Orban îşi consolidează dictatura, iar Băsescu ia lecţii
În vreme ce Uniunea Europeană doar chiţăie - fiind copleşită de criza euro, dar şi pentru că partidul lui Victor Orban face parte din PPE, majoritar în UE, iar presa occidentală îşi exprimă dezaprobarea -, premierul ungar îşi consolidează regimul dictatorial, el realizând în numai 18 luni ceea ce unii lideri din ţările comuniste au făcut în decenii întregi, dar, oricum, neatingând nivelul său, faptul fiind deosebit de grav şi neliniştitor, atât pentru această ţară, aflată cândva în avangarda reformelor democratice din statele Estice, cât şi pentru România, ştiut fiind că regimul Băsescu vede în prim-ministrul budapestan un profesor pe care-l copiază la virgule.
Analiştii occidentali văd în aşa-zisul pachet de reforme radicale impuse de Orban o modalitate practică de a compromite alternanţa politică în această ţară şi, implicit, regulile democraţiei. Astfel, la 1 ianuarie, a intrat în vigoare o nouă Constituţie, socotită de specialişti cea mai restrictivă din Europa; câteva zile mai înainte, Parlamentul, dominat aproape total de partidul lui Orban, care e susţinut de un altul, ultranaţionalist, adoptase o altă serie de legi foarte controversate. Influentul ziar francez „Le Monde" scrie că ele „sunt ultimele dintr-o serie lungă, care izolează Ungaria şi creează o prăpastie în cadrul democraţiei din această ţară". Există deja Legea asupra mass-media, cea asupra Justiţiei, Legea electorală, cât şi o lege asupra stabilităţii financiare. În ce-o priveşte, reforma Băncii Centrale n-a ţinut seama de obiecţiile formulate de UE şi de Banca Centrală Europeană, care văd în ea o punere în discuţie a independenţei autorităţilor monetare. De altfel, din cauza acestui text au eşuat discuţiile informale ale Cabinetului Orban cu UE şi FMI, premierul recurgând la celebra sa retorică ultranaţionalistă şi declarând pompos că ţara lui nu primeşte ordine de la Bruxelles. Ca urmare, el şi-a văzut liniştit de drum, iar deputaţii l-au urmat fără a crâcni, stabilind, între altele, ca directoratul Băncii Centrale să fuzioneze cu un consiliu monetar lărgit, ceea ce înseamnă că prerogativele preşedintelui băncii vor fi reduse serios, iar adjuncţii lui vor fi numiţi de şeful guvernului. A fost creat un consiliu bugetar, numit de premier, ce se poate opune proiectului de buget. Or, în viitor, dacă vine la putere opoziţia, acest consiliu poate bloca proiectul de buget. Este una dintre măsuri, întrucât mai sunt şi altele, care prevăd ca mandatul unor şefi de instituţii centrale, din domeniul economiei, justiţiei, poliţiei, armatei, să fie de 9 şi chiar 12 ani (!?). Deja, guvernul Orban şi-a numit protejaţii în posturile respective, ceea ce iarăşi va face ca un eventual cabinet al opoziţiei să se confrunte cu probleme insurmontabile, dat fiind că aparatul de stat va fi în mâinile fidelilor lui Orban. Şi în cazul Legii electorale, prolificul prim-ministru este încântat că a creat mari probleme opoziţiei. Astfel, legea stabileşte alegeri cu un singur tur, scrutinul proporţional şi scrutinul pe liste, 199 de deputaţi în Parlament (386 - înainte). Aceste dispoziţii, care ar bloca orice alternanţă politică, vor reprezenta un handicap pentru candidaţii mici, care nu vor putea negocia eventuale acorduri de coaliţie ş.a.m.d. Oprindu-ne aici, nu-i aşa că parcă am văzut aceleaşi lucruri, doar cifrele diferă puţin, şi în cazul proiectelor lui Băsescu? Textul legii dă drept de vot - pe liste de partid - şi membrilor minorităţilor maghiare din ţările vecine, prevedere ce a neliniştit serios statele implicate, exceptând România, unde UDMR face şi desface nestingherită absolut totul în guvernul Boc. Totodată, Legea electorală impune un decupaj al circumscripţiilor foarte favorabil partidului de la putere - FIDESZ. Nu mai puţin dură este Legea mass-media, care instituie un consiliu format din nouă membri numiţi pe 9 ani, cei mai mulţi aparţinând partidului lui Orban. În fine, în ce priveşte cultele, numărul celor recunoscute oficial a fost redus de la 300 la 14. Premierul Orban nu ţine seama de obiecţiile UE, el insistă în continuare pentru a demonta sistemul alocaţiilor sociale, îşi continuă sumbra lui demagogie împotriva subvenţiilor - deşi el este cel ce a suprimat alocaţiile pentru şomaj, a atacat sistemul de pensii, a demolat sistemul de sănătate şi a reinstaurat sistemul complementar de sănătate privată, de o manieră şi mai radicală decât predecesorii săi neoliberali din guvernul lui Ferenc Gyurcsany, ce nu visau decât asta, dar ale căror proiecte au fost blocate de sindicate, susţinute atunci de Orban. Aşa că nu există divergenţe între guvernul lui Orban şi UE ori FMI, scrie ziarul budapestan "Heti Világgazdaság". Din nou se vede de unde se inspiră copios regimul Băsescu!
Există şi un alt domeniu în care extrema dreaptă este privilegiată, iar faptul nu a provocat nicio reacţie în România, nici la nivel oficial, în cadrul autorităţilor, ori al aşa-numitei societăţi civile, foarte guralivă când e vorba de eventuale derapaje dâmboviţene. Astfel, de la 1 ianuarie, teatrul budapestan de stat „Uj Szinhaz" este condus de actorul Gyorgy Dorner, care a declarat textual că se inspiră din ideile prietenului şi părintelui spiritual Istvan Csurka, 77 de ani, autor dramatic şi politician de extremă dreapta, condamnat de toată Europa, exclusiv România! Ziarul parizian „Liberation" scrie despre el că este „un antisemit înrăit, care nu are decât o idee fixă: complotul evreilor împotriva naţiunii ungare, urzit de axa New York - Tel Aviv - Budapesta. El se crede în Ungaria anilor '30, când se promulgau legi împotriva evreilor" şi continuă să scrie articole violent antisemite în revista sa, „Magyar Forum". Proiectul acestui teatru este considerat naţionalist şi antidemocratic, aşa cum o arată programul noului director - Dorner. Amintitul ziar scria că „cel mai neliniştitor este faptul că un teatru finanţat de stat SERVEŞTE O IDEOLOGIE A NEO-CRUCILOR CU SĂGEŢI". Este vorba de emblema Crucilor cu săgeţi, care, în 1944, era sinonimă cu moartea. Partidul Crucilor cu săgeţi era un partid nazist ungar. Foarte activ la finele anilor '30, a preluat puterea printr-un puci, la 16 octombrie 1944, şi a păstrat-o până în 1945, liderul lui, Ferenc Szalasi, fiind executat în 1946. În iarna lui 1944, Crucile cu săgeţi au împuşcat şi aruncat în apele îngheţate ale Dunării mii de evrei, asasinii pretextând că evreii şi gânditorii liberali erau cauza principală a răului mondial. În centrul politicii Crucilor cu săgeţi se aflau aceleaşi idei pe care le are azi acest duo sinistru, Dorner-Csurka, pus să conducă un teatru de stat din Budapesta, fapt pe care intelighenţia ungară l-a denunţat cu putere. Nu acelaşi lucru l-au făcut snobii noştri din societatea civilă, şi nici UDMR, altfel extrem de vocală dacă ar fi constatat un eventual exces naţionalist bucureştean.
Cât priveşte derivele dictatoriale ale guvernului Orban, regimul Băsescu „n-aude, n-a vede", el ştie că, în curând, va face la fel într-o Europă copleşită de uriaşa criză economico-financiară, pe care nu o vor mai interesa problemele celor „mici"!
Sursa:
http://www.cotidianul.ro/orban-isi-consolideaza-dictatura-iar-basescu-ia-lectii-168765/
