miercuri, 12 octombrie 2011

 Poliţistul « Neica-nimeni »

Scris de : Teodor Seran

În cei douăzeci de ani de capitalism mizerabil românesc, în niciun domeniu al vieţii sociale nu s-a reuşit atingerea unor parametri de funcţionalitate maximă.
Tot ceea ce se întâmplă rău în prezent în viaţa noastră se datorează în proporţie covârşitoare incompetenţei crase de care au dat dovadă toţi guvernanţii aflaţi la putere. Actul de guvernare actual se caracterizează printr-o lipsă cronică de responsabilitate din partea celor care deţin puterea decizională asupra banuluiminiştri s-au aşezat şi au plecat de pe fotoliul ministerial fără să dea socoteală de modul în care au gestionat fondurile publice. «Apres nous le deluge!», a fost politica permanentă dusă în special de miniştrii care au deţinut portofoliul ministerelor de mare importanţă economică. public. Zeci de
Nici miniştrii care au avut de gestionat banul public în folosul comunităţii nu au dat niciodată socoteală pentru ceea ce au făcut. Ministerul Afacerilor Interne a avut în permanenţă un sac de bani fără fund, destinat funcţionării acestuia în condiţii optime. Bugetul alocat acestui minister a permis fără condiţionări extreme achiziţionarea de echipament necesar, de materiale şi armament specific şi de maşini noi, în fiecare an bugetar. Ceea ce nu au avut niciodată miniştrii noştri este ceea ce se cheamă lipsa de inspiraţie managerială, inadaptarea la vremurile prezente şi viitoare, lipsa de flexibilitate în gândire şi în actul decizional.
Nu a existat niciun ministru de la Interne care să nu fi făcut deplasări în străinătate, în clasicele «schimburi de experienţă», toate acestea încheindu-se cu documentări sterile şi cu non-preluarea experienţelor pozitive de la cei vizitaţi. Chiar şi după intrarea în NATO şi în Uniunea Europeană captarea experienţelor pozitive din ţările europene a rămas deficitară. Respectând proverbul “plecat vacă, venit bou!”, miniştrii noştri s-au întrors de fiecare dată cu desaga goală, sau chiar dacă au avut ceva în ea au aruncat-o la gunoi. Deciziile au fost luate în stil pompieristic şi mulate după pretenţiile de nerefuzat ale clientelei politice. Structura Ministerului de Interne a fost întotdeauna realizată în conformitate cu slabele cunoştinţe pe care le deţineau miniştrii aflaţi în funcţie. Nicio structură nu a ţinut cont de realităţile existente în teren şi de necesităţile imperative şi reale ale prezentului. S-au aplicat norme învechite de personal sau nu s-au aplicat deloc în cazul satisfacerii unor interese clientelare sau având drept scop promovarea nepotismului. Oficial, la ora actuală, România dispune de 500 de poliţişti la 100000 de locuitori, ceea ce depăşeşte cu mult media europeană, unde există 400 de poliţişti la 100000 de locuitori. Cu toate acestea, în ţările europene, poliţiştii par a fi de două ori mai mulţi pe străzile oraşelor. Şi totuşi, peste 100000 de poliţişti „nevăzuţi, necunoscuţi” au activat în România până pe data de 06 octombrie 2011, când ministrul Traian Igaş a aruncat 2000 dintre aceştia în stradă. Cifra exactă este de 2142, respectiv 500 de cadre din Poliţie şi 1400 de cadre din Poliţia de Frontieră. Şi totuşi, numărul cadrelor din Ministerul de Interne este în continuare foarte mare. Dacă ar fi să aplicăm normele europene ar fi necesar să avem un total de 85-86000 de poliţişti, numărul acestora învârtindu-se în prezent în jurul cifrei de 100000. În condiţiile în care aplicăm normele europene pentru o populaţie de 21,5 milioane locuitori. Ceea ce din nou reprezintă un neadevăr, populaţia reală a României fiind probabil de 18-19 milioane de locuitori datorită emigrării masive pentru căutarea unui loc de muncă. Ar însemna în aceste condiţii că de fapt, numărul real al poliţiştilor angajaţi în MAI ar trebui să fie conform normelor europene de maxim 75000 de poliţişti!

Citeşte continuarea pe:
http://www.ziuaveche.ro/opinie/politistul-%C2%AB-neica-nimeni-%C2%BB-54976.html