Profanarea lui Coandă la Iaşi. Vile şi grădini de zarzavat pe osemintele eroilor şi în jurul monumentului proiectat de marele român

Autor: CRISTINEL C. POPA

Henri Coandă a lăsat moştenire Iaşului un monument important şi o sală în care este ilustrată una dintre invenţiile sale. Din păcate, răsplata este una cinică.
La etajul I al Palatului Culturii din Iaşi se află Sala "Henri Coandă” ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al savantului. Sala zace în şantier de aproape un deceniu.

Mausoleul eroilor realizat după planurile sale e pe cale să devină o imensă pradă imobiliară. Terenul i s-a înjumătăţit, pe acesta răsărind vile. Din 600 de cruci ale eroilor, ce făceau parte din cimitirul arondat ansamblului monumental, mai există doar câteva zeci. O parte dintre ele sunt rupte. Trupurile de piatră par schilodide, lovite de fatale obuze ale neglijenţei. Locurile unde ele au fost smulse şi aruncate servesc acum drept grădini de zarzavaturi. În locul "inimilor” înmormântate simbolic în acest loc special răsar fire de ceapă şi curpeni de gogonele. Monumentul avea o flacără eternă căreia i-au fost furate buteliile. S-a stins pentru vecie. Încrustaţiile suport ce o susţineau s-au rupt şi sunt legate cu sârmă. Chiar şi becul ce lumina monumentul seară de seară s-a oprit pentru totdeauna. Eroii noştri de la 1917 s-au răsucit încă o dată în beznă. Osemintele lor, unele îngropate în apropiere, altele adăpostite într-un osuar, au fost cimentate fizic şi spiritual de neglijenţa noastră cea de toate zilele.

Ce au realizat Coandă şi contemporanii săi...
 

Mausoleul eroilor din GalataMonumentul lui Coanda de la Iasi

Foto: Cristinel C. Popa

Monumentul Eroilor Români din cartierul Galata a fost construit din beton între anii 1928 şi 1930 şi este dedicat soldaţilor căzuţi în primul război mondial. Este situat la ieşirea din oraş spre comuna Miroslava, aproape de Mănăstirea Galata. Edificiul a fost construit pe baza proiectului realizat în întregime de inginerul Henri Coandă, fondurile fiind obţinute prin subscripţie publică. Impresionanta construcţie are trei nivele, fiind vizibilă din oraş. La baza mausoleului se află cripta cu osemintele ostaşilor români căzuţi pe front în timpul primului război mondial, terenul fiind pus la dispoziţie de Primărie.

Ansamblul monumentului era format din mausoleul propriu-zis, unde au fost depuse osemintele eroilor cadre militare căzuţi în primul război mondial, cimitirul cu osemintele a 6.000 de soldaţi, însemnat cu şase cruci mari din ciment şi 600 de cruci de format mic, cantonul paznicului aflat la mică distanţă, unde acesta şi locuia, şi o suprafaţă de protecţie de 4.400 de metri pătraţi.

… şi ce a rămas

Cruci distruse pe ansamblul Mausoleul eroilor de la Iasi

Foto: Cristinel C. Popa

 
Complexul memorial s-a aflat o perioadă în administraţia Asociaţiei Naţionale "Cultul Eroilor”. Aceasta a fost desfiinţată în perioada comunismului, dar a reapărut în 1993. În 1995, membrii asociaţiei, împreună cu Asociaţia Veteranilor de Război din Iaşi, au făcut un inventar al complexului, constatând cu acest prilej dispariţia a peste 400 de cruci mici. Însă au văzut că lipsesc şi buteliile din interiorul mausoleului care alimentau ”Flacăra Eternă", drapelele, gardul care înconjura cimitirul şi "Cartea de Aur”, ce cuprindea toate datele despre monument. În plus, zona de protecţie a terenului, considerat sacru în perioada interbelică, era ocupată de mulţi ani de locuinţe private.
Am stat de vorbă cu unul dintre locatarii abuzivi, Gheorghe Baciu. După cum era de aşteăta, omul s-a arătat vizibil deranjat atunci când am încercat să vorbim despre legalitatea terenului pe care îl stăpâneşte.

Paznicul, primul proprietar pe o halcă din cimitir
Istoria neregulilor efectuate aici are orginea în începuturile tulburi ale anilor de după Revoluţie. Atunci, o perioadă monumentul s-a aflat în administrarea Primăriei comunei Miroslava, întrucât ansamblul se află la marginea oraşului, aproape de localitatea menţionată mai sus. Unul dintre primarii de la acea vreme l-a împroprietărit pe paznic doar în virtutea fatului că şi-a dus zilele în "ghereta” monumentului. Acesta şi-a extins spaţiul şi apoi a vândut terenul unde cu ani în urmă se aflau crucile eroilor.
Astfel, au ajuns să rasară pe locul mormintelor simbolice straturi de roşii şi rânduri de zarzavat.
Pe urmă, nepotul ultimului paznic al monumentului a fost împroprietărit cu o suprafaţă de 1.200 de metri pătraţi situaţi chiar în incinta ansamblului. Noul proprietar a demolat cantonul paznicului şi a construit acolo o casă cu etaj de toată frumuseţea. Astfel, din cei aproape 2.800 metri pătraţi, câţi fuseseră donaţi de municipalitate în anii ‘20 pentru ridicarea mausoleului, acum au mai rămas mai puţin de 1.600.
În noiembrie 2002, Tribunalul Iaşi a emis o hotărâre judecătorească prin care a confirmat dreptul de proprietate al urmaşului fostului paznic. Ca urmare a protestelor din partea asociaţiilor veteranilor de război, s-a făcut recurs şi, în noiembrie 2005, printr-o sentinţă emisă de aceeaşi instanţă, s-a decis că acea persoană ocupa terenul în mod abuziv. Dar, procesul se judecă în continuare. "Noi ne-am opus şi vom fi împotriva oricărei astfel de fărădelegi care să atingă memoria eroilor. Cei de la Primărie nu cunosc o limită în ce priveşte atribuirea de terenuri…”, ne-a spus Constantin Bucos, general de brigadă (în rezervă), preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Război filiala Iaşi.

Placa inscripţionată cu numele lui Coandă, mânjită cu vopsea
Henri Coandă a stat la Iaşi patru ani, între 1899 şi 1903. Aici a urmat Liceul Militar din Copou, şcoala fiilor de ofiţer, cum i se spunea pe atunci. Astăzi, pe acelaşi spaţiu, în aceleaşi clădiri se află Spitalul Militar de Urgenţe.
În holul din pavilionul central al şcolii, a existat până în anii ’90 placheta cu numele său încrustat cu litere de bronz într-o listă a absolvenţilor de onoare, clasaţi primii în promoţiile lor. Alături de numele tatălui său, Constantin Coandă, care absolvise acelaşi liceu, avea să fie trecut după aceea şi numele său, apoi cel al fratele său mai mic, Petru, un an mai târziu. Am găsit această placă ascunsă într-o sală de festivităţi a spitalului militar, mânjită violent, cu o stridentă culoare roşie.  O altă placă, pe care în trecut se făceau analize medicale, a dispărut, între timp.

Sursa:
 http://www.jurnalul.ro/special/profanare-coanda-iasi-613960.htm