Presiuni din dealul Cotrocenilor

În disputa reprezentării României la Consiliul European din 23 mai, preşedintele Curţii Constituţionale îi pune o vorbă bună lui Traian Băsescu

 

Autor: GABRIELA ANTONIU

Foto: Aleks Micsik / Mediafax  


A rămas mai puţin de o săptămână până la Consiliul European din 23 mai, de la Bruxelles, iar reprezentarea României este încă incertă: premierul Ponta sau preşedintele Băsescu? După ultima discuţie Ponta-Băsescu, premierul a anunţat că nu s-a înţeles cu şeful statului în această privinţă, iar discuţiile vor continua. "Ne-am înţeles că nu ne-am înţeles pe această temă. Rămâne să discutăm în continuare", a declarat miercuri premierul Victor Ponta, fără alte detalii. Între timp, Administraţia Prezidenţială, fie direct, fie prin interpuşi, a continuat presingul mediatic astfel încât şeful statului să iasă câştigător din această controversă de reprezentare.

Şeful CCR, omul lui Băsescu
După ce consilierul prezidenţial Iulian Chifu a ieşit la rampă şi i-a transmis subtil lui Ponta că ar fi bine ca el să rămână acasă şi Băsescu să meargă la Bruxelles pentru că altfel ar putea cere arbitrajul Curţii Constituţionale (CCR), ieri alţi doi oameni ai Preşedinţiei au făcut lobby în favoarea şefului statului. Printre ei, însuşi preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean. El a fost propus membru al Curţii Constituţionale de către preşedintele Traian Băsescu, în 2007, iar între 1990 şi 1992 şi 2004-2007 a fost parlamentar PD. În iunie 2010 el a fost ales pentru 3 ani preşedinte al Curţii Constituţionale pe fondul  disputelor legate de preluarea acestor atribuţii între Ion Predescu şi fostul deţinător al acestei funcţii, Ioan Vida, al cărui mandat expirase. 

Augustin Zegrean a declarat ieri că la Consiliul European ar trebui să meargă preşedintele Băsescu, aşa cum a făcut şi până acum, fapt necontestat de nimeni până în prezent. "Răspunsul se găseşte în Constituţie. Şeful statului a fost până acum, nimeni nu a contestat acest lucru, nu ştiu de unde a apărut această discuţie", a afirmat Zegrean, întrebat cine ar trebui să participe la Consiliul European dintre preşedinte şi premier. De asemenea, el a fost întrebat dacă CC este competentă să se pronunţe pe o asemenea chestiune, Augustin Zegrean a spus că instituţia este competentă să răspundă oricărei întrebări legate de dreptul constituţional. "Dar răspunsul îl găsiţi în Constituţie. Cine vrea un răspuns la această chestiune, îl invităm să citească în Constituţie", a precizat Zegrean. În opinia sa, faptul că sunt articole în Constituţie interpretabile, deoarece vorbesc pe de o parte de atribuţiile în acest sens ale premierului, iar pe de ală parte ale şefului statului, "dă măreţie dreptului". Este vorba despre articolele 80, 91 şi 102 din Constituţie. Potrivit acestora,  "Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate", "Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României", iar "Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate. Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică". La scurt timp după declaraţiile lui Zegrean, premierul Victor Ponta i-a transmis preşedintelui CCR că ar fi mai bine să vorbească atunci când este întrebat. "Asta este treaba şefului Curţii Constituţionale? Ştiu că Zegrean este prietenul domnului Băsescu, dar mai bine să vorbească când este întrebat", a spus Ponta.

Diaconescu, intră şi el în schemă
Şeful CCR nu a fost însă singurul care a susţinut ieri că preşedintele Traian Băsescu ar trebui să reprezinte România la Consiliul European din 23 mai. Invitat la RFI, fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, în prezent consilier prezidenţial, a declarat că textul Constituţiei îl indică în mod clar pe şeful statului, el menţionând totodată că "orice discuţie politică nu ar face decât să vulnerabilizeze mandatul României". "Constituţia este foarte clară, articolul 80, alineatul 1 spune că preşedintele României reprezintă statul român. În ceea ce priveşte atribuţiile primului-ministru, din conţinutul Constituţiei, art. 107, nu rezultă că acesta ar reprezenta statul român. Spun acest cuvânt, «reprezentare», pentru că este important şi din economia textului Tratatului de la Lisabona, care solicită statelor, celor 27 de membri ai Uniunii Europene, să fie reprezentaţi printr-un singur demnitar. Deci din acest punct de vedere, textul constituţional e clar, este explicit, orice discuţie politică nu ar face decât să vulnerabilizeze mandatul României şi cred că nu este bine", a spus consilierul prezidenţial. Potrivit articolului 107 din legea fundamentală, "primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate". În replică, Ponta a spus că Diaconescu ar trebui să îşi exprime opiniile legate de reprezentarea României la Bruxelles doar în discuţiile cu preşedintele Traian Băsescu, spunând că el nu are încredere în asemenea sfătuitori. "Diaconescu să-l sfătuiască pe domnul Băsescu. Discuţiile între preşedinte şi primul-ministru n-au nevoie de sfătuitori, mai ales că n-am încredere în asemenea sfătuitori", a comentat şeful Executivului.

Băsescu, pe lista invitaţilor la summit-ul PPE
Unul din motivele pentru care şeful statului ţine morţiş să meargă la Consiliul European este participarea la summitul Partidului Popularilor Europeni (PPE), familie europeană din care face parte şi PDL. Acest summit va avea loc la Bruxelles, la 23 mai, înaintea reuniunii Consiliului European. Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al PPE  din 15 mai, pe lista invitaţilor se află şi preşedintele Traian Băsescu, alături de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, alţi şefi de stat şi guvern din UE, lideri politici aparţinând PPE. Gazda summitului este preşedintele PPE, Wilfried Martens, iar la reuniune sunt aşteptaţi, potrivit comunicatului, cei 15 reprezentanţi ai PPE din cei 27 de membri ai Consiliului European: Angela Merkel (Germania), Mariano Rajoy (Spania), Jean-Claude Juncker (Luxemburg), Traian Băsescu (România), Donald TUSK (Polonia), Fredrik Reinfeldt (Suedia), Jyrki Katainen (Finlanda), Viktor Orban (Ungaria), Enda Kenny (Irlanda), Valdis Dombrovskis (Letonia), Boyko Borisov (Bulgaria), Lawrence Gonzi (Malta), Andrius Kubilius (Lituania), Pedro passos Coelho (Portugalia) şi Janez Jansa (Slovenia). Pe agenda summitului PPE figurează pregătirea reuniunii informale a Consiliului European.

Ieşirea controlată a Greciei din zona euro
Potrivit ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, la reuniunea informală a Consiliului European va fi luat în calcul pentru prima dată scenariul unei ieşiri controlate a Greciei din zona euro. "Sunt tot mai multe opinii că o ieşire controlată a Greciei din zona euro trebuie luată în considerare. E greu de anticipat care va fi decizia finală, dar pot să vă spun că opţiunea de a lăsa Grecia să părăsească chiar va fi pe masă, pentru prima dată în ultimii ani", a declarat ieri Orban. De asemenea, el a subliniat că personal susţine menţinerea Greciei în Eurozonă şi a adăugat că, deşi ieşirea Greciei şi revenirea la drahmă a devenit "o opţiune", "consecinţele unei astfel de decizii sunt foarte greu de anticipat complet" nu doar atât pentru Grecia, care va fi afectată semnificativ, ci pentru întreaga economie europeană, inclusiv pentru România. Totodată, Orban a subliniat că nu vede nici o consecinţă pozitivă pentru România în urma ieşirii Greciei din zona euro, ci dimpotrivă, "numai negative". "BNR e foarte prudentă şi a luat unele măsuri pentru a proteja leul de o evoluţie negativă în Grecia. E clar că vom fi afectaţi, nu doar direct din cauza băncilor greceşti care deţin o cotă importantă din sectorul bancar, ci şi indirect, prin faptul că suntem situaţi în aceeaşi regiune cu Grecia. Şi acum avem multe dificultăţi prin reducerea investiţiilor străine directe, care s-au diminuat semnificativ comparativ cu acum doi-trei ani în urmă. O consecinţă a ieşirii Greciei din zona euro va fi şi la nivelul imaginii regiunii, care e văzută cu îngrijorare de investitori", a estimat Orban. El a subliniat că, în aceste condiţii, autorităţile de la Bucureşti trebuie să fie foarte atente la indicatorii bugetari. "Trebuie să fim foarte atenţi ce facem în România în termeni bugetari, la ce promitem populaţiei, pentru că ne vom confrunta cu mari dificultăţi bugetare dacă Grecia va ieşi din euro", a spus Orban. Totodată, el a arătat că obiectivul României de a intra în zona euro în 2015 rămâne valabil, dar trebuie făcute eforturi pentru ridicarea competitivităţii economiei româneşti şi convergenţa cu economiile europene.

Sursa:
 http://www.jurnalul.ro/politica/presiuni-din-dealul-cotrocenilor-613053.htm