Modelul românesc de INSUCCES
Reuters: Soarta guvernelor din România, un avertisment pentru alţi susţinători ai măsurilor de austeritate
Când Guvernul României a redus salariile cu un sfert, în 1931, la conducerea statului s-au succedat 22 de diferite cabinete în mai puţin de un deceniu. În final, ţara a alunecat în dictatură şi război, relatează Reuters într-o analiză privind măsurile de austeritate şi efectele acestora în Europa Centrală.
Opt decenii mai târziu, un alt Guvern a introdus o măsură de austeritate similară în cadrul unui program de salvare condus de catre Fondul Monetar Internaţional. Ce a urmat? Guvernul a căzut, noul cabinet fiind demis de Parlament după doar două luni de mandat.
Alegătorii din Europa de Est pot tolera multe, comentează Reuters, însă politicienii care au împins austeritatea dincolo de limitele suportabile cu scopul de a menţine stabilitatea economică resimt acum furia cetăţenilor.
"Unele dintre aceste guverne sunt într-o stare permanentă stare de criză, premierii fiind mai preocupaţi de a menţine stabilitatea cabinetelor decât să conducă cu adevărat statul", declara Otilia Simkova, analist al Grupului de Cercetare Politica Eurasia.
Modelul de instabilitate politică este acelaşi, în grade diferite, în toate ţările foste comuniste din aripa de est a Uniunii Europene.
Apar astfel întrebări legate de modul în care aceste ţări, aflate cu mult în urma ţărilor din vestul UE, vor putea să-şi menţină bugetele într-o formă rezonabilă, să combată "atacurile" generate de piaţă şi, în acelaşi timp, să stimuleze creşterea economică.
Unii chiar se întreabă dacă aderarea la Uniunea Europeană a însemnat un pas benefic pentru aceste ţări.
Puţini cred că aderarea la UE a fost o greşeală, dar având în vedere că venitul pe cap de locuitor din România este mai puţin de jumătate faţă de media europeană, este clar că beneficiile aderării mai au până să se materializeze.
"Faptul că guvernul a redus salariile este o nebunie", declara pensionarul Constantin Badea, lângă sediul Guvernului din Bucureşti, un oraş haotic, pe care încă se mai văd cicatricile proiectelor comuniste ale lui Nicolae Ceauşescu, un oraş unde încă mai există zone neconectate la electricitate, străzi neasfaltate, fără apă curentă şi canalizare.
"Ţările mici şi sărace, cum ar fi ale noastre nu au aceleaşi beneficii comparativ cu alţi membrii mai dezvoltaţi ai Uniunii Europene. Sunt oameni care trăiesc aici pe un salariu lunar de doar 150-200 de euro", mai spune pensionarul în vârstă de 75 de ani.
Guverne pe muchie de cuţit
Protestele împotriva masurilor de austeritate şi a corupţiei din România au izbucnit în ianuarie şi au condus la răsturnarea guvernului de centru-dreapta responsabil de tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA. Mulţi lucrători din sectorul privat au suferit reduceri salariale chiar mai mari, subliniază Reuters.
Soarta guvernelor din al doilea cel mai sărac stat memebru UE, unde salariul mediu lunar este de 350 de euro, reprezintă un avertisment pentru alţi susţinători ai măsurilor de austeritate.
Furie şi frustrare
În urma vizitei din aprilie, când preşedintele Consiliului European a venit în România, Herman Van Rompuy a declarat că românii s-au "împăcat" cu măsurile de austeritate, însă există "furie şi frustrare".
Fostul premier Emil Boc a salvat România de la un colaps economic, iar planul de salvare negociat cu FMI a reuşit să menţină ratele dobânzilor datoriei publice la niveluri acceptabile, iar leul a fost ţinut departe de un nou minim istoric, comentează Reuters.
Pe de altă parte, planul a extins recesiunea, iar instabilitatea politică a făcut ca leul să se rostogolească din nou, ceea ce este deosebit de dureros pentru cele două treimi dintre cei care au luat împrumuturi în euro.
FMI spune că România este în situaţia în care poate înlătura unele efecte ale austerităţii, iar reducerea costurilor bugetare ar permite adoptarea unor măsuri de relansare economică, dar acest fapt are prea puţină relevanţă pentru cei care au fost "muşcaţi" adânc de aceste măsuri.
Victor Ponta, co-preşedinte al USL, şi-a luat angajamentul de a guverna România până la alegeri. Rămâne de văzut ce impact va avea asupra popularităţii faptul că are de gând să respecte înţegerile cu FMI. (V.M.)
Sursa:
http://www.jurnalul.ro/observator/analiza-reuters-soarta-guvernelor-din-romania-611940.htm
