Intelligence în era informaţională

Scris de : George Cristian Maior 

Una din cele mai mari provocări ale perioadei actuale este generată de evoluţia şi impactul tehnologiei informaţiei asupra societăţii. Imensitatea spaţiului virtual este deja de necuprins.

Nu mai devreme de mijlocul acestei veri s-a desprins un nou lider tăcut al lumii virtuale, atunci când supercomputerul japonez K a fost numit cea mai rapidă maşină de calcul de pe întreg mapamondul. K reuşeşte să realizeze 8,2 cvadrilioane (8,2 milioane de miliarde) de calcule pe secundă. Specialiştii au stabilit că performanţele acestui calculator îl fac mai puternic decât cele mai rapide cinci supercomputere anterioare la un loc. Asemenea unităţi de măsură ale capacităţilor şi vitezelor de procesare a datelor ne pun deja într-o dificultate intelectuală similară cu aceea creată de imposibilitatea de cuprindere a dimensiunilor Universului.
Nu ştiu câţi îşi mai amintesc astăzi de un simbol al lumii pre-digitale, telefonul cu disc de acum zece sau cincisprezece ani, care stătea pe măsuţa lui cochetă lipită de cel mai confortabil fotoliu din casă, alături de o mică agendă şi un creion, context al unui ritual de comunicare la distanţă, mediată tehnologic. Câţi îşi vor mai aminti oare peste una sau două decade de echipamentele actuale de telefonie mobilă cu agendă electronică încorporată şi stilou digital pentru ecran tactil, atunci când acestea vor fi complet integrate în platforme de comunicare multimedia mobile şi miniaturizate, într-o lume a web-ului n.0, cu funcţii nenumărate. Sir Ken Robinson, excelentul vizionar în domeniul educaţiei, remarca într-una dintre prelegerile sale susţinute în cadrul unei conferinţe TED (Technology, Entertainment, Design) – un reper contemporan al dinamicii pieţei de idei – faptul că tinerii de astăzi nu mai poartă ceasuri la mână dintr-un motiv trivial de simplu: acestea sunt aproape inutile fiind instrumente cu o singură funcţie. Ideea funcţiilor multiple este extrem de importantă. În zilele noastre, instrumentele, echipamentele, reţelele sau organizaţiile sunt ineficiente dacă nu sunt capabile să răspundă rapid unor funcţii multiple. Răspunsul, indiferent dacă este văzut ca produs, decizie sau acţiune, este construit pe date şi informaţii rafinate cognitiv. Acesta este, în esenţă, tărâmul intelligence-ului, domeniu extrem de complex, cu un profil unic şi bine determinat, caracterizat de un obiect de studiu distinct, o metodologie specifică şi un limbaj propriu, conectate direct la conceptele de interes naţional, risc şi ameninţare. Mark Lowenthal argumentează faptul că intelligence-ul este diferit de orice altă funcţie guvernamentală din cel puţin două motive. În primul rând, aproape tot ceea ce înseamnă intelligence se manifestă în secret, şi în al doilea rând, secretul poate fi o sursă de nemulţumire a cetăţenilor, în special în ţările democratice. De aici apar şi dificultăţile opiniei publice de asociere directă a obiectivelor şi idealurilor naţionale cu realităţile intelligence-ului.

Citeşte continuarea pe:
http://www.ziuaveche.ro/opinie/intelligence-in-era-informationala-55458.html