"România este guvernată prin frică şi intimidare. Nu o vom lăsa aşa!"
Traian Băsescu dezbină societatea şi caută vinovaţi, politicienii ne ignoră
Autor: CRISTIAN IONESCU
Se împlinesc 60 de zile de proteste neîncetate în Piaţa Universităţii. Două luni de indignare publică, exprimată prin scandări antiguvernamentale şi antiprezidenţiale. Este cel mai longeviv protest din România. Un exerciţiu de solidaritate, o viziune a unor oameni care spun că s-au saturat de jungla politică în care i-au aruncat guvernanţii. Claudiu Crăciun, "portavocea" Pieţei Universităţii, face sumarul celor două luni de proteste.
La două luni de proteste
"Revendicarea principală, şi anume demisia lui Traian Băsescu, nu s-a îndeplinit. Pe lângă aceasta, s-au dezvoltat în aceste luni, prin proteste, gesturi, comunicare şi solidaritate, idei care privesc felul în care societatea şi politica sunt organizate. Băsescu şi acum M.R. Ungureanu sunt vârfurile de lance ale unui sistem corupt, a cărui putere se bazează în primul rând pe apatia cetăţenilor, dar şi pe capturarea instituţiilor statului de către grupuri private, fie că discutăm despre reţele clientelare de partid sau de reţele de afaceri. Cetăţenii s-au îndepartat de politică şi permit astfel gestionarea acesteia nu în interes public, ci în interes privat. Piaţa Universităţii, mai presus de orice, îşi propune să miscşoreze această distanţă şi să implice cetăţenii în viaţa socială şi politică. Ei pot şi trebuie să oprească derapajele puterii, indiferent de deţinătorii temporari ai acesteia. În plus, protestele sunt un exerciţiu de solidaritate, care serveşte şi drept viziune pentru a depăşi criza economică. Traian Băsescu dezbină societatea şi caută vinovaţi. Instigă grupurile sociale unele împotriva celorlalte. Societatea ideală a acestuia este de fapt o junglă în care toţi sunt în război cu toţi. Nu aşa se iese din criză. Se va ieşi prin dialog, cooperare şi solidaritate."
Politicienii
"Politicienii ne ignoră acum. Suntem incomozi pentru toţi. «Ciumpalacii» este o denumire autoironică. În spatele numelui ştim bine cine suntem. Mulţi oameni oneşti, mulţi educaţi. Toţi însă au obosit să aştepte şi acţionează direct. Prin protest. Dacă vii în orice seară la Universitate, găseşti oameni cu mai multe diplome, masterale şi doctorale decât în Guvernul României. Nu este o lipsă de modestie, ci o constatare sociologică."
Abuzurile Jandarmeriei
"Violenţă inacceptabilă în primele zile de proteste. Abuzuri şi folosirea forţei de dată mai recentă, în faţa Ministerului Economiei, intimidări şi reţineri ilegale în Piaţa Revoluţiei, abuzuri în multe alte oraşe ale ţării. Agresarea spectatorilor la meciul România – Uruguay, în sprijinul unei firme private de securitate, care, în virtutea unui contract comercial, a lovit cetăţeni ai României. Jandarmeria este o instituţie represivă care opreşte prin violenţă exercitarea liberă a drepturilor constituţionale. România este o societate guvernată prin frică şi intimidare. Dar nu o vom lăsa aşa."
"Atitudinea a fost tot timpul una optimistă şi deschisă, chiar şi atunci când se încerca intimidarea noastră. Încercăm şi cred că reuşim să fim creativi. Scopul este dificil de formulat exact. E nevoie de un întreg proces participativ pentru a formula ceea ce este acum în stadiu de instinct, de simbol, de gest şi de cântec.
Scopuri proclamate pompos au mai existat. La fel şi liste de revendicări. Dar au rămas pe hârtie, pentru ca nimeni nu le-a adus la viaţă. Ne uneşte dorinţa de schimbare, instinctul democratic, curajul de a ne spune opinia în spaţiul public şi de a protesta, refuzul intimidării şi speranţa că ajutăm la schimbarea societăţii, direct sau indirect.
Cel mai lung protest
"Sărbătorim protestând şi cântând. Gesturile se decid pe loc. Va trebui să fiţi acolo pentru a vedea ce se întâmplă, acum şi în orice altă seară. Închideţi televizorul, luaţi-vă prietenii, familia, vecinii de serviciu şi veniţi în Piaţa Universităţii. Veţi fi întâmpinaţi cu zâmbete şi optimism. Sper că şi în alte locuri va fi la fel. Nu protestăm şi atât. Discutăm, ne cunoaştem, învăţăm unii de la alţii. Ne luăm spaţiul public înapoi. La fel si democraţia, ţinută acum prizonieră de către politicieni. Dacă vecinii şi prietenii nu vor să iasă, măcar vorbiţi cu ei şi cereţi-le părerea. Iniţiaţi un gest sau ceva care ar putea produce schimbare. Trebuie să începem de lângă noi.
Dacă nu puteţi veni, transmiteţi-le un gând bun celor care protestează de două luni. Ajută."
Aşteptările Pieţei
"Vrem schimbare profundă în România. Transparenţă şi participare la toate nivelurile. Limitarea concentrării puterii la nivel central şi local. Partide numeroase şi credibile care să poată obţină susţinerea cetăţenilor. ONG-uri, sindicate şi patronate deschise şi performante. O societate eliberată de corupţie şi teamă, în care avansezi pe baza meritului şi nu cu ajutorul familiilor şi patronilor/sponsorilor. O societate optimistă, inovatoare şi raţională. Una a solidarităţii, cooperării şi educaţiei, responsabilă în relaţia cu mediul înconjurător. Acestea sunt aşteptările mele. Nu ştiu dacă şi ale Pieţei. Dar în multe ocazii am rezonat cu colegii de protest pentru idei asemănătoare."
La două luni de proteste
"Revendicarea principală, şi anume demisia lui Traian Băsescu, nu s-a îndeplinit. Pe lângă aceasta, s-au dezvoltat în aceste luni, prin proteste, gesturi, comunicare şi solidaritate, idei care privesc felul în care societatea şi politica sunt organizate. Băsescu şi acum M.R. Ungureanu sunt vârfurile de lance ale unui sistem corupt, a cărui putere se bazează în primul rând pe apatia cetăţenilor, dar şi pe capturarea instituţiilor statului de către grupuri private, fie că discutăm despre reţele clientelare de partid sau de reţele de afaceri. Cetăţenii s-au îndepartat de politică şi permit astfel gestionarea acesteia nu în interes public, ci în interes privat. Piaţa Universităţii, mai presus de orice, îşi propune să miscşoreze această distanţă şi să implice cetăţenii în viaţa socială şi politică. Ei pot şi trebuie să oprească derapajele puterii, indiferent de deţinătorii temporari ai acesteia. În plus, protestele sunt un exerciţiu de solidaritate, care serveşte şi drept viziune pentru a depăşi criza economică. Traian Băsescu dezbină societatea şi caută vinovaţi. Instigă grupurile sociale unele împotriva celorlalte. Societatea ideală a acestuia este de fapt o junglă în care toţi sunt în război cu toţi. Nu aşa se iese din criză. Se va ieşi prin dialog, cooperare şi solidaritate."
Politicienii
"Politicienii ne ignoră acum. Suntem incomozi pentru toţi. «Ciumpalacii» este o denumire autoironică. În spatele numelui ştim bine cine suntem. Mulţi oameni oneşti, mulţi educaţi. Toţi însă au obosit să aştepte şi acţionează direct. Prin protest. Dacă vii în orice seară la Universitate, găseşti oameni cu mai multe diplome, masterale şi doctorale decât în Guvernul României. Nu este o lipsă de modestie, ci o constatare sociologică."
Abuzurile Jandarmeriei
"Violenţă inacceptabilă în primele zile de proteste. Abuzuri şi folosirea forţei de dată mai recentă, în faţa Ministerului Economiei, intimidări şi reţineri ilegale în Piaţa Revoluţiei, abuzuri în multe alte oraşe ale ţării. Agresarea spectatorilor la meciul România – Uruguay, în sprijinul unei firme private de securitate, care, în virtutea unui contract comercial, a lovit cetăţeni ai României. Jandarmeria este o instituţie represivă care opreşte prin violenţă exercitarea liberă a drepturilor constituţionale. România este o societate guvernată prin frică şi intimidare. Dar nu o vom lăsa aşa."
"Atitudinea a fost tot timpul una optimistă şi deschisă, chiar şi atunci când se încerca intimidarea noastră. Încercăm şi cred că reuşim să fim creativi. Scopul este dificil de formulat exact. E nevoie de un întreg proces participativ pentru a formula ceea ce este acum în stadiu de instinct, de simbol, de gest şi de cântec.
Scopuri proclamate pompos au mai existat. La fel şi liste de revendicări. Dar au rămas pe hârtie, pentru ca nimeni nu le-a adus la viaţă. Ne uneşte dorinţa de schimbare, instinctul democratic, curajul de a ne spune opinia în spaţiul public şi de a protesta, refuzul intimidării şi speranţa că ajutăm la schimbarea societăţii, direct sau indirect.
Cel mai lung protest
"Sărbătorim protestând şi cântând. Gesturile se decid pe loc. Va trebui să fiţi acolo pentru a vedea ce se întâmplă, acum şi în orice altă seară. Închideţi televizorul, luaţi-vă prietenii, familia, vecinii de serviciu şi veniţi în Piaţa Universităţii. Veţi fi întâmpinaţi cu zâmbete şi optimism. Sper că şi în alte locuri va fi la fel. Nu protestăm şi atât. Discutăm, ne cunoaştem, învăţăm unii de la alţii. Ne luăm spaţiul public înapoi. La fel si democraţia, ţinută acum prizonieră de către politicieni. Dacă vecinii şi prietenii nu vor să iasă, măcar vorbiţi cu ei şi cereţi-le părerea. Iniţiaţi un gest sau ceva care ar putea produce schimbare. Trebuie să începem de lângă noi.
Dacă nu puteţi veni, transmiteţi-le un gând bun celor care protestează de două luni. Ajută."
Aşteptările Pieţei
"Vrem schimbare profundă în România. Transparenţă şi participare la toate nivelurile. Limitarea concentrării puterii la nivel central şi local. Partide numeroase şi credibile care să poată obţină susţinerea cetăţenilor. ONG-uri, sindicate şi patronate deschise şi performante. O societate eliberată de corupţie şi teamă, în care avansezi pe baza meritului şi nu cu ajutorul familiilor şi patronilor/sponsorilor. O societate optimistă, inovatoare şi raţională. Una a solidarităţii, cooperării şi educaţiei, responsabilă în relaţia cu mediul înconjurător. Acestea sunt aşteptările mele. Nu ştiu dacă şi ale Pieţei. Dar în multe ocazii am rezonat cu colegii de protest pentru idei asemănătoare."
Sursa:
