Disensiuni. Premierul, care are o agendă politică cu bătaie lungă, nu vrea, după modelul Boc, să dea bani cu ochii închişi spre primarii PDL
Demonstraţie concretă de forţă. Cât va rezista MRU?
Respingerea de către premier a solicitărilor Coaliţiei reprezintă, practic, o materializare a avertismentelor repetate, lansate de Mihai Răzvan Ungureanu partidelor la putere, că nu va accepta orice propunere cu iz electoral. Rămâne de văzut poziţionarea preşedintele Băsescu într-un viitor conflict Ungureanu-coaliţie.
Informaţia că şedinţa coaliţiei s-a încheiat brusc, cu plecarea premierului Ungureanu supărat că liderii coaliţiei îl presează să aloce fonduri către primarii lor, a ajuns doar pe surse la presă. Deloc întâmplător, liderii PDL chestionaţi pe acest subiect au fredonat acelaşi refren: nu există tensiuni între coaliţie şi premier, nu a plecat nimeni trântind uşa etc. De ce ezită democrat-liberalii să admită eventuale disensiuni de opinie între ei şi Ungureanu? Pentru imagine, în primul rând.
Adică, să nu rămână oamenii lor din teritoriu cu impresia că „greii" de la centru au pierdut pârghiile guvernamentale prin care sute de milioane de lei au plecat de la puşculiţa statului spre anumite primării şi proiecte. Cu alte cuvinte, liderii coaliţiei ar fi puşi în postura de a admite că s-a întâmplat exact lucrul de care se temeau şi pe care l-au invocat repetat în urmă cu un an de zile, când a început să se discute, la iniţiativa preşedintelui Băsescu, despre înlocuirea lui Emil Boc cu un premier tehnocrat. Să ne amintim, de pildă, că deputatul Cezar Preda spunea, în martie 2011, că o construcţie cu premier independent, ajutat de alţi tehnocraţi şi de miniştri PDL, ar însemna ca „PDL să nu mai conteze deloc în guvernarea ţării".
Chiar şi la începutul lui 2012, când era deja previzibilă înlocuirea lui Emil Boc din fruntea Guvernului, democrat-liberalii nu priveau cu ochi buni instalarea unui independent: „Eu am trăit figura cu guvernul de tehnocraţi Mugur Isărescu, eram în guvern. Tot un an, tot cu alegeri la sfârşit. Şi ce, în afară de faptul că tehnocratul respectiv (...) vine «ca o floare, ca un crin», tot ce e bun face el, tot ce e rău e dinainte, de la politicienii care au stricat tot? Eventual, el are o imagine bună, din ce în ce mai bună, şi pare un fel de Sfântul Duh care pluteşte pe deasupra problemelor, eventual îi vine şi ideea să candideze cum a candidat atunci (Mugur Isărescu, în 2000 - n.r.)", zicea senatorul Radu Berceanu.
Pe aceeaşi lungime de undă au fost, constant, şi liderii UDMR, care au spus că este de preferat un om politic în fruntea Guvernului.
Ungureanu, cu gândul la performanţe şi Palatul Cotroceni
Spre deosebire de liderii coaliţiei, în general, şi cei ai PDL, în particular, premierul Mihai Răzvan Ungureanu are toate motivele pentru a răzbate spre public faptul că nu acceptă orice solicitare a coaliţiei. Mai exact, pe lângă faptul că ar câştiga în ochii electoratului dacă şi-ar dovedi independenţa faţă de PDL, premierul trebuie să privească atent şi la cifre. Adică, să oprească sau, măcar, să mai diminueze scugerea de bani spre primăriile puterii, pentru a avea fonduri pentru alte lucruri asumate în programul de guvernare, lucruri care, odată îndeplinite, l-ar putea ajuta să fie considerat un „premier bun". Nu de alta, dar trebuie să ne amintim că o eventuală candidatură a sa la preşedinţie a fost condiţio-nată, inclusiv de preşedintele Traian Băsescu, de performan-ţele înregistrate ca premier.
Or, în această cheie merită a fi amintite câteva dintre declara-ţiile-avertisment făcute de Mihai Răzvan Ungureanu de la desemnare încoace: „Nu am nici o reţinere în a remania orice ministru care nu se ridică la nivelul exigenţelor publice şi ale mele" (8 februarie 2012); „Eu nu cred că suntem o ţară de înotători. Am mai puţină apetenţă pentru piscine care sunt săpate în fiecare localitate din România" şi „Ca premier, hotărârile sunt ale mele. Responsabilitatea pentru cum e condusă ţara e a mea. Partidele pot propune, sugera, dar la final e semnătura mea. Nu partidele îşi asumă responsabilitatea, ci eu" (ambele în emisiunea de la TVR din 5 martie 2012). Tot atunci, pe lângă atacul la proiectele Elenei Udrea, Ungureanu avertiza că urmează să taie din cheltuielile ministerelor pentru diferite proiecte nejustificate şi pentru deplasările în străinătate.
Esenţial este, în continuare, cum se va poziţiona preşedintele Traian Băsescu în ceea ce se prefigurează a deveni un conflict între premier şi liderii PDL. Reamintim că şeful statului asigura că are cu Mihai Răzvan Ungureanu „chimia încrederii" şi tot şeful statului arăta ca o „chimie" nu s-a produs între Ungureanu şi PDL. Dacă preşedintele îl va susţine pe MRU, gândindu-se că, pentru a putea arăta cât de bun premier este, trebuie să fie şi lăsat, dacă nu ajutat, atunci Ungureanu va rezista. Altfel, vor câştiga lupta liderii PDL, dar câştigul s-ar putea dovedi pe termen foarte scurt.
La ce a spus „nu" premierul
Potrivit liderului grupului UNPR din Camera Deputaţilor, Eugen Nicolicea, pe agenda şedinţei de ieri a coaliţiei s-au aflat fondurile pentru Ordo-nanţa Guvernului 7/2006, ordonanţă în baza căreia sute de milioane de lei au plecat în zonele rurale pentru poduri, podeţe şi punţi pietonale, sisteme de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi epurare, dar şi pentru baze sportive. Reprezen-tanţii opoziţiei au acuzat în repetate rânduri că fondurile acordate în baza OG 7/2006 sunt distribuite doar pe criterii politice. Tot dinspre USL a fost avansată suma de 330 milioane lei care ar fi fost cheltuită de Guvernul Boc doar în 2010 şi 2011 cu destinaţia primarii PDL, în timp ce la edilii PSD ar fi ajuns 175 milioane lei, iar la cei ai PNL - 150 milioane lei.
Sursa:
http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/demonstratie-concreta-de-forta-cat-va-rezista-mru-258581.html
Informaţia că şedinţa coaliţiei s-a încheiat brusc, cu plecarea premierului Ungureanu supărat că liderii coaliţiei îl presează să aloce fonduri către primarii lor, a ajuns doar pe surse la presă. Deloc întâmplător, liderii PDL chestionaţi pe acest subiect au fredonat acelaşi refren: nu există tensiuni între coaliţie şi premier, nu a plecat nimeni trântind uşa etc. De ce ezită democrat-liberalii să admită eventuale disensiuni de opinie între ei şi Ungureanu? Pentru imagine, în primul rând.
Adică, să nu rămână oamenii lor din teritoriu cu impresia că „greii" de la centru au pierdut pârghiile guvernamentale prin care sute de milioane de lei au plecat de la puşculiţa statului spre anumite primării şi proiecte. Cu alte cuvinte, liderii coaliţiei ar fi puşi în postura de a admite că s-a întâmplat exact lucrul de care se temeau şi pe care l-au invocat repetat în urmă cu un an de zile, când a început să se discute, la iniţiativa preşedintelui Băsescu, despre înlocuirea lui Emil Boc cu un premier tehnocrat. Să ne amintim, de pildă, că deputatul Cezar Preda spunea, în martie 2011, că o construcţie cu premier independent, ajutat de alţi tehnocraţi şi de miniştri PDL, ar însemna ca „PDL să nu mai conteze deloc în guvernarea ţării".
Chiar şi la începutul lui 2012, când era deja previzibilă înlocuirea lui Emil Boc din fruntea Guvernului, democrat-liberalii nu priveau cu ochi buni instalarea unui independent: „Eu am trăit figura cu guvernul de tehnocraţi Mugur Isărescu, eram în guvern. Tot un an, tot cu alegeri la sfârşit. Şi ce, în afară de faptul că tehnocratul respectiv (...) vine «ca o floare, ca un crin», tot ce e bun face el, tot ce e rău e dinainte, de la politicienii care au stricat tot? Eventual, el are o imagine bună, din ce în ce mai bună, şi pare un fel de Sfântul Duh care pluteşte pe deasupra problemelor, eventual îi vine şi ideea să candideze cum a candidat atunci (Mugur Isărescu, în 2000 - n.r.)", zicea senatorul Radu Berceanu.
Pe aceeaşi lungime de undă au fost, constant, şi liderii UDMR, care au spus că este de preferat un om politic în fruntea Guvernului.
Ungureanu, cu gândul la performanţe şi Palatul Cotroceni
Spre deosebire de liderii coaliţiei, în general, şi cei ai PDL, în particular, premierul Mihai Răzvan Ungureanu are toate motivele pentru a răzbate spre public faptul că nu acceptă orice solicitare a coaliţiei. Mai exact, pe lângă faptul că ar câştiga în ochii electoratului dacă şi-ar dovedi independenţa faţă de PDL, premierul trebuie să privească atent şi la cifre. Adică, să oprească sau, măcar, să mai diminueze scugerea de bani spre primăriile puterii, pentru a avea fonduri pentru alte lucruri asumate în programul de guvernare, lucruri care, odată îndeplinite, l-ar putea ajuta să fie considerat un „premier bun". Nu de alta, dar trebuie să ne amintim că o eventuală candidatură a sa la preşedinţie a fost condiţio-nată, inclusiv de preşedintele Traian Băsescu, de performan-ţele înregistrate ca premier.
Or, în această cheie merită a fi amintite câteva dintre declara-ţiile-avertisment făcute de Mihai Răzvan Ungureanu de la desemnare încoace: „Nu am nici o reţinere în a remania orice ministru care nu se ridică la nivelul exigenţelor publice şi ale mele" (8 februarie 2012); „Eu nu cred că suntem o ţară de înotători. Am mai puţină apetenţă pentru piscine care sunt săpate în fiecare localitate din România" şi „Ca premier, hotărârile sunt ale mele. Responsabilitatea pentru cum e condusă ţara e a mea. Partidele pot propune, sugera, dar la final e semnătura mea. Nu partidele îşi asumă responsabilitatea, ci eu" (ambele în emisiunea de la TVR din 5 martie 2012). Tot atunci, pe lângă atacul la proiectele Elenei Udrea, Ungureanu avertiza că urmează să taie din cheltuielile ministerelor pentru diferite proiecte nejustificate şi pentru deplasările în străinătate.
Esenţial este, în continuare, cum se va poziţiona preşedintele Traian Băsescu în ceea ce se prefigurează a deveni un conflict între premier şi liderii PDL. Reamintim că şeful statului asigura că are cu Mihai Răzvan Ungureanu „chimia încrederii" şi tot şeful statului arăta ca o „chimie" nu s-a produs între Ungureanu şi PDL. Dacă preşedintele îl va susţine pe MRU, gândindu-se că, pentru a putea arăta cât de bun premier este, trebuie să fie şi lăsat, dacă nu ajutat, atunci Ungureanu va rezista. Altfel, vor câştiga lupta liderii PDL, dar câştigul s-ar putea dovedi pe termen foarte scurt.
La ce a spus „nu" premierul
Potrivit liderului grupului UNPR din Camera Deputaţilor, Eugen Nicolicea, pe agenda şedinţei de ieri a coaliţiei s-au aflat fondurile pentru Ordo-nanţa Guvernului 7/2006, ordonanţă în baza căreia sute de milioane de lei au plecat în zonele rurale pentru poduri, podeţe şi punţi pietonale, sisteme de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi epurare, dar şi pentru baze sportive. Reprezen-tanţii opoziţiei au acuzat în repetate rânduri că fondurile acordate în baza OG 7/2006 sunt distribuite doar pe criterii politice. Tot dinspre USL a fost avansată suma de 330 milioane lei care ar fi fost cheltuită de Guvernul Boc doar în 2010 şi 2011 cu destinaţia primarii PDL, în timp ce la edilii PSD ar fi ajuns 175 milioane lei, iar la cei ai PNL - 150 milioane lei.
Sursa:
http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/demonstratie-concreta-de-forta-cat-va-rezista-mru-258581.html
