lui Ion Iliescu. Deosebirea între cei avansaţi în perioada comunistă şi cei avansaţi imediat după decembrie 1989 constă în faptul că primii au obţinut rapid gradele la începutul carierei, iar ceilalţi la mijlocul carierei militare. Sunt uniţi prin două asemănări- nu au pregătirea necesară specifică funcţiilor importante în care sunt numiţi şi sunt tributari şi obedienţi celor care le-au asigurat ascensiunile.
Ar mai fi de adăugat cîteva amănunte interesante. Doi din viitorii generali cu patru stele au fost aghiotanţi ai unor generali din perioada comunistă- Dumitru Cioflină şi Mircea Chelaru. Dintre cei 30 generali analizaţi în acest capitol doar 7 au comandat eşalonul armată- Vasile Milea,Nicolae Militaru,Mircea Chelaru, Eugen Manolache Bădălan,Tiberiu Costache,Mircea Mureşan şi Nicolae Păştinică. Dacă în perioadele monarhistă şi comunistă erau avansaţi în gradul de general cu patru stele doar generalii din trupele de uscat, acum se dă startul avansării în acest grad şi a unor militari din alte categorii de forţe armate . Astfel vor fi avansaţi din Marina Militară- Mihai Aron şi Gheorghe Anghelescu; din Aviaţia militară – Mircea Mocanu,Iosif Rus, Gheorghe Bucşe,Mihai Dumitru Iliescu şi Ion Magdalena; din Ministerul de Interne- Nicolae Berechet, George Ioan Dănescu şi Dumitru Penciuc; din Serviciul de Pază şi Protecţie- Dumitru Venicius Iliescu.Parcă pentru a demonstra absurditatea unor avansări, chimistul Emil Cico Dumitrescu este avansat amiral în cadrul Ministerului de Interne.
Dacă în perioadele anterioare nici un general nu a fost avansat, nici măcar în timp de război, în gradul de general de armată post mortem, Ion Iliescu reuşeşte şi această premieră ,prin avansarea lui Vasile Milea şi a lui Nicolae Şchiopu. Sunt avansaţi în cel mai înalt grad militar doi generali pe timpul reactivării- Nicolae Militaru şi Dumitru Venicius Iliescu- , 11 generali aflaţi în rezervă şi în retragere şi doar 15 generali aflaţi în activitate, marea majoritate dintre ei la trecerea în rezervă.
Uitînd că militarii sunt sclavii onoarei , un mare număr din generali cu patru stele vor fi acuzaţi de implicare în fapte de corupţie astfel:
- Afacerea “Tofan ”– Mihail Eugeniu Popescu şi Eugen Manolache Bădălan (au fost condamnaţi la 4 ani cu suspendare)
- Afacera “Motorola “– Victor Atanasie Stănculescu
- Afacera “Ristop”- Eugen Manolache Bădălan
- Afacera “Schimburi de teren M.Ap.N.- Becali” – Dumitru Cioflină
- Afacera”Diplome titluri universitare”- Mircea Mureşan şi Eugen Manolache Bădălan
- Afacera” Răpirea din Irak”- Constantin Degeratu
- Afacera”Transferuri ilegale la Dinamo”- Nicolae Berechet
- Afacera”Rompetrol”- Nicolae Berechet
- Afacera”Schimb teren Vidraru”- Nicolae Berechet
- Afacera”Fruvimed”- George Ioan Dănescu
- Afacera”Ţigareta II”- Gheorghe Bucşe
- Afacera”Banca Internaţională a Religilor”- Gheorghe Bucşe
- Afacera”Tipografia SPP”- Dumitru Venicius Iliescu
- Afacera”Case pentru generali”-Constantin Degeratu, Vasile Apostol,Tiberiu Costache,Viorel Bîrloiu, Nicolae Păştinică.
- Afacera “Uzi”- Dumitru Venicius Iliescu
- Afacera”Automobile blindate pentru SPP”- Dumitru Venicius Iliescu
- Afacerea”Trafic cu combustibil în Iugoslavia”- Dumitru Venicius Iliescu
- Complicitate cu mafia ţigănească din Strehaia - Dumitru Venicius Iliescu
- Procurarea apartamentului cu 7 camere- Dumitru Venicius Iliescu
- Scandalul “Vila din Mogoşoaia”- Dumitru Venicius Iliescu
Următorii generali cu patru stele au mai fost acuzaţi:
- Implicare într-o firmă specializată în comerţul de armament şi tehnică militară,care nu era autorizată de instituţiile româneşti din domeniu- Constantin Degeratu
- Emil Cico Dumitrescu a fost trimis în judecată pentru că a cerut unui afacerist 100.000 dolari ca să-l scape de un dosar penal
- Mircea Chelaru şi Nicolae Spiroiu au fost supravegheaţi de DSM, potrivit careia “acţiunile acestora prejudiciază cercetarea, înzestrarea şi modernizarea armatei române, dar şi importul şi exportul de tehnică militară”.
- Mircea Chelaru şi Ion Magdalena au acceptat să fie administratorii unei firme controlate de controversatul om de afaceri Sever Mureşan, girînd cu numele lor afaceri imobiliare de peste 150 milioane de euro.
- Ion Magdalena că a muşamalizat probe din dosarul Ţigareta II.
În perioadele anterioare analizate nu am întilnit niciun astfel de caz. În episodul următor vom vedea amplificarea fără precedent a acestui fenomen la cel mai înalt nivel al armatei române
Col.(r) Remus Macovei
ANEXA 1
ANEXA 2
GENERAL DE ARMATĂ DUMITRU VENICIUS ILIESCU
Data naşterii 18 august 1956
Locul naşterii Greci- judeţul Mehedinţi
Studii militare Şcoala militară de ofiţeri active Nicolae Balcescu Sibiu 1975-1978
Facultatea politico-militară din cadrul Academiei Militare
1987-1989
Grade militare
Locotenent-1978
Locotenent major- 1981
Căpitan- 1986
Maior - ianuarie 1990
Locotenent colonel - iunie 1990
Colonel – mai 1991
General de brigadă – 1 decembrie 1994
General de divizie – noiembrie 1996
Trecut în rezervă - 5 februarie 1997
Reactivat - 12 martie 2002
General de corp armată - 15 aprilie 2003
General de Armată – 21 octombrie 2004
Trecut în rezervă – 21 decembrie 2004
Funcţii importante Secretar UTC la Liceul Militar Dimitrie Cantemir (1978-1980)
Secretar de partid (1980-1982).
Instructor UTC la Consiliul Politic Superior al Armatei 1982-1987
Instructor cu probleme de propagandă PCR la Regimentul 2 Mecanizat -august 1989 - ianuarie 1990
Director al Unităţii Speciale de Pază şi Protocol din M.Ap.N.-
7 mai 1990-26 iulie 1991
Director al Serviciului de Protecţie şi Pază – 26 iulie 1991-noiembrie 1996
Comandant al Brigăzii 17 Jandarmi – noiembrie 1996 – 5 februarie 1997
Consilier în cadrul Departamentului de Securitate Naţională – martie 2002 –
decembrie 2004
Decoraţii Ordinul "Virtutea Militară", în grad de comandor (1 decembrie 2002) -
"pentru servicii deosebite aduse în conceperea și organizarea apărării şi ordinii
publice"
