De ce Ungureanu îşi pune mari speranţe în Ministerul de Interne

El ar urma să fie candidatul Puterii la alegerile prezidenţiale ce ar putea avea loc la anul, în martie, o dată cu parlamentarele

"Domnule ministru, eu nu vă mul­ţu­mesc, eu aştept să vă mulţumesc, să îmi daţi prilejul să vă mulţumesc, anul viitor pe vremea asta", a declarat marţi premierul Mihai Răzvan Un­gu­­reanu la sediul Ministerului Admi­nistraţiei şi Internelor cu ocazia pre­zen­tării bilanţului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi al In­spectoratului General al Poliţiei Ro­mâne. Ungureanu i-a dat această re­plică ministrului de Interne, Gabriel Berca, care îi adresase mulţumiri premierului.

Afirmaţiile lui Ungureanu vin să alimenteze un scenariu care circulă încă din 6 februarie, de la demisia premierului Boc şi care a fost reluat recent de către fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu. Şi anume că preşedintele Traian Băsescu doreşte ca alegerile parlamentare să nu aibă loc în noiembrie anul acesta, ci în martie 2013, urmând  să fie comasate cu cele prezidenţiale prin scurtarea cu un an a mandatului şefului statului. Ori, un rol important în organizarea şi desfăşurarea alegerilor revine tocmai Ministerului Administraţiei şi Internelor, acelaşi minister căruia ar trebui să-i mulţumească Ungureanu la anul, pe vremea asta. Şi asta în condiţiile în care este văzut ca un posibil candidat la Preşedinţie din partea Puterii.

Băsescu şi-ar scurta mandatul cu un an
Pe 6 februarie, după consultările de la Cotroceni cu USL pentru de­sem­narea premierului Ungureanu ca ur­mare a demisiei Cabinetului Boc, li­derul PC, Daniel Constantin declara că "preşedintele încearcă să ademenească acest nou guvern cu un mandat de un an de zile, până în 2013. (...) Nu am discutat cu pre­şe­dintele acest lucru, dar, din infor­ma­ţiile pe care le avem, este lucrul pe care l-a avansat în discuţiile cu ceilalţi par­te­neri de coaliţie". Potrivit unor surse par­ticipante la discuţii, şeful statului ar fi avansat această ideea în cadrul discuţiilor cu UDMR.

Tot pe 6 februarie, fostul consi­lier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu scria pe contul său de Facebook: "Ale­­­­geri locale – iunie 2012, alegeri parlamentare şi prezidenţiale – martie 2013, Constituţie modificată, mandat de patru ani pentru preşedinte". Ulterior, la comentarii, el a adăugat că noul premier, pe care Traian Bă­sescu urma să-l nominalizeze, adică pe Ungureanu, va fi candidatul ac­tualei Puteri la alegerile prezidenţiale.

Săptămâna trecută, Lăzăroiu a reluat mesajul şi a expus şi condiţiile. "Preşedintele în funcţie e dispus să-şi scurteze mandatul, în aşa fel încât, din 2013 încolo, parlamentarele şi prezidenţiale să se suprapună, cum era pe vremuri. Dacă actuala Opo­zi­ţie, care oricum vrea să scape de Tra­ian Băsescu, va decide să accepte acest aranjament, cred că e plauzibil. Deci modificarea Constituţiei con­tra demisiei preşedintelui Traian Bă­sescu", a spus Lăzăroiu. În opinia sa, actualul premier, Mihai Răzvan Ungureanu, ar putea fi un candidat potrivit la alegerile prezidenţiale din 2013. "S-ar putea să avem alegeri prezidenţiale în 2013, o dată cu parlamentarele şi unul din candidaţi să fie actualul premier, Mihai Răzvan Un­gureanu, care la ora asta stă bine în sondaje", a încheiat Sebastian Lă­ză­roiu. El a mai spus că în opinia şefului statului revizuirea Constituţiei este mai importantă decât mandatul de cinci ani. Modificările do­rite de Băsescu în Consti­tu­ţie ar viza mai multe puncte, de la scurtarea manda­tului şefului statului la patru ani până la implemen­ta­rea de­ciziilor referendumului din 2009 pri­vind parlamentul unicameral şi re­ducerea numă­ru­lui de parlamentari.

Planurile lui Băsescu de scurtare a mandatului şi de comasare a ale­ge­rilor prezidenţiale cu cele parlamentare sunt încurajate de Con­sti­tuţie, dar ar putea fi împiedicate de recenta decizie a Curţii Consitu­ţio­nale privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Potri­vit Constituţiei, mandatul actualului Parlamentului care expiră la 15 decembrie 2012 poate fi prelungit cu cel mult trei luni. "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de răz­boi, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului", prevede legea fundamentală. Cu alte cuvinte, alegerile parlamentare ar trebui să aibă loc până la 15 martie 2013.

Comasare incertă
Unul din motivele pentru care Curtea Constituţională a respins legea de comasare a alegerilor locale cu cele parlamen­tare a fost şi pentru că încalcă dreptul de a fi ales. Potri­vit articolului 37 din Constituţie, "au dreptul de a fi aleşi cetăţenii care în­deplinesc condiţiile pre­vă­zute în ar­ticolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). Candidaţii trebuie să fi împli­nit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera De­pu­ta­ţilor sau în or­ganele administraţiei publice lo­cale, vârsta de cel puţin 33 de ani pen­tru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte". Articolul 16(3) prevede că "funcţiile şi dem­ni­tăţile publice, civile sau m­ilitare, pot fi ocupate de persoanele care au ce­tă­ţenia ro­mână şi domici­liul în ţară".

CCR a explicat în motivarea res­pin­gerii legii de comasare de ce se în­calcă dreptul de afi ales. "Organiza­rea la aceeaşi dată a celor două cate­go­­rii de alegeri determină încălcarea drep­tului de a fi ales, prevăzut de art.37 din Constituţie. Aceasta în­tru­cât există situaţii în care un candidat care nu a câştigat un mandat de ales local (primar sau preşedinte de consi­liu judeţean), să-şi exprime dorinţa de a participa la alegerile naţionale pentru un mandat de parlamentar (depu­tat sau senator), lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alegeri care se desfăşoară la date diferite", se arată în motivarea CCR. Ca urmare, acelaşi lucru poate fi valabil şi în cazul co­ma­să­rii parlamentarelor cu preziden­ţialele. Deşi Constituţia prevede dreptul de a fi ales încă din 1991, până în 2008, când alegerile parlamentare au fost separate de cele prezidenţiale, cele două scrutinuri au avut loc în aceeaşi zi, fără ca acest lucru să fi fost contestat.

Sursa:
http://www.jurnalul.ro/politica/de-ce-ungureanu-isi-pune-mari-sperante-in-ministerul-de-interne-605727.htm