"Tatăl" lui Boldea. Deputatul Mircea Toader a inventat un gen de escrocherie imobiliară din cauza căreia a căzut Boldea
Deputatul Mircea Toader, „părintele politic" al infractorului fugar Mihail Boldea este implicat în mafia imobiliară, practicând acelaşi gen de infracţiuni precum parlamentarul fugar. Potrivit documentelor aflate în posesia ZIUAnews, Mircea Toader, liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor, a corupt judecători, a mituit notari, a întocmit certificate de moştenitor false, pentru a pune mâna pe o casă la care nu avea dreptul legal.
ZIUA news a dezvăluit modul în care deputatul PDL de Galaţi Mircea Toader, împreună cu vărul său Octavian Creci, au vrut să fure un imobil aflat în buricul Bucureştiului, în valoare de aproximativ două milioane de euro. Practic, au vrut să îşi însuşească un imobil aflat pe strada Biserica Amzei, nr. 27, Sector 1, Bucureşti. Infracţiunile au fost comise de Mircea Toader chiar în timpul mandatului de primar general al actualului preşedinte Traian Băsescu, cel cu care deputatul PDL se află în relaţii foarte apropiate, ambii absolvind Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân" din Constanţa şi lucrând la Navrom.
Din anul 2000, de când Băsescu a venit la Primăria Capitalei, lui Mircea Toader i-a fost înlesnit procesul de obţinere a imobilului din strada Biserica Amzei, fiind ajutat de fiul lui Octavian Creci, Andrei. Acesta din urmă era consilier juridic şi a fost avansat de Băsescu în funcţia de director al Serviciului Juridic din cadrul Primăriei Bucureşti. Noua funcţie obţinută de Andrei Creci, conexiunea cu PDL şi în special cu deputatul Mircea Toader au reprezentant începutul unei activităţi imobiliare de proporţii care a fost blocată doar de procurori.
Cuiul lui Pepelea: un televizor
Afacerea pe care v-o prezentăm mai jos, un adevărat model pentru escrocheriile imobilare ale parlamentarilor Toader şi Boldea, a început în anul 1999. Deputatul Mircea Toader împreună cu vărul său Octavian Creci au obţinut, cu ajutorul lui Andrei Creci, dosarul nr. 1986/2001 în care Nicolae Mihai Diamandescu şi Maria-Olga Tereza Iovănescu, moştenitorii de drept ai imobilului din strada Biserica Amzei nr. 27, Sector 1, în baza certificatului de moştenitor nr. 258/30.11.1961, îşi revendicau casa. Când au văzut că acţiunea moştenitorilor legali a fost retrasă, cei doi au profitat de ocazie şi au contactat-o pe Francisca Machedon, una dintre persoanele care apăreau în dosar ca şi moştenitor a altor bunuri aparţinând lui Alexandru Zisu, şi care nu avea la rândul ei urmaşi. După mai multe intervenţii pe lângă Francisca Machedon, aceasta i-a numit legatari cu titlu particular, lăsându-le moştenire bunuri mobile, mai exact un televizor.
De la acel televizor, Mircea Toader şi Octavian Creci s-au considerat moştenitori cu titlu universal pe toate bunurile Franciscăi Machedon şi mai mult decât atât au mers pe linia înaintaşilor acesteia, ajungând în final la Margareta Zisu, soţia defunctului Alexandru Zisu. Margareta Zisu specificase însă după moartea soţului său că nu doreşte să beneficieze de bunurile lui Alexandru Zisu, astfel că pentru obţinerea imobilului Mircea Toader a făcut toate demersurille necesare pentru întocmirea unui certificat de moştenitor. Şi nu oriunde, ci în Galaţi, unde avea relaţiile solide pentru realizarea unor astfel de documente. În cele din urmă, Mircea Toader a făcut certificatul de moştenitor nr. 82/29.03.2001, din care reieşea că el şi Octavian Creci sunt cei care trebuie să beneficieze de o parte din averea lui Alexandru Zisu.
În anul 2000, deputatul Mircea Nicu Toader împreună cu Octavian Creci au acţionat în judecată Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Cei doi au cerut atunci să li se restituie întregul imobil, naţionalizat prin decretul nr. 92/1950, din strada Biserica Amzei nr. 27, care cuprindea demisolul, parterul şi o parte din mezanin, precum şi exproprierea locuitorilor, motivând că sunt moştenitori ai lui Alexandru Zisu.
Acţiunea celor doi a format obiectul dosarului nr. 4815/1999 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă. Prin sentinţa nr. 420/11.04.2000, Tribunalul Bucureşti a admis cererea deputatului Mircea Toader şi a lui Octavian Creci, iar în acest fel cei doi au devenit proprietarii imobilului din strada Biserica Amzei nr. 27. „Admite acţiunea precizată formulată de reclamanţii Creci Octavian (...) şi Toader Mircea Nicu (...) în contradictoriu cu pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Obligă pe pârât să lase în deplină proprietate şi posesie imobilul parter situat în Bucureşti str. Biserica Amzei nr. 27, sector 1, reclamantului". În urma deciziei Tribunalului Bucureşti, primarul general de la acea vreme, Traian Băsescu, a emis Dispoziţia nr. 930/2.05.2001 prin care „se restituie în proprietate domnilor Creci Octavian şi Toader Mircea Nicu apartamentul nr. 2 de la parterului imobilului". Restul proprietăţilor lui Alexandru Zisu, respectiv apartamentele de la demisol, o parte din parter şi mezaninul au fost vândute în baza legii nr. 112/1995, celor care iniţial închiriaseră spaţiile locative.
Moştenitorii legali şi-au cerut drepturile
La scurt timp după decizia Tribunalului Bucureşti, moştenitorii legali ai imobilului din strada Biserica Amzei nr. 27, Nicolae Mihai Diamandescu şi Maria-Olga Tereza Iovănescu, au sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. În baza certificatului de moştenitor nr. 258/30.11.1961, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a formulat cererea de revizuire împotriva sentinţei nr. 420/11.04.2000 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, înscrisurile noi dovedind că moştenitorii lui Alexandru Zisu au fost Zisu Stănescu Nicolae, frate, şi Diamandescu Maria, soră, şi nu Mircea Toader cu Octavian Creci, care nu au dovedit că sunt moştenitorii fostului proprietar, nedobândind astfel dreptul de proprietate asupra casei din strada Biserica Amzei nr. 27.
Prin decizia nr. 854F/3.02.2002 Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă „admite cererea formulată de revizuentul Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 420/11.04.2000 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr. 4819/1999, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi Creci Octavian (...) şi Toader Mircea Nicu (...) şi cu intimatul-pârât Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Schimbă în tot sentinţa atacată în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiată".
Blat la Curtea de Apel Bucureşti
Hotărârea dată de Tribunalul Bucureşti nu a fost deloc pe placul deputatului Mircea Toader şi a vărului său Octavian Creci, iar cei doi au făcut apel, cauza ajungând astfel pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti. Interesant este că aici, magistraţii au manifestat o atitudine cel puţin complice cu Mircea Toader şi Octavian Creci, ignorând practic certificatul de moştenitor 258/30.11.1961, care demonstra că cei doi nu pot fi proprietarii imobilului. Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au admis apelul formulat de parlamentarul Mircea Toader şi Octavian Creci, constatând că cererea de revizuire formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti este inadmisibilă pentru lipsa legitimării procesuale active a Parchetului. "Admite apelul formulat de apelanţii Creci Octavian (...) şi Toader Mircea Nicu (...) în contradictoriu cu intimaţii Consiliul General al Municipiului Bucureşti (...) şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi drept consecinţă: Schimbă în tot sentinţa civilă nr. 854/3 iunie 2002 a Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă şi în fond respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 420/11.04.2000 a Tribunalului Bucureşti Secţia a IV-a Civilă", se arată în decizia nr. 158/2.04.2003 pronunţată în dosarul nr. 2694/2002.
Ulterior, decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost atacată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu recurs, iar astfel dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Magistraţii de aici au constatat că nu au compentenţa necesară pentru judecarea cauzei şi au retrimis dosarul la Curtea de Apel Bucureşti.
De această dată, Curtea de Apel a decis în favoarea moştenitorilor legali, admiţând recursul formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi casând totodată decizia prin care apelul lui Toader şi Creci era admis. Curtea de Apel Bucureşti a trimis cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul Bucureşti.
Mircea Toader a cerut anularea certificatului de moştenitor autentic
Între timp, Mircea Toader şi Octavian Creci au continuat să facă demersurile pentru a rămâne cu imobilul de pe strada Biserica Amzei. Deputatul şi vărul său au înregistrat la judecătoria Sectorului 1 o cerere în care au atacat certificatul de moştenitor nr. 258/30.11.1961, ai cărui beneficiari erau Nicolae Mihai Diamandescu şi Maria-Olga Tereza Iovănescu, cerând să se constate nulitatea absolută a acestuia, iar în schimb să se declare valabil certificatul de moştenitor deţinut de ei, nr. 82/29.03.2001.
În fapt, Mircea Toader şi Octavian Creci s-au legat de faptul că soţia lui Alexandru Zisu ar fi avut toate drepturile asupra bunurilor acestuia, iar ei ca şi moştenitori trebuie să le dobândească. Tupeul celor doi a fost maxim atunci când au cerut ca certificatul de moştenitor nr. 258/30.11.1961 să fie declarat absolut nul, întrucât ar fi emis cu încălcarea dispoziţiilor legale. Aceştia au prezentat anumite documente care arătau că nu s-ar fi dezbătut succesiunea lui Alexandru Zisu şi din acest motiv a fost necesară eliberarea certificatului de la Galaţi, din care rezulta că unica moştenitoare legală şi testamentară era Zisu Margareta.
La rândul lor, Nicolae Mihai Diamandescu şi Maria-Olga Tereza Iovănescu au formulat cererea reconvenţională în care solicitau să se constate nulitatea absolută a certificatului de moştenitor nr. 82/29.03.2001. Principala motivaţie a acestei cereri a fost că certificatul de moştenitor pe care Mircea Toader îl flutura cu atâta dezinvoltură în faţa magistraţilor a fost eliberat cu fraudarea dispoziţiilor legale. Totodată, pe baza unor documente, moştenitorii legali au demonstrat că Zisu Margareta a ales să rămână străină de moştenirea soţului său, astfel că orice acţiunea întreprinsă de Mircea Toader şi Octavian Creci în vedere obţinerii imobilului din strada Biserica Amzei era neîntemeiată. În cele din urmă, certificatul de moştenitor pe care îi avea Toader, era emis de BNP Mariana Dumitru din Bucureşti.
Pentru ca mişcarea să îi iasă, deputatul Mircea Toader ar fi trebuit ca înainte de măsluirea certificatului de moştenitor pe numele soţiei lui Alexandru Zisu, Margareta Zisu, să anuleze certificatul pe care îl deţineau Nicolae Mihai Diamandescu şi Maria-Olga Tereza Iovănescu. Potrivit legii, pentru o moştenire nu pot exista două certificate, iar în cazul unor modificări nu se poate întocmi un alt certificat până când primul nu este anulat prin hotărâre judecătorească.
Tupeul lui Mircea Toader nu s-a oprit însă aici. Chiar şi după ce Tribunalul Bucureşti a decis că certificatul de moştenitor deţinut de deputat este nul şi ilegal, Mircea Toader împreună cu vărul său Octavian Creci au făcut recurs la data de 9 decembrie 2004 la Curtea de Apel Bucureşti, solicitând din nou anularea certificatului de moştenitor nr. 258/30.11.1961. Probabil atunci şi-a dat seama Mircea Toader că sărise calul, iar la termen nu s-a mai prezentat.
Nu s-a stabilit însă cum a fost posibil ca deputatul Mircea Toader să intre în posesia unui certificat de moştenitor. Procurorii aveau obligaţia de a ancheta condiţiile în care a fost emis acest document, în condiţiile în care certificatul a fost anulat de instanţă. Este cât se poate de evident că certificatul de moştenitor cu ajutorul căruia Mircea Toader a încercat să dea un tun de câteva milioane de euro a fost emis printr-un fals, fapt pentru care însă deputatul PDL nu a fost tras la răspundere.
articol preluat de pe ziuanews.ro
Sursa:
http://www.jurnalul.ro/anchete/tatal-lui-boldea-deputatul-mircea-toader-a-inventat-un-gen-de-escrocherie-imobiliara-din-cauza-careia-a-cazut-boldea-608227.htm
