vineri, 30 martie 2012

Comunicatul nr. 13 din 30.03.2012


SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
Departamentul Juridic
Adresa: Bucuresti, Bd. Poligrafiei, nr. 4, Sector 1, cod postal 013705
E-mail scmdjuridic@yahoo.com Site http://sindicatulcmd.blogspot.com Telefon mobil : 0736 601143, 0736.601110, Fax : 0318177371
Cont:BRD, Agentia Carol, RO41BRDE441SV79262374410, Cod fiscal:26096263


  1. PROBLEME DE INTERES REZULTATE DIN INTALNIREA CU REPREZENTANTII CASEI DE AVOCATURA GILCA&VASILIU
In 26.03.2012, la sediul Casei de avocatura Gilca &Vasiliiu, a avut loc o intalnire de lucru a reprezentantilor SCMD cu avocatii Costel Gilca si Razvan Vasiliu. Din partea SCMD au participat urmatorii : Col (r) Mircea Dogaru – presedintele SCMD, Gl mr (r) Constantin Nastase – vice presedintele SCMD, Col (r) Monica Caloian – seful Departamentului Juridic, Col (r) Teodor Condurovici si Col (r) Ioan State – membri ai Departamentului Juridic, Lt Col (r) Iulian Antone – presedintele Filialei Slobozia, Lt Col (r) Costel Lesnic – membru al Compartimentului juridic al Filialei Slobozia, Col (r) Vasile Mihai – consilier juridic in Departamentul Juridic al SCMD.
In urma discutiilor au rezultat urmatoarele aspecte:
-la 03.04.2012 se va incheia faza primului termen de judecata in pasul « 1a » ;
- pentru reclamantii din pasul « 1a »  care nu mai sunt membrii de sindicat, dosarele se vor fi disjunge si se va stabili un nou onorariu pentru acestia ;
- onorariile de succes pentru deciziile favorabile definitive si irevocabile pe recalculare au fost achitate doar in proportie de aprox. 20%. Facem un apel sustinut la BO ale filialelor, care au membrii de sindicat aflati in aceasta neplacuta situatie a neplatii acestui onorariu, sa ia masurile de urmare necesare in timpul cel mai scurt si sa achite aceste sume de bani in conformitate cu detaliile transmise prin Comunicatul nr.4/27.01.2012;
- ca element de noutate, este pregatita si gata de expediere prima actiune la CEDO, pentru colegii din Vrancea, unde termenul de 6 luni de la data ramanerii definitive si irevocabile a hatararilor nefavorabile, pe recalculare, se apropia de sfarsit; pentru acest demers, dl av. C. Gilca si-a exprimat speranta legitima ca o eventuala actiune la CEDO trimisa de altcineva, avand ca obiect contestarea pensiilor militarilor, sa fie bine conceputa si argumentata, pentru a nu se primi o sentinta nefevorabila care apoi sa fie aplicata ca decizie pilot tuturor celorlalte actiuni ulterioare;
- referitor la CEDO, actiunile viitoare pe recalculare pentru membrii SCMD care au fost reprezentati in instantele nationale de Casa de Avocatura Gilca &Vasiliu se inscriu in onorariul achitat deja de SCMD; pentru ceilalti membrii SCMD, care vor dori sa fie reprezentati la CEDO de
aceasta casa de avocatura, vom comunica ce documente trebuie trimise si ce onorariu va trebui achitat (de indata ce aceste aspecte vor fi stabilite);
-in pofida cererilor exprese ale avocatilor, unele complete de judecata continua sa se pronunte numai pe capatul de cerere referitor la cuantumul pensiei; judecatorii sunt suverani, nu pot fi obligati sa faca ceva ce acestia nu considera sa faca, dar in aceste situatii furnizeaza motive serioase – si pe acest considerent – pentru a urma calea de atac: recursul;
- avand in vedere situatia creata de Casele de pensii sectoriale prin emiterea a doua sau mai multe decizii de revizuire a pensiei unui numar mare de persoane, s-a convenit asupra unui act aditional la contractul de asistenta juridica si reprezentare conform caruia onorariul se modifica, numai in situatia in care actiunea in instanta a fost deja deschisa, dupa cum urmeaza: pentru prima decizie – o majorare de 70 ron (incl tva), pentru a doua, a treia s.a.m.d. – cate 30 ron de fiecare decizie ;
- avocatii au acceptat sa acorde, in zilele de marti si joi, intre orele 14.00 si 16.00, in baza unui accept anterior obtinut telefonic sau prin email, consultatii juridice in procesele noastre;
- incepand de luni, 02.04.2012, documentele necesare deschiderii actiunii in instanta se vor preda la filiale in 4 exemplare, cu mentiunea ca acolo unde sunt mai multe decizii, xerocopiile ultimei decizii vor fi atasate la setul de documente, in timp de copiile celorlalte decizii vor fi predate intrun plic separat; incepand cu aceiasi data, avand in vedere volumul de munca din cadrul colectivului tehnic al casei de avocatura, reprezentantul acesteia nu se va mai deplasa la filiale, reprezentantii acestora vor preda documentele la sediul Casei de avocatura Gilca&Vasiliu din Bdul C. Coposu nr. 4, in zilele de luni si joi intre orele 13.00 si 15.00. Atentie la termene: dosarele vor fi depuse cu suficient de multe zile in avans fata de termenul de decadere pentru a avea timpul necesar sa fie prelucrate.

II. CU PRIVIRE LA RELATIA CU CASELE DE PENSII SECTORIALE

Va informam ca la demersul Departamentului Juridic referitor la contributia la pensia suplimentara si la procesul de regularizare, au raspuns doar Casele de pensii sectoriale ale MAI si SRI (cu intarzire). Aceste raspunsuri sunt strict formale, nu sunt sub niciun aspect angajante, nu fac decat sa redea citate din acte normative. Casa de pensii sectoriala a MApN nu s-a « obosit »  sa ne raspunda nici macar in acest mod formal.
Referitor la situatia regularizarii drepturilor de pensie (nn - in cazul in care nu intervin modificari legislative intre timp), Sectorul Relatii cu Cetatenii din cadrul SRI ne informeaza ca « acest proces se va desfasura in conditiile descrise in cadrul art 7 din OUG nr. 1/2011, respectiv pana cel mai tarziu 31martie 2012, sumele de plata se vor achita pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2012, iar sumele de recuperat se vor retine din drepturile de pensie, in conditiile legii » 
In saptamana care urmeaza vom face un alt demers adresat acestor institutii, cerandu-le sa ne precizeze cum respecta prevederile legale referitoare la incadrarea in conditiile de munca ale militarilor trecuti in rezerva cu drept de pensie.

III. IN LEGATURA CU SUMA DE 50 RON DE CARE NU AU BENEFICIAT UNII DINTRE COLEGII NOSTRI

Prin Comunicatul nr. 5/03.02.2012 v-am informat asupra faptului ca Departamentul Juridic a fost de acord ca membrii SCMD, cu vechime din 2009 sau 2010 (cotizatii platite in acei ani) - si care nu au beneficiat sub nicio forma de suma de 50 ron platita de sindicat - sa beneficieze de acesti bani in procesele pe revizuire, pe principiul egalitatii de tratament. Departamentul Juridic a solicitat Comitetului Director sa aprobe acest lucru, dar pana in prezent problema respectiva, de natura financiara, nu a putut fi discutata in acest for decizional. Vom insista in continuare pe aceasta tema, astfel incat problema respectiva sa fie rezolvata favorabil pentru colegii nostri; va vom tine la curent.
Nota: Continutul comunicatului a fost aprobat in sedinta Dep. Jur. din 29. 03 a.c.
Seful Departamentului Juridic
Col (r) Monica CALOIAN

joi, 29 martie 2012




Vorbe-n vânt
Băsescu combate azi din biroul de la CSAT evaziunea fiscală


Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se va reuni în şedinţă în 29 martie, de la ora 14,00, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Traian Băsescu. Membrii CSAT vor discuta şi despre activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse tematici referitoare la mandatul delegaţiei României la Summitul NATO (Chicago, 20-21 mai 2012) și activitatea desfăşurată de Ministerul Administraţiei şi Internelor, în perioada 2007 – 2011, în domeniul gestionării resurselor umane.
De asemenea, membrii CSAT vor discuta şi despre activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, fiind prezentat şi raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2011. Activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional la nivelul porturilor maritime vor fi şi ele discutate în CSAT. În cadrul şedinţei de joi vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională, a mai precizat Administraţia Prezidenţială.
Despre evaziunea fiscală, George Maior, șeful SRI, a declarat că ANAF ar trebui să fie mai eficientă."Noi am fost cei care am iniţiat un studiu pe problematica evaziunii fiscale acum 2 ani, arătând zonele unde este prezentă, cum afectează bugetul şi incidenţa asupra bugetului. După acea sedinţă şi în lumina acelui studiu, s-au luat cateva decizii strategice bune, în sensul unei conectări mai bune a serviciului cu alte instituţii care au abordat acest fenomen. S-a diminuat evaziunea fiscală datorită acestor acţiuni, dar nu atât cât trebuie. S-a diminuat spre 27-28%, este tot în estimarea noastră. Acestea au fost cifrele pe care le-am avansat atunci. O să mai facem un studiu să vedem cum stăm, 35% era foarte mult", a precizat George Maior, adăugând că există probleme în portul Constanţa, "altfel nu s-ar discuta la nivel de CSAT".
La mijlocul lunii martie premierul Răzvan Mihai Ungureanu l-a somat pe Blejnar să vină la bugetul de stat cu 2 miliarde de euro, bani pe care ar trebui să îi obţină din combaterea evaziunii fiscale. "Avem venituri de 33% din PIB, sub media europeana de 40%. Va cer ca, în termen de 60 zile, acțiunile dumneavoastră de combatere a evaziunii fiscale în zonele alcool și produse vegetale, cu respectarea prevederilor legale, să aducă venituri la buget de cel puțin 1,5% din PIB. Aveți sprijinul meu necondiționat pentru aplicarea măsurilor necesare obținerii acestui rezultat", afirma la acea vreme Ungureanu.
Ședința din 29 martie nu este singura în care CSAT se face că combate evaziunea fiscală. Și chiar dacă șeful SRI se laudă cu scăderea evaziunii fiscale, datele statistice ale statului îl contrazic. Pentru 2011 statistica a anunţat un PIB de 578 miliarde de lei, mai mare cu 31 miliarde de lei decât PIB-ul pe care fusese construit bugetul. Rezultă că ponderea veniturilor în PIB a fost doar 31,3% din PIB şi nu de 33,1% aşa cum fusese estimat. Deci statul nu a putut strânge 10 miliarde de lei la buget, ceea ce înseamnă că evaziunea fiscală a crescut în timpul lui Blejnar.
Cât de mare este practic evaziunea fiscală în România nu știe nimeni. Totuși anul trecut Gabriel Biriș, managing partner la Biriș-Goran susținea că aceasta s-ar ridica la 15 miliarde de euro, dintre care aproape patru miliarde reprezintă evaziune fiscală prin fraudarea plății TVA la achizițiile intracomunitare. "Evaziunea fiscală se ridică la cel puțin 15 miliarde de euro, în condițiile în care doar partea legată de fraudarea TVA la achizițiile intracomunitare din cauza reglementării defectuoase a legilor reprezintă 3,3% din PIB, respectiv aproape patru miliarde de euro. Cea mai mare parte a evaziunii fiscale legată de TVA o reprezintă fraudarea bugetului de stat în comerțul cu alimente", spunea Gabriel Biriș.

Dan Odagiu

Sursa:
http://www.cotidianul.ro/basescu-combate-azi-din-biroul-de-la-csat-evaziunea-fiscala-177726/
Fuga din edenul PDL continuă - mai rămân Adam şi EBA
 

Scriam, zilele trecute, un pamflet care se chema "Fuga din edenul PDL” şi care s-a bucurat de simpatia unor corespondenţi. Mă amuza atunci evadarea în Africa a unui pedelist, suprapusă temporal cu dispariţia unui parlamentar din Moldova al aceluiaşi partid şi pitirea altuia din Sud, negăsibil nici de conducerea portocalie, nici de nevastă.
Desprinderea benevolă din Eden a prim vicepreşedintelui Frunzăverde care se dă atras de săgeata liberală şi evadarea, dată certă, a altora, nu mai seamănă a glumă sau accident. Raiul lui Băsescu, plin de frunze ieri, se răreşte. Desfrunzirea ar putea să se încheie cu plecarea Elenei Frunză Udrea, ultima pată de culoare intensă în copacii cenuşii ai PDL-ului. Cine va mai rămâne în Rai? Sigur vor rămâne, pentru a stinge becul, Adam şi EBA, fiindcă Eva, trădătoare cum o ştim din Biblie, poate muşca oricând din mărul pe care l-a mai gustat.
De altfel, un coleg de generaţie, jurnalist, care trece drept apropiat al doamnei, cu toate că îi critică apăsat partidul, zice că Adam, pe numele contemporan Băsescu, după ce a tras-o în Rai pe Eva, o scufundă mai nou, o trage de picioare în jos. Nu prea cred chestia asta, fiindcă Eva, lunecând cu schiuri unse pe toate pârtiile corupţiei, s-a tras singură în prăpastie. Dar mai ştii? Dacă Băsescu a ajuns piatră de moară până şi la gâtul Elenei Udrea, ce să mai  zicem noi, cei adânciţi în fundul lacului cu pietroiul aceluiaşi personaj petrecut peste omuleţ? Oricum, cel care a spus că Elena ot Pleşcoi nu mai poate zbura, elanul fiindu-i îngreunat de geamantanul Băsescu, nu-i un fitecine şi poate avea de aproape temperatura cazului. Desfrunzirea, începută la etajele de sus cu Frunzăverde, s-ar putea încheia, tot la etajele de sus, cu mama frunzei turismului.
Când pleci de la putere, aud, e un gest stimabil. Când pleci din opoziţie la putere pute a traseism spre oala cu cârnaţi. Dar fuga asta de la jumări nu-i cam târzie? Nu pleacă unii pentru că Băse, în afară de gesturi şi vorbe, nu prea mai poate da nimic? Nu cumva oala e goală, cârnaţii au cam fost păpaţi, iar corabia ia apă? Nici măcar whiskiul cu care e îmbibat căpitanul n-o mai ţine sus, combinaţia cu apa devenind letală într-un organism obişnuit cu gradele. Grade alcoolice am zis, celelalte, la care se gândesc probabil unii cititori, fiind arse, cu dosar cu tot.
Fug personaje cu alonjă din rai. Frunzăverde desfrunzeşte mortal peisajul dominat de Dumne Zeus. El dă un semnal aşteptat de mulţi. Sus rămân din ce în ce mai puţini, şi dacă pleacă şi Frunză Udrea, în cer rămân doar doi,  Adam şi EBA. Eurofiica e însă deja în alt rai, occidental, şi au mai fost văzute vlăstare care nu s-au mai arătat nici la înmormântarea babacului.
Marea desfrunzire a început. Cum şi cu cine va continua, aproape că nu mai contează. Biciul care sperie spinările până la sânge, umplând aerul cu ţipete de disperare, e al procentului din sondaje. Cei care fug, fug de frica mulţimilor care nu mai vor să audă de Băsescu. Iar şandramaua care se prăvăleşte se cheamă Băsescu.

Sursa:
http://www.jurnalul.ro/editorial/fuga-din-edenul-pdl-continua-mai-raman-adam-si-eba-608259.htm
Putin dă şah României şi Moldovei, mutând „nebunul” Rogozin pe „diagonala” Transnistria
Presa rusă: Moldova vrea reunificarea cu România


Vladimir Putin si Dimitri Rogozin  / Foto: Alexei Nikolsky/RIA Novosti / REUTERS  

Rusia a declanşat o ofensivă diplomatică puternică având ca ţintă -transparentă, chiar dacă încă nu exprimată oficial- independenţa Transnistriei. Folosindu-se ca pretext de alegerea lui Nicolae Timofti ca preşedinte al Republicii Moldova, Rusia a „reacţionat”, numind un reprezentant permanent în provincia separatistă Transnistria – şi nu pe oricine, ci pe Dimitri Rogozin, fost emisar al Rusiei la NATO (2008 – 2011) şi fost vicepremier al Rusiei, un politician naţionalist care s-a exprimat nu o dată critic la adresa politicilor de securitate ale României.
A urmat şi o replică de la Bucureşti, Iulian Chifu, consilierul prezidenţial pentru afaceri strategice, securitate şi politică externă, cerând numirea unui „Mr. Securitate” „la frontiera estică la un nivel politic de prim rang”, precum şi „avioane multirol pentru poliţia aeriană, sistemul antiaerian, elemente şi capabilităţi pentru apărarea teritoriului naţional şi resurse pentru cunoaşterea situaţiei la graniţa răsăriteană a României, a UE şi a NATO”.
Replica la replică nu a întârziat nici ea. Agenţia Ria Novosti citează cotidianul Nezavisimaya Gazeta, care, vorbind de discuţii în Parlamentul României, ce ar fi avut loc marţi, între parlamentari români şi moldoveni, privind reunificarea celor două republici şi citând politologi ruşi, conchide: „Moldova vrea reunificarea cu România”.
Tot marţi, susţine ziarul rus, România a „dezvăluit” crearea Consiliului Naţional pentru Reintegrare (a Republicii Moldova), dezvăluire de care se pare că au aflat doar colegii noştri de la Moscova. Dar Moldova are deja „o instituţie pentru reintegrarea Transnistriei”, care ar fi incompatibilă cu noul Consiliu Naţional pentru Reintegrare din România, mai punctează publicaţia rusă.
„De aceea a fost numit Rogozin emisar în republica separatistă”, conchide Nezavisimaya Gazeta.
Publicaţia rusă îl citează pe Viorel Ciobotaru, directorul Institutului European pentru Studii Politice din Chişinău, care afirmă că România şi Moldova sunt deranjate pentru că nu au fost consultate înainte de numirea lui Rogozin. În opinia lui Ciobotaru, misiunea lui Rogozin va fi similară celei a emisarilor Rusiei din provinciile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia. Respectiv, este primul pas spre renunoaşterea independenţei Transnistriei.
De partea sa, Serghei Jilţov, preşedintele Centrului CIS al Academiei Diplomatice a Rusiei, susţine că orice numire la Tiraspol ar fi stârnit proteste de la Chişinău şi Bucureşti. „De la alegerea lui Nicolae Timofti a devenit clar că elita moldovenească presează spre reunificarea cu România. Moscova trebuie să afle de planurile Chişinăului. Încă nu este clar dacă Moldova îşi va păstra suveranitatea sau va continua procesul de reunificare cu România, caz în care Rusia trebuie să se instaleze în Transnistria”, a declarat influentul diplomat rus.
La rândul său, analistul politic ucrainian Sergiu Tolstov consideră că „nimic nu poate împiedica „alunecarea” Moldovei spre România”, dar că Rusia îşi poate folosi influenţa pentru a „salva” Transnistria. În replică, Ciobotaru arată că reunificarea ar fi un proces costisitor, pe care Uniunea Europeană nu este dispusă să îl finanţeze.

Sursa:
http://www.jurnalul.ro/special/romania-moldova-rusia-transnistria-608361.htm

Comunicatul Consiliului de Coordonare din 27.03.2012



COMUNICATUL CONSILIULUI DE COORDONARE
A FILIALELOR SCMD DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI ȘI JUDEȚUL ILFOV PRIVIND INTÂLNIREA INFORMALĂ CU REPREZENTANȚII M.Ap.N

1. In data de 22 martie 2012, la solicitarea Consiliului de Coordonare a Filialelor SCMD din Municipiul București și Județul Ilfov, la sediul MApN s-a desfașurat o întâlnire de informare cu reprezentanți ai ministerului, activitate care a vizat, în principal, procesul de recalculare/revizuire/regularizare a pensiilor militare, dar și alte aspecte privind activitatea SCMD, cu referire la accesul filialelor în spații de lucru aparținând MApN.
2. La activitate au participat:
- Din partea Consiliului de Coordonare:
  • Dl. Col.(r) Tudor Marian - președintele Consiliului de Coordonare
  • Dl. Gl.lt.(r) Băhnăreanu Neculai - vicepreședinte Filiala 1/Sector 2 București
  • Dl. Col.(r) Neagu Gheorghe - președinte Filiala 1/Jud. Ilfov
  • Dl. Col.(r) Ionașcu Victor - secretarul Consiliului de Coordonare
- Din partea MApN:
  • Dl. Ozunu Mihail-Vasile - Secretar de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului
  • D-na Gl.mr. Lupu Maria - șef Direcție Financiar-Contabilă
  • Dl. Col.dr. Zanfir Constantin - Locțiitorul șefului Direcției pentru Relația cu Parlamentul și Asistență Juridică
  • Dl. Col Niculescu Viorel - locțiitorul șefului Casei de Pensii Sectoriale a MApN
3. Principalele aspecte reieșite în urma întâlnirii de informare.
Delegația Consiliului de Coordonare a supus atenției reprezentanților ministerului un set de probleme la care a solicitat răspunsuri punctuale, după cum urmează:
     a. Ce măsuri va dispune MApN, respectiv Casa de Pensii Sectorială, când va primi o sentinţă a instanţei, definitivă şi irevocabilă, în care se hotărăşte:
  • admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată de reclamantul pensionar militar;
  • anularea deciziei de respingere a contestaţiei introdusă de pensionarul militar emisă de Comisia de contestaţii pensii din cadrul MApN;
  • anularea deciziei de revizuire a pensiei emisă în baza OuG nr. 1/2011;
  • menţinerea în plată a deciziei de pensie în baza căreia pensionarul militar a ieşit la pensie;
  • obligarea Casei de Pensii Sectorială a MApN la plata diferenţei dintre suma plătită efectiv în baza deciziei de revizuire a pensiei şi drepturile de pensie stabilite prin decizia cu care pensionarul militar a ieşit la pensie.
     b. Având în vedere faptul că pensionarul militar este obligat prin lege să conteste decizia de pensie în termen de 30 zile de la comunicare, la Comisia de contestaţii pensii din MApN, astfel aceasta va rămâne definitivă, de ce nu se aplică o măsură cu caracter asemănător şi în cazul în care Comisia de contestaţii pensii a MApN nu răspunde la contestaţie în termenul maxim legal de 45 zile de la primire şi nici la toate solicitările formulate.
Solicităm verificarea tuturor termenelor în care s-a răspuns până în prezent la contestaţiile formulate de pensionarii militari şi să ne comunicaţi persoanele care se fac vinovate de încălcarea legii şi măsurile ce vor fi dispuse împotriva acestora.
Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002, pentru aprobarea O.G. nr.27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor (publicată în M.O.nr.296/30 aprilie 2002) prevede la art.8 şi art.9 următoarele:
  • Art.8 Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.
  • Art.9  În situaţia în care aspectele sesizate prin petiţie necesită o cercetare amănunţită conducătorul autorităţii sau instituţiei publice poate prelungi termenul prevăzut la art.8 cu cel mult 15 zile. Cine a aprobat prelungirea ilegală a termenelor de răspuns şi pe ce motiv ? Poate doar pentru a întârzia atacarea deciziilor în justiţie.
Răspunsurile primite sunt standard, toate contestaţiile fiind respinse. În conţinutul deciziilor emise de Comisiile de contestaţii pensii nu se face referire la nici unul din argumentele personale ale petentului deşi unii au contestat deciziile emise numai în baza calculului pe salariul mediu brut, iar alţii pe baza veniturilor salariale identificate parţial sau total. Comisia nu a citit şi cu atât mai mult nu a analizat cu atenţie fiecare contestaţie în parte, atâta timp cât răspunsurile sunt identice, schimbându-se doar numele şi CNP-ul.
În Monitorul Oficial nr. 318 din 09 mai 2011 este publicat Ordinul nr. 1453/M.34/18.769/10.161 din 04.05.2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei Centrale de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice precum şi pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiilor de contestaţii din cadrul MApN, MAI şi SRI , act emis de MAI. La art.3 se prevăd următoarele: Casa Naţională de Pensii, MApN, MAI, şi SRI vor adopta măsurile privind constituirea, în termen de 15 zile de la data publicării prezentului ordin a Comisie Centrale de Contestaţii şi respectiv a Comisiilor de contestaţii prevăzute la art. 149 alin. (1) din Legea 263/2010”. Altfel spus Comisiile de contestaţii au devenit funcţionale începând cu data de 24 mai 2011. Dar, în art. 150 alin. (2) din Legea nr.263/2010 se prevăd următoarele: Organizarea, funcţionarea şi structura ..., respectiv a Comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul MApN, MAI şi SRI se stabilesc prin ordin al ..., în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi”. Astfel, având în vedere că Legea 263/2011, a fost publicată în M.O. nr. 852 din 20 decembrie 2010, rezultă că aceste Comisii de contestaţie trebuiau să funcţioneze, legal, începând cu 20 ianuarie 2011.
     c. În cursul anului 2011 pensionarii militari au trimis adrese, la unităţile în care şi-au desfăşurat activitatea, pentru a li se elibera adeverinţe cu veniturile brute lunare, în baza Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale care prevede că, Creatorii de documente sau, după caz, persoanele juridice succesoare ale acestora sunt obligaţi să elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice, certificate, copii şi extrase de pe documentele pe care le creează ...” şi a Legii nr. 223/2002 care precizează că, Certificatele şi adeverinţele eliberate vor conţine, în mod obligatoriu, pe lângă situaţiile sau datele a căror confirmare sau atestare se solicită, şi menţionarea documentului din care rezultă acestea”.
Nu s-a răspuns la nici o cerere conform legilor menţionate mai sus, motiv pentru care pensionarii militari se află în imposibilitatea verificării corectitudinii datelor din adeverinţele eliberate de unităţile MApN în comparaţie cu statele de plată aflate în arhiva ministerului.
Modul de întocmire a acestor adeverinţe dovedeşte încălcarea flagrantă a prevederilor art. 5 din O.G. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autoritaţile publice si locale, cât şi ale art.125 din H.G. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii 263/2010, prin care se face referire la răspunderea pe care o au angajatorii sau orice alţi deţinători de arhive pe linia legalităţii, exactităţii şi corectitudinii datelor înscrise în adeverinţele pe care le eliberează, în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie.
     d. OuG nr. 1/2011, are doar trei anexe, astfel:
  • Anexa nr.1 - referitoare la cuantumul soldelor de grad şi soldelor de funcţie minime corespunzătoare gradelor militare deţinute;
  • Anexa nr. 2 - salariul mediu anual şi minim pe ţară;
  • Anexa nr. 3 - referitoare la metodologia de calcul.
Enumerarea acestor anexe şi a conţinutului lor a fost făcută pentru a demonstra faptul că, în conformitate cu art. 8 alin.1 din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, veniturile brute/nete după caz, realizate lunar, utilizate la calculul punctajului lunar, cuprind drepturile salariale şi cele asimilate acestora, încasate de beneficiari conform legislaţiei în vigoare la data acordării lor”. Aceste drepturi sunt enumerate de la punctele a) la g). OuG nr.1/2011 face referire numai la pct. a), respectiv: ”… retribuţia tarifară lunară/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar, inclusiv indexări, compensaţii, indemnizaţii de conducere/comandă, salarii, solde de merit şi alte drepturi similare prevăzute de legislaţia in vigoare la acea data”, în timp ce la veniturile prevăzute la punctele b) -g) nu se face nici o menţiune.
Ar fi fost corect şi imperios necesar ca şi pentru aceste drepturi asimilate să existe precizări privind modul de stabilire şi reconstituire conform legii, în situaţia în care acestea nu se pot identifica, din moment ce aceste drepturi asimilate salarilor sunt prevăzute în metodologia de calcul.
     e. Procentul de creştere sau diminuare a pensiei revizuite suferă modificări şi în ceea ce privește respectarea anexei nr. 1 la OuG nr.1/2011 privind modalitatea de utilizare a datelor din anexa nr.1, în sensul că solda corespunzătoare unui grad militar cuprinde mai mulţi coeficienţi de încadrare a funcţiei (exemplu: lt.col. de la 3.10 la 3.50), iar la calculul efectiv al pensiei revizuite a fost folosit numai coeficientul minim (respectiv 3.10), dezavantajând cadrele militare care au fost încadrate pe funcţii cu coeficienţi mai mari de 3.10 (până la coefientul maxim de 3.50). În plus, statutul cadrelor militare permitea încadrarea pe o funcţie prevăzută cu un grad superior celui pe care îl avea la momentul numirii în funcţie. Anexa nr.1 din OuG nr.1/2011 prevede numai cuantumul soldelor de grad şi soldelor de funcţie minime corespunzătoare gradelor militare deţinute.
     f. Cum se va efectua regularizarea pensiilor care au scăzut în mod dramatic în urma acţiunii de revizuire când art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene menţionează că orice persoană are dreptul de a deţine în proprietate, de a folosi, de a dispune şi de a lăsa moştenire bunurile pe care le-a dobândit în mod legal (CEDO recunoscând dreptul la pensie ca reprezentând un bun, arătând că prestaţiile sociale intră sub incidenţa art. 1 din Protocolul nr. 1, independent de natura contributivă sau necontributivă a acestora). Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decât pentru o cauză de utilitate publică, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege şi în schimbul unei despăgubiri juste acordate în timp util pentru pierderea pe care a suferit-o”.
     g. Ce măsuri prevede conducerea MapN împotriva celor care în intervenții TV sau radio, au manifestat lipsă de decență privind aprecierile făcute asupra acțiunilor pensionarilor militari ?
     h. Care sunt preocupările MApN pentru repunerea” în drepturi legale a tuturor pensionarilor militari privind utilizarea spațiior și utilităților prevăzute de lege și nu numai de către conducerea ANCMRR, conducere care a încălcat statutul de asociație de utilitate publică și a cerut tuturor membrilor să se subordoneze politic UNPR ?
Totodată au fost înaintate documentare privind procesul de recalculare/revizuire a pensiilor militare, documentare ce au fost afișate în cursul anilor 2011 și 2012 pe site-ul SCMD.
4. Reprezentanții MApN au făcut următoarele precizări:
  1. De natură politică:
  • tot ce s-a întâmplat până în prezent s-a datorat "voinței" clasei politice aflate la putere, dar la care nu poate fi asociată și conducerea MApN;
  • ameliorarea situației actuale depinde 100% tot de voința clasei politice, fiind absolut necesară și participarea opoziției, inclusiv în comisii și în plenul Camerei Deputaților. In acest sens există un proiect de modificare a OuG nr.1/2011, care a fost avizat favorabil de Senat, acesta găsindu-se, în prezent, în discuții, la comisiile din Camera Deputaților;
  • meritul, privind creșterea cuantumului majorității pensiilor, revine, în exclusivitate, domnului ministru Oprea;
  • la afirmația delegației noastre că, practic, de acum înainte oricând se pot declanșa alte inițiative legislative care să vizeze cuantumul pensiilor foștilor militari, cei prezenți nu au avut comentarii.
  2. De natură tehnică:
  • Legea nr.119/2010 nu se mai aplică, motiv pentru care Casa de Pensii Sectorială a MApN nu pune în aplicare hotărârile definitive și irevocabile obținute în instanță pe deciziile de recalculare;
  • revizuirea nu a vizat decizia de recalculare (la intrebarea "de ce nu au fost anulate deciziile de recalculare odată cu anularea HG 735" - nu am primit nici un raspuns);
  • la problema ridicată de către delegația noastră că   plata pensiilor, începând cu luna februarie 2011, nu a avut bază legală, nu a fost comentată  de către reprezentanții MApN;
  • procesele declanșate de membri SCMD (pasul 1a și 1b) nu mai au obiect și vor fi pierdute la marea majoritate a instanțelor;
  • ar trebui să ne concentrăm pe atacarea în instanță a deciziilor de revizuire;
  • conținutul Anexei nr.1/OuG nr.1/2011 este în favoarea pensionarilor (au fost situații când veniturile calculate după Anexa nr.1 să fie mai mari decât cele după statul de plată);
  • cifra de aprox. 6000 de pensionari cu pensii scăzute se va diminua în cotinuare pe baza noilor decizii emise, fie ca urmare a continuării aplicării Legii nr.70/2007, a valorificării timpului lucrat după ieșirea la pensie, aducerea de noi adeverințe cu veniturile obținute în armată  etc.;
  • reținerea, după regularizare, va începe în luna mai a.c. Nu au putut da detalii privind cuantumul ce urmează a fi restituit lunar și în ce perioadă de timp;
  • privitor la respectarea termenului de 45 de zile de către comisia de contestații, s-a recunoscut ca fiind o problemă pe care trebuie să o corecteze;
  • în ceea ce privește folosirea de către filialele SCMD a unor spații aparținând MApN, ni s-a transmis că, potrivit legii, acestea pot fi folosite numai de asociații sau alte structuri similare (cum este cazul ANCMRR), care au prevăzut în statut ca fiind structuri de utilitate publică, SCMD-ul neavând prevăzut acest lucru.
Precizăm că acțiunea s-a înscris în programul Consiliului de Coordonare și a solicitărilor de dialog reieșite în urma Conferintei Comune - Craiova 2012.
Totodată, prin prezentarea comunicatului dorim să înlăturăm toate speculațiile privind jocuri de culise sau urmărirea atingerii unor scopuri individuale, speculații nedemne de unii dintre colegii noștri.
Dorim să dialogăm cu toți cei care prin programe de acțiune și chiar prin acțiune directă, lupta pentru menținerea drepturilor câștigate într-o viață plină de constrângeri și sacrificii.
Membri Consiliului de Coordonare a Filialelor din Municipiul București și Județul Ilfov au fost și rămân consecvenți îndeplinirii cu strictețe a prevederilor Statutului SCMD, ale ROF și ale hotărârilor Consiliului Național al Reprezentantilor - Alba Iulia - octombrie 2011.
PREȘEDINTE
Col.(r) Marian TUDOR
Din respect pentru vârsta a treia

Vrei să ai o inimă sănătoasă?
Vrei să te refaci?
Vrei să slăbeşti sănătos?
Vrei să faci o cură antistres?
Vrei să petreci o decadă balneară?
Atunci, hai la băi! 
Filiala Sector 5 a SCMD, cu sprijinul Agenţiei de turism „SINDTOUR”, îţi oferă posibilitatea de a opta pentru una din locaţiile următoare, beneficiind de reduceri de preţuri. După ce te-ai hotărât asupra locaţiei şi perioadei, pentru detalii sună la 0736600985 (col. r. Petre Stroe) sau 0736600982 (pl adj. şef  r. Petcu Daniela)!


















 

marți, 27 martie 2012

Frunzăverde denunţă statul poliţienesc


Frunzăverde denunţă statul poliţienesc



Plecarea din PDL a greului trimis cândva să conducă județul Caraș-Severin nu este o dezertare, nici o fugă de pe corabia în derivă. E mult mai mult, deși Sebastian Lăzăroiu, sociologul titiplici, încearcă să demonstreze că este mult mai puțin.
Banda politică începe să se descompună. Să nu mai poată mima funcționarea politică și democratică, să nu mai răspundă exigențelor comportamentului de tip european. Ce s-a întâmplat în PDL până acum? Lucrurile au fost menținute într-o stare de oarecare aparență printr-o utilizare excesivă a instituțiilor statului.
Era cineva de altă părere în PDL? Se găsea un dosar, un procuror și omul se trezea marginalizat. Ba, la o anume agitație, riscă să fie și arestat. Orice instituție a statului era folosită pentru a eluda realitatea sau cauza pe drumul PDL.
Se încurca PDL-ul și regimul sau unul din bandă într-o prevedere legală? Se schimba legea. Contesta cineva pe undeva prevederea, practica sau procedura? Se construia o argumentație care ducea lucrurile unde cerea interesul.
O aberație și mai aberantă era pusă să joace rolul legalității, al comportamentului etic, al democrației. Așa a reușit PDL-ul să mențină UDMR în acest grup de afaceri și șantaj politic. Așa a reușit PDL-ul să rupă zeci de parlamentari de la opoziție. Așa a reușit să modifice legile. Alte legi și mai strâmbe și mai bune pentru apărarea intereselor grupului erau susținute ca invenții ale modernizării jurisprudenței, îngropând Opoziția și ridicând regimul la o putere greu de contestat.
Plecarea lui Sorin Frunzăverde și a grupului de politicieni din Caraș ne arată că numărul celor dispuși să joace această carte a imitării jocului democratic se împuținează pe zi ce trece.
Cezar Preda nu mai suportă autoritatea chițăită a lui Emil Boc. Radu F. Alexandru, epuizat de demonstrațiile pretențios elegante pentru adevăruri grosolane, pleacă la CNA. Gheorghe Albu, trezorierul din umbră, mâna dreaptă a lui Vasile Blaga, pleacă la CNVM. Radu Berceanu a rămas un pericol. Și pentru el, și pentru partid, și pentru orice domeniu de care ar răspunde. Videanu, cândva bun de împins în față la privatizarea marmurei românești, preferă să joace rolul investitorului și al învârtitorului de facturi.
Mai circulă zvonul că Gheorghe Falcă, Liviu Negoiță și Gheorghe Scripcaru, trei primari protejați de DNA și de Traian Băsescu, în loc să își facă un cabinet de avocatură care să-i apere, pregătesc un nou partid. În mintea lor partidul funcționează ca armă de apărare și ca instrument de colectat bani, nicidecum ca o formă modernă de organizare pentru a răspunde nevoilor societății.
Cine mai rămâne din PDL-ul de altădată dacă Blejnar, oamenii de la Fisc și de la Gardă își fac și ei partid sau se mută în altă bandă? Vasile Blaga, până mai acum câteva luni marginalizat și... Elena Udrea, Roberta Anastase, EBA, Sebastian Lăzăroiu etc. Adică mimeticii. Ei ar putea fi chemați să joace rolul politicienilor și gașca lor să pară un partid politic credibil. Adică o contrafacere politică grosolană pe care populația să conteze și la viitoarele alegeri.
Plecarea lui Sorin Frunzăverde înseamnă o ruptură politică majoră. PDL-ul pierde și ultimul personaj ce ținea de credibilitatea politică. Grupul așa de înfloritor în urmă cu un an sau doi rămâne doar cu aura de gașcă, de bandă politică de afaceri, de clan și de armată de impostori strânsă pentru a fructifica toate avantajele în timp record.
Construcția menită a părea o jucărie democratică se golește de sens și se prăbușește încet, dar sigur.

Sursa:
http://www.cotidianul.ro/frunzaverde-denunta-statul-politienesc-177565/

Zid în jurul lui Traian Băsescu în Camera Deputaţilor

Un vot de două ori ilegal


Din dorinţa de a bloca o demitere a preşedintelui Băsescu prin referendum, deputaţii Puterii au votat de două  ori ilegal un act normativ. PDL a uitat ce a contestat la CCR  în 2007. Numeroşi deputaţi au respins în 2012 ceea ce au votat în 2007 !!!
Totul pentru salvarea preşedintelui
Deputaţii au adoptat marţi Legea de aprobare a OUG 103/2009 de modificare a legii referendumui. Cel mai important articol (10), cel care vizează numărul de voturi prin care preşedintele României poate fi demis prin referendum a fost modificat şi arată astfel: „Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale”. Cu alte cuvinte, pentru demitere vor fi necesare jumătate plus unu voturi din numărul total al electoratului. Suntem, practic în faţa unei întoarceri în timp, la formula legii din anul 2000. Practic, dacă legea va intra în vigoare, demiterea preşedintelui va deveni aproape imposibilă. Din 2007, prin Lega 129/2007, demiterea preşedintelui era aprobată dacă se înregistrau jumătate plus unu din voturile celor prezenţi la urne.
Istoria zbuciumată a art.10
La votul de ieri s-a ajuns însă prin repetate încălcări ale legislaţiei în vigoare.
Pentru a se înţelege despre ce este vorba, trebuie să facem un scurt istoric al legii refendumului. În 2007, se modifică art. 10 din Legea referendumului care prevedea o majoritate absolută (50% plus 1 voturi din totalul electoratului) pentru demiterea preşedintelui în situaţia în care acesta este ales din primul tur de scrutin şi o majoritate simplă (50% plus 1 voturi din totalul celor prezenţi la urne) dacă preşedintele este ales în turul doi de scrutin. PDL a contestat legea la Curtea Constituţională şi a avut câştig de cauză. Judecătorii CCR au considerat că prin art.10 se instituie „două tipuri de preşedinte”, motiv pentru care au declarat legea integral neconstituţională.
În parlament se reface legea după infirmarea ei de către CCR şi art.10 a fost astfel adoptat: „Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum”. PDL contestă şi noua variantă la Curtea Constituţională, dar judecătorii consideră că noua variantă a articolului 10 este consţituţională. Legea adoptată devine Legea 129/2007.
În 2009, guvernul dă OUG 103/2009 prin care aduce o serie de modificări legii refendumului, dar fără să atingă articolul 10. Şi Senatul, dar şi Camera Deputaţilor resping ordonanţa de urgenţă, la vremea respectivă, toamna anului 2009, PDL neavând majoritate în Parlament. Pe 27 noiembrie 2009, preşedintele Traian Băsescu retrimite la Parlament, pentru reexaminare Legea de respingere a OUG 103/2009. Pe 16 mai 2011, Senatul respinge cererea de reexaminare a preşedintelui. În Camera Deputaţilor, însă, PDL şi aliaţii săi, admit reexaminarea şi o votează în plem, marţi 27 martie.
Două ilegalităţi flagrante
  1. Prima ilegalitate: deputaţii nu s-au limitat doar la solicitările exprese din reexaminarea cerută de Traian Băsescu, şi au lucrat şi alte articole care nu făceau obiectul reexaminării.
  2. A doua ilegalitate: OUG 103/2009 nu avea nicio legătură cu art.10 din legea referendumului. Deputaţii modificând acest articol, au ieşit din spera legislativă a ordonanţei trimise la reexaminare
PDL vs PDL
Faptul că PDL a votat marţi 27 aprilie 2012 legea de aprobare a OUG 103/2009 contrazice poziţia PDL din 2007. Atunci, când a contestat la Curtea Constituţională legea de modificare a legii referendumului,cei din PDL au arătat că „dispozitiile legii criticate au caracter retroactiv ”. Concret, PDL a acuzat faptul că legea prevedea o „altă modalitate de demitere decât cea prevazută de lege la data alegerii preşedintelui”. Situaţia este identică şi acum. Traian Băsescu a fost ales în 2009 şi atunci se prevedea că poate fi demis cu 50% plus 1 din voturile celor prezenţi la urne. Acum, PDL a votat pentru o altă formă de demitere, deci a „uitat” de retroactivitate. În 2007, CCR  nu a mai judecat şi acest cap de contestare, pentru că legea a fost respinsă în ansamblu.
Lista deputaţilor care au votat acum contra a ceea ce auz votat în 2007
Următorii deputaţi, au votat categori pentru Legea 129/2007, care prevedea demiterea preşedintelui cu majoritate simplă, iar acum au votat invers:
Păun Nicolae, Mircea Grosaru, Longher Gervazen , Nicolae Mircovici, Adrian Merka – minorităţi; Mate Andras, Marton Arpad, Kerekes Karoly – UDMR, Cristian Apostolache, Cătălin Obuf Buhăianu – PDL, Gabriel Oprea, Marian Sârbu şi Eugen Nicolicea (UNPR). Eugen Nicolicea este cel care în 2007 a fost vârful de lance al legiferării demiterii preşedintelui cu majoritate simplă. De asemenea, deputaţii UDMR, cei de la minorităţi şi alţii, au votat în 2009 pentru respingerea OUG 103/2009. Acum însă....


Lucian Gheorghiu

Sursa:
http://www.cotidianul.ro/un-vot-de-doua-ori-ilegal-177563/

NATO: Parteneriatul cu Moldova este important

Scris de : M.A.B.

Premierul Republicii Moldova s-a întâlnit marţi, la Cartierul General al NATO, cu Secretarul General al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen.

“Parteneriatul nostru cu Moldova este important. Şi dorim să aducem dialogul nostru politic şi cooperarea practică la un nou nivel”, a declarat Rasmussen, în timpul conferinţei comune de presă.
“Participarea premierului Vlad Filat la lucrările Reuniunii Consiliului Alianţei Nord-Atlantice a constituit un prilej bun pentru a discuta mai multe aspecte de interes comun, inclusiv modul în care NATO poate sprijini Republica Moldova în promovarea reformelor”, a mai spus Anders Fogh Rasmussen.
“Vedem colaborarea noastră ca una distinctă, autonomă şi indispensabilă pentru atingerea standardelor democratice europene şi dezvoltarea capacităţilor ţării de a contribui la asigurarea păcii şi securităţii internaţionale. Statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu este un obstacol în calea cooperării ţării cu NATO“, a afirmat , la rândul său, Vlad Filat.
Premierul Republcii Moldova a declarat că ţara sa doreşte extinderea relaţiilor cu Alianţa Nord-Atlantică. “Noi optăm pentru extinderea dialogului politic şi cooperării practice cu NATO în multiple domenii prevăzute de Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului, Plan care a fost actualizat în anul 2010. Privim IPAP ca un instrument indispensabil pentru reformele democratice prin care trece Republica Moldova“, a declarat Vlad Filat.
Filat a reiterat angajamentul Republicii Moldova de a continua cooperarea eficientă cu NATO şi de a reafirma calitatea de partener credibil european. “Scopul nostru final este transformarea Republicii Moldova dintr-un consumator într-un furnizor al securităţii şi stabilităţii regionale, cu asistenţa partenerilor noştri internaţionali”, a continuat Filat.

Sursa:
 "Punct negru”- un NOU INDICATOR RUTIER. Vezi harta punctelor negre din ţara noastră

Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR) – Direcţia Rutieră, împreună cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, demarează un program naţional de creştere a siguranţei rutiere pe drumurile din România. Programul constă în semnalizarea zonelor cu risc ridicat de producere a accidentelor rutiere, denumire puncte negre.
Mai exact, Punctul negru reprezintă un sector de drum cu lungimea de maximum un kilometru, pe care, într-o perioadă de 5 ani consecutivi, s-au înregistart minimum 10 accidente grave de circulaţie, soldate cu cel puţin 10 persoane decedate sau rănite grav.

Practic, prin implementarea acestui program, şoferii vor întâlni în trafic un nou indicator rutier, care semnalizează o zonă cu risc accidentogen ridicat. Noul indicator rutier a fost introdus în legislaţia naţională în decembrie anul trecut, prin modificarea Standardului Român 1848 – 1:2011- Semnalizare Rutieră. Astfel, vor fi amplasate, un număr de 32 de panouri cu caracter preventiv pe DN7, sectorul cuprins între localităţile Bucureşti-Nădlac şi 8 panouri pe DN1 în judeţul Sibiu.
Reducerea vitezei de deplasare, sporirea atenţiei şi evitarea efectuării oricăror manevre riscante sunt recomandate în zonele identificate ca fiind "Puncte negre”.Conform datelor oficiale, la nivel naţional au fost inventariate 138 puncte negre, în care s-au înregistart un număr de 1517 accidente grave, soldate cu decesul a 569 persoane şI rănirea gravă a altor 1369. De asemenea, în cadrul campaniei de informare a programului, a fost realizat site-ul "www.hartapunctelornegre.ro”. Prin accesarea site-ului, publicul larg va putea vizualiza poziţiile punctelor negre existente la nivel naţional şi va găsi informaţii statistice despre numărul accidentelor grave de circulaţie şI cauzele de producere a acestora.

Sursa:
http://www.jurnalul.ro/observator/punct-negru-indicator-rutier-harta-608143.htm
 "Tatăl" lui Boldea. Deputatul Mircea Toader a inventat un gen de escrocherie imobiliară din cauza căreia a căzut Boldea

 Foto: Dan Marinescu / Intact Images 

Deputatul Mircea Toader, „părintele politic" al infractorului fugar Mihail Boldea este implicat în mafia imobiliară, practicând acelaşi gen de infracţiuni precum parlamentarul fugar. Potrivit documentelor aflate în posesia ZIUAnews, Mircea Toader, liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor, a corupt judecători, a mituit notari, a întocmit certificate de moştenitor false, pentru a pune mâna pe o casă la care nu avea dreptul legal.

ZIUA news a dezvăluit modul în care deputatul PDL de Galaţi Mircea Toader, împreună cu vărul său Octavian Creci, au vrut să fure un imobil aflat în buricul Bucureştiului, în valoare de aproximativ două milioane de euro. Practic, au vrut să îşi însuşească un imobil aflat pe strada Biserica Amzei, nr. 27, Sector 1, Bucureşti. Infracţiunile au fost comise de Mircea Toader chiar în timpul mandatului de primar general al actualului preşedinte Traian Băsescu, cel cu care deputatul PDL se află în relaţii foarte apropiate, ambii absolvind Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân" din Constanţa şi lucrând la Navrom.

Din anul 2000, de când Băsescu a venit la Primăria Capitalei, lui Mircea Toader i-a fost înlesnit procesul de obţinere a imobilului din strada Biserica Amzei, fiind ajutat de fiul lui Octavian Creci, Andrei. Acesta din urmă era consilier juridic şi a fost avansat de Băsescu în funcţia de director al Serviciului Juridic din cadrul Primăriei Bucureşti. Noua funcţie obţinută de Andrei Creci, conexiunea cu PDL şi în special cu deputatul Mircea Toader au reprezentant începutul unei activităţi imobiliare de proporţii care a fost blocată doar de procurori.

Cuiul lui Pepelea: un televizor
Afacerea pe care v-o prezentăm mai jos, un adevărat model pentru escrocheriile imobilare ale parlamentarilor Toader şi Boldea, a început în anul 1999. Deputatul Mircea Toader împreună cu vărul său Octavian Creci au obţinut, cu ajutorul lui Andrei Creci, dosarul nr. 1986/2001 în care Nicolae Mihai Diamandescu şi Maria-Olga Tereza Iovănescu, moştenitorii de drept ai imobilului din strada Biserica Amzei nr. 27, Sector 1, în baza certificatului de moştenitor nr. 258/30.11.1961, îşi revendicau casa. Când au văzut că acţiunea moştenitorilor legali a fost retrasă, cei doi au profitat de ocazie şi au contactat-o pe Francisca Machedon, una dintre persoanele care apăreau în dosar ca şi moştenitor a altor bunuri aparţinând lui Alexandru Zisu, şi care nu avea la rândul ei urmaşi. După mai multe intervenţii pe lângă Francisca Machedon, aceasta i-a numit legatari cu titlu particular, lăsându-le moştenire bunuri mobile, mai exact un televizor.

De la acel televizor, Mircea Toader şi Octavian Creci s-au considerat moştenitori cu titlu universal pe toate bunurile Franciscăi Machedon şi mai mult decât atât au mers pe linia înaintaşilor acesteia, ajungând în final la Margareta Zisu, soţia defunctului Alexandru Zisu. Margareta Zisu specificase însă după moartea soţului său că nu doreşte să beneficieze de bunurile lui Alexandru Zisu, astfel că pentru obţinerea imobilului Mircea Toader a făcut toate demersurille necesare pentru întocmirea unui certificat de moştenitor. Şi nu oriunde, ci în Galaţi, unde avea relaţiile solide pentru realizarea unor astfel de documente. În cele din urmă, Mircea Toader a făcut certificatul de moştenitor nr. 82/29.03.2001, din care reieşea că el şi Octavian Creci sunt cei care trebuie să beneficieze de o parte din averea lui Alexandru Zisu.

În anul 2000, deputatul Mircea Nicu Toader împreună cu Octavian Creci au acţionat în judecată Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Cei doi au cerut atunci să li se restituie întregul imobil, naţionalizat prin decretul nr. 92/1950, din strada Biserica Amzei nr. 27, care cuprindea demisolul, parterul şi o parte din mezanin, precum şi exproprierea locuitorilor, motivând că sunt moştenitori ai lui Alexandru Zisu.

Acţiunea celor doi a format obiectul dosarului nr. 4815/1999 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă. Prin sentinţa nr. 420/11.04.2000, Tribunalul Bucureşti a admis cererea deputatului Mircea Toader şi a lui Octavian Creci, iar în acest fel cei doi au devenit proprietarii imobilului din strada Biserica Amzei nr. 27. „Admite acţiunea precizată formulată de reclamanţii Creci Octavian (...) şi Toader Mircea Nicu (...) în contradictoriu cu pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Obligă pe pârât să lase în deplină proprietate şi posesie imobilul parter situat în Bucureşti str. Biserica Amzei nr. 27, sector 1, reclamantului". În urma deciziei Tribunalului Bucureşti, primarul general de la acea vreme, Traian Băsescu, a emis Dispoziţia nr. 930/2.05.2001 prin care „se restituie în proprietate domnilor Creci Octavian şi Toader Mircea Nicu apartamentul nr. 2 de la parterului imobilului". Restul proprietăţilor lui Alexandru Zisu, respectiv apartamentele de la demisol, o parte din parter şi mezaninul au fost vândute în baza legii nr. 112/1995, celor care iniţial închiriaseră spaţiile locative.

Moştenitorii legali şi-au cerut drepturile
La scurt timp după decizia Tribunalului Bucureşti, moştenitorii legali ai imobilului din strada Biserica Amzei nr. 27, Nicolae Mihai Diamandescu şi Maria-Olga Tereza Iovănescu, au sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. În baza certificatului de moştenitor nr. 258/30.11.1961, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a formulat cererea de revizuire împotriva sentinţei nr. 420/11.04.2000 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, înscrisurile noi dovedind că moştenitorii lui Alexandru Zisu au fost Zisu Stănescu Nicolae, frate, şi Diamandescu Maria, soră, şi nu Mircea Toader cu Octavian Creci, care nu au dovedit că sunt moştenitorii fostului proprietar, nedobândind astfel dreptul de proprietate asupra casei din strada Biserica Amzei nr. 27.

Prin decizia nr. 854F/3.02.2002 Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă „admite cererea formulată de revizuentul Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 420/11.04.2000 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr. 4819/1999, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi Creci Octavian (...) şi Toader Mircea Nicu (...) şi cu intimatul-pârât Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Schimbă în tot sentinţa atacată în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiată".

Blat la Curtea de Apel Bucureşti
Hotărârea dată de Tribunalul Bucureşti nu a fost deloc pe placul deputatului Mircea Toader şi a vărului său Octavian Creci, iar cei doi au făcut apel, cauza ajungând astfel pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti. Interesant este că aici, magistraţii au manifestat o atitudine cel puţin complice cu Mircea Toader şi Octavian Creci, ignorând practic certificatul de moştenitor 258/30.11.1961, care demonstra că cei doi nu pot fi proprietarii imobilului. Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au admis apelul formulat de parlamentarul Mircea Toader şi Octavian Creci, constatând că cererea de revizuire formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti este inadmisibilă pentru lipsa legitimării procesuale active a Parchetului. "Admite apelul formulat de apelanţii Creci Octavian (...) şi Toader Mircea Nicu (...) în contradictoriu cu intimaţii Consiliul General al Municipiului Bucureşti (...) şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi drept consecinţă: Schimbă în tot sentinţa civilă nr. 854/3 iunie 2002 a Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă şi în fond respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 420/11.04.2000 a Tribunalului Bucureşti Secţia a IV-a Civilă", se arată în decizia nr. 158/2.04.2003 pronunţată în dosarul nr. 2694/2002.

Ulterior, decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost atacată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu recurs, iar astfel dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Magistraţii de aici au constatat că nu au compentenţa necesară pentru judecarea cauzei şi au retrimis dosarul la Curtea de Apel Bucureşti.

De această dată, Curtea de Apel a decis în favoarea moştenitorilor legali, admiţând recursul formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi casând totodată decizia prin care apelul lui Toader şi Creci era admis. Curtea de Apel Bucureşti a trimis cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul Bucureşti.

Mircea Toader a cerut anularea certificatului de moştenitor autentic
Între timp, Mircea Toader şi Octavian Creci au continuat să facă demersurile pentru a rămâne cu imobilul de pe strada Biserica Amzei. Deputatul şi vărul său au înregistrat la judecătoria Sectorului 1 o cerere în care au atacat certificatul de moştenitor nr. 258/30.11.1961, ai cărui beneficiari erau Nicolae Mihai Diamandescu şi Maria-Olga Tereza Iovănescu, cerând să se constate nulitatea absolută a acestuia, iar în schimb să se declare valabil certificatul de moştenitor deţinut de ei, nr. 82/29.03.2001.

În fapt, Mircea Toader şi Octavian Creci s-au legat de faptul că soţia lui Alexandru Zisu ar fi avut toate drepturile asupra bunurilor acestuia, iar ei ca şi moştenitori trebuie să le dobândească. Tupeul celor doi a fost maxim atunci când au cerut ca certificatul de moştenitor nr. 258/30.11.1961 să fie declarat absolut nul, întrucât ar fi emis cu încălcarea dispoziţiilor legale. Aceştia au prezentat anumite documente care arătau că nu s-ar fi dezbătut succesiunea lui Alexandru Zisu şi din acest motiv a fost necesară eliberarea certificatului de la Galaţi, din care rezulta că unica moştenitoare legală şi testamentară era Zisu Margareta.

La rândul lor, Nicolae Mihai Diamandescu şi Maria-Olga Tereza Iovănescu au formulat cererea reconvenţională în care solicitau să se constate nulitatea absolută a certificatului de moştenitor nr. 82/29.03.2001. Principala motivaţie a acestei cereri a fost că certificatul de moştenitor pe care Mircea Toader îl flutura cu atâta dezinvoltură în faţa magistraţilor a fost eliberat cu fraudarea dispoziţiilor legale. Totodată, pe baza unor documente, moştenitorii legali au demonstrat că Zisu Margareta a ales să rămână străină de moştenirea soţului său, astfel că orice acţiunea întreprinsă de Mircea Toader şi Octavian Creci în vedere obţinerii imobilului din strada Biserica Amzei era neîntemeiată. În cele din urmă, certificatul de moştenitor pe care îi avea Toader, era emis de BNP Mariana Dumitru din Bucureşti.

Pentru ca mişcarea să îi iasă, deputatul Mircea Toader ar fi trebuit ca înainte de măsluirea certificatului de moştenitor pe numele soţiei lui Alexandru Zisu, Margareta Zisu, să anuleze certificatul pe care îl deţineau Nicolae Mihai Diamandescu şi Maria-Olga Tereza Iovănescu. Potrivit legii, pentru o moştenire nu pot exista două certificate, iar în cazul unor modificări nu se poate întocmi un alt certificat până când primul nu este anulat prin hotărâre judecătorească.

Tupeul lui Mircea Toader nu s-a oprit însă aici. Chiar şi după ce Tribunalul Bucureşti a decis că certificatul de moştenitor deţinut de deputat este nul şi ilegal, Mircea Toader împreună cu vărul său Octavian Creci au făcut recurs la data de 9 decembrie 2004 la Curtea de Apel Bucureşti, solicitând din nou anularea certificatului de moştenitor nr. 258/30.11.1961. Probabil atunci şi-a dat seama Mircea Toader că sărise calul, iar la termen nu s-a mai prezentat.

Nu s-a stabilit însă cum a fost posibil ca deputatul Mircea Toader să intre în posesia unui certificat de moştenitor. Procurorii aveau obligaţia de a ancheta condiţiile în care a fost emis acest document, în condiţiile în care certificatul a fost anulat de instanţă. Este cât se poate de evident că certificatul de moştenitor cu ajutorul căruia Mircea Toader a încercat să dea un tun de câteva milioane de euro a fost emis printr-un fals, fapt pentru care însă deputatul PDL nu a fost tras la răspundere.

articol preluat de pe ziuanews.ro

Sursa:
http://www.jurnalul.ro/anchete/tatal-lui-boldea-deputatul-mircea-toader-a-inventat-un-gen-de-escrocherie-imobiliara-din-cauza-careia-a-cazut-boldea-608227.htm