Blejnar, regina şpăgilor la nivel internaţional

Antonello Celestini spune că i s-a cerut un milion de euro pentru fostul şef al ANAF

 

Autor: VALI BLANARU

 Foto: Dragos Stoica / Intact Images 

Corul vocilor care îl acuză pe Sorin Blejnar că ar fi „Regina şpăgilor“ a căpătat rezonanţă internaţională atunci când omul de afaceri Antonello Celestini a dezvăluit în premieră Jurnalului Naţional cum i s-a cerut o valiză de bani pentru „naşu mare“ de la ANAF.
„Antonello Celestini, partener până mai ieri cu Niculae în reprivatizarea «Tutunului Românesc», a dezvăluit pentru Jurnalul Naţional şi unei echipe de la Antena 3 manevrele prin care a fost exclus din afacere şi obligat să renunţe la investiţia din România. Ele pot constitui un dosar exploziv pentru instituţiile statului care i-au asigurat lui Ioan Niculae «succesul» în privatizările, reprivatizările fostei regii a tutunului românesc şi care acum nu mai există. Celestini îşi asumă public şi face dezvăluiri care dau o nouă turnură operaţiunii «Curăţenia în vămi». El prezintă sistemul corupţiei din vamă şi ANAF, îl include pe noul şef al Vămii, Viorel Comăniţă, între persoanele care i-au solicitat prin interpuşi şpăgi de sute de mii de euro. Potrivit lui Celestini, probele se află la DNA“, dezvăluia Jurnalul Naţional în martie 2011.
„Când am reuşit să punem afacerea pe profit, în 2008, Ioan Niculae a dorit să trecem pe imobiliare, să renunţăm la profitul societăţii. Au apărut divergenţe între noi şi ei şi nu am mai putut colabora după ce un grup de oameni devotaţi lui Niculae mi-au interzis fizic să intru în biroul meu, deşi eram acţionar majoritar“, povestea Celestini. Litigiile nu sunt încheiate între cei doi nici acum. Socotelile au cuprins şi o cantitate de circa 800 de tone de tutun neprelucrat, tutun brut care a fost cedat societăţii CTS – reprezentată de Celestini, acţionar în Galaxy Tobacco. De aici a ieşit o veritabilă bombă, ambalată şi prezentată de Vamă şi DNA drept un mare proces de evaziune fiscală.
Celestini crede că de fapt Niculae nu a vrut niciodată să-i livreze tutunul respectiv, el fiind plimbat de la un depozit la altul. Devenit proprietar cu acte al mărfii, italianul nu a putut să o scoată din ţară, vameşii români considerând că produsul trebuie accizat, deşi legislaţia în vigoare permitea exportul tutunului brut în Italia, ţară comunitară, fără să fie supus taxelor. Pretenţia vămii este anulată de Ministerul Finanţelor, care cere aplicarea legislaţiei, adică tutunul brut nu este taxat la export în cadrul UE. Totul s-a transformat însă într-o complicată operaţiune judiciară prin intervenţia DNA la o sesizare a Vămii.
 Şpagă în rate
Dar din acest dosar s-a desprins unul cu adevărat spectaculos – care a produs un veritabil cutremur la nivelul conducerii Vămii. Celestini susţine că oprirea tutunului de vameşi a fost regizată pentru a fi obligat să plătească o şpagă de 400.000 de euro. Era perioada alegerilor şi un intermediar, spune Celestini, i-a cerut explicit bani în numele lui Viorel Comăniţă, pe atunci adjunct al directorului general al Vămii din cadrul ANAF. Pentru că italianul a refuzat să cotizeze, i s-a făcut o reducere – 200.000 de euro şi poate face operaţiunea de export a tutunului. Vameşii au venit şi cu „promoţie“ – o şpagă de 300.000 de euro, plătibilă în rate. în aceşti bani, Celestini a fost asigurat că poate face şi contrabandă de ţigări.
Arestări şi dezvăluri
în urma dezvăluirilor lui Celestini a urmat un adevărat curemur. Consilierul superior în cadrul ANAF, Nicolae Adrian Gavrilă, a fost reţinut, ieri, după ce procurorii DNA – structura centrală, pentru că a pretins mită, prin intermediar, în decurs de patru ani, de aproximativ 1.800.000 de euro. O dată cu el a fost reţinut şi avocatul bucureştean Marius Cătălin Stăncescu, care este şi consultant financiar. Celestini a fost trimis şi el în judecată pentru o presupusă evaziune fiscală de 60 de milioane de euro, dosar făcut de ANAF, potrivit lui Celestini, ca mijloc de presiune pentru extorcarea de bani. Intermediarul şpăgii l-a numit ca punct final al traseului banilor pe Viorel Comăniţă, numit în mod surprinzător director general interimar la Direcţia Naţională a Vămilor în locul cercetatului Radu Traian Mărgineanu.
Mită pentru Naşu Mare
Numele lui Sorin Blejnar apare şi el în motivarea judecătorilor din dosarul arestării consilierului Nicolae Adrian Gavrilă. Potrivit Curţii de Apel Bucureşti, avocatul arestat în cazul mitei de la ANAF, Marius Stăncescu, cerea mită pentru Sorin Blejnar.
În motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti, prin care avocatul Marius Cătălin Stăncescu şi funcţionarul ANAF Nicolae Gavrilă au fost arestaţi preventiv pentru trafic de influenţă, se arată că, la data de 25.11.2010, între inculpatul Stăncescu Marius şi denunţătorul Antonelo Celestini a avut loc „o întâlnire înregistrată în mediul ambiental, în baza autorizaţiei emise de Curtea de Apel Bucureşti, ocazie cu care învinuitul l-a lăsat să creadă că are influenţă pe lângă preşedintele ANAF, numitul Sorin Blejnar, şi-l asigură că intervine la acesta pentru a-l proteja în activităţi de contrabandă cu ţigări“.
„În concret, inculpatul Stăncescu Marius şi denunţătorul Antonelo Celestini au stabilit ca acesta din urmă să înfiinţeze o fabrică de ţigarete în localitatea Videle, care să funcţioneze clandestin. Potrivit acestei înţelegeri, denunţătorul urma să se ocupe de funcţionarea fabricii, de găsirea muncitorilor, iar inculpatul Stăncescu, prin influenţa pe care o are pe lângă preşedintele ANAF, îi va asigura protecţia în sensul că nu se vor efectua controale şi-l lasă să lucreze liniştit. Inculpatul Stăncescu a acceptat promisiunea denunţătorului Antonelo Celestini ca, prin intermediul său, să se remită suma de 1.000.000 euro preşedintelui ANAF şi a pretins pentru sine un procent de 10% pentru intervenţia sa pe lângă preşedintele ANAF“, se arată în motivarea Curţii.

Sursa:
http://www.jurnalul.ro/anchete/blejnar-regina-spagilor-la-nivel-international-613596.htm