miercuri, 14 martie 2012

M-aţi umilit!

(după George Coşbuc)

Când navigam din port în port

Şi-atâtea mări am străbătut,

Eu zi şi noapte m-am zbătut

Să scriu tot, în raport.

Cu un elan nestăvilit,

Pe mulţi colegi i-am „domolit”

Şi i-am împins pe tobogan.

Ca să câştig un gologan

Şi să dea bine la Organ,

M-am umilit.


N-aveam insignă la rever,

Cum poartă astăzi nişte ţânci,

Dar am muncit, din nou, pe brânci,

La postul din Anvers.

Cu un program prestabilit

Şi-angajamentul iscălit,

Trăgeam din greu, pentru Regim,

Având un obiectiv sublim,

Să nu rămân un anonim,

Un umilit.

Citiţi continuarea pe:  http://batcailie.blogspot.com/2012/03/m-ati-umilit.html