Ce poate face Rusia împotriva scutului antirachetă?
Tensiunile dintre Mos-cova şi Wa-shington au atins o nouă culme, iar resetarea relaţiilor dintre cele două state, considerată una dintre priorităţile administraţiei Obama, pare să fi eşuat definitiv. „Partenerii noştri din NATO nu dau nici un semn că ar lua în serios îngrijorarea noastră în privinţa arhitecturii scutului antirachetă din Europa - iar acest fapt ne întăreşte convingerea că planurile lor sunt îndreptate împotriva Rusiei", a declarat Medvedev într-o apariţie televizată. Preşedintele Rusiei a avertizat, de asemenea, că ţara sa îşi păstrează dreptul de a renunţa la tratatele existente cu privire la controlul armelor nucleare, şi că ar putea părăsi discuţiile despre noi tratate, conform agenţiei de ştiri RIA Novosti.
Medvedev a declarat că Rusia este pregătită să instaleze rachete Iskander, care au o rază de acţiune de până la 500 de kilometri, în exclava rusă Kaliningrad, care se învecinează cu Polonia şi Lituania. Alte sisteme de rachete ar putea fi amplasate în sudul Rusiei, acestea putând să constituie o ameninţare atât pentru Georgia, cât şi pentru Turcia, unde se va afla unul dintre radarele antirachetă ale scutului NATO. O parte din rachetele nucleare strategice ale ţării sale vor fi dotate cu sisteme care vor putea penetra orice sistem defensiv. Preşedintele Rusiei a adăugat că „din păcate, scutul se dezvoltă rapid în Polonia, Turcia, România şi Spania. Suntem puşi în faţa unui fapt împlinit".
Medvedev nu a specificat care sunt cererile Rusiei, dar a cerut Statelor Unite şi NATO continuarea dialogului, amintind că anul trecut Moscova a cerut să participe la scutul antirachetă. De asemenea, Medvedev a reafirmat că „Rusia are voinţa politică de a ajunge la o înţelegere care ar putea deschide o pagină nouă, importantă, în relaţiile noastre cu Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică".
Ambasadorul Rusiei la NATO, Dimitri Rogozin, a susţinut poziţia exprimată de Medvedev, declarând, conform cotidianului The Moscow Times, că „mijloacele diplomatice de a rezolva situaţia s-au terminat - şi nu lăsăm pe nimeni să ne ia drept proşti". Rogozin a adăugat însă că declaraţia lui Medvedev nu trebuie văzută ca o întoarcere la Războiul Rece. Igor Korocenko, redactorul-şef al publicaţiei Natsionalnaya Oborona („Apărarea Naţio-nală"), a numit reacţia lui Medvedev „adecvată", adăugând că „Rusia a oferit Americii un avertisment corect asupra planurilor, cu patru ani înainte ca acestea să fie implementate. Este drept însă că renunţarea la tratatul de nonproliferare este o măsură radicală".
SUA nu se sperie
Administraţia Obama nu a părut din cale afară de şocată de declaraţiile lui Medvedev, un purtător de cuvânt al Casei Albe declarând că planurile scutului antirachetă vor continua în ciuda afirmaţiilor şefului de stat rus.
John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a afirmat, conform cotidianului The Washington Post, că scutul antirachetă nu constituie o amenin-ţare pentru securitatea Rusiei şi este „focusat pe ameninţarea crescândă a rachetelor iraniene". Kirby a adăugat că „Statele Unite au răspuns îngrijorării exprimate de Rusia printr-un dialog intensiv şi prezentări detaliate la nivel înalt".
Într-un articol din Washing-ton Post se atrage atenţia asupra faptului că „alegerile tind să scoată la iveală faţa mai bătăioasă a politicienilor"; popularitatea partidului Rusia Unită se află în scădere (în premieră absolută, premierul Vladimir Putin a fost huiduit săptămâna trecută în timpul unui discurs susţinut în cadrul unui concurs de arte marţiale), iar cadrele militare din Rusia nu sunt mulţumite de recentele reforme, menite să modernizeze forţele armate. Aşadar, belicozitatea lui Medvedev l-ar putea ajuta pe acesta să reatragă, pentru partidul său, simpatiile pierdute. „Declaraţia preşedintelui pare să fie făcută pentru audienţele din ţară - iar acest lucru este contraproductiv", consideră Hans Kristensen, un expert al Federaţiei Oamenilor de Ştiinţă din America. De aceeaşi părere este şi Fiona Hill, analist politic la Institutul Brookings din Washington, care a declarat pentru cotidianul Wall Street Journal că mişcarea lui Medvedev „va plăcea cu siguranţă pensionarilor care au lucrat în aparatul de securitate, membrilor armatei şi altor elemente conservatoare".
Boris Nemtsov, liderul opoziţiei ruse, s-a arătat uimit de declaraţia preşedintelui: „Probabil că a uitat că cursa pentru înarmare a dus la colapsul Uniunii Sovietice", a declarat acesta, conform cotidianului britanic The Telegraph. Mihail Kasianov, prim-ministru al Rusiei între 2000-2004, consideră că rolul lui Medvedev este de a crea şi menţine tensiuni artificiale, pe care Vladimir Putin le va dezamorsa după ce va veni la putere.
Iskander - arma Rusiei împotriva scutului american
Rachetele Iskander, pe care Medvedev a ameninţat să le instaleze în Kaliningrad şi la graniţele ţării, au fost introduse în serviciul forţelor armate ruseşti în 2006. Conform directorului Centrului Internaţional de Securitate, Alexei Arbatov, tehnologia rachetelor ruseşti este cu ani înaintea celei americane: „Sistemul rusesc a fost proiectat pentru a depăşi orice sistem ar putea amplasa Statele Unite în Europa în următorii 10 ani. Răspunsul Rusiei la planurile scutului este o tactică politică pentru a reiniţia dialogul - şi a fost pregătit cu 10 ani în urmă", a declarat Arbatov. De aceeaşi părere este şi Viktor Litovkin, redactorul-şef al publicaţiei Independent Military Review, care a declarat pentru postul de radio Vocea Rusiei că „în momentul în care scutul antirachetă al americanilor va deveni o ameninţare pentru forţele strategice nucleare ale Rusiei, Moscova va avea potenţialul de a-l neutraliza". Sistemele Iskander ar putea fi de asemenea amplasate în Belarus şi Krasnodar - o regiune din vestul Rusiei.
Rachetele Iskander nu sunt însă singura opţiune a Rusiei: Vladimir Ievseev, expert al Centrului de Cercetare Publică şi Politică, crede că rachetele intercontinentale RS-24 ar putea face parte din răspunsul ţării sale. La acestea s-ar putea adăuga, conform analistului, şi un sistem de apărare aerian şi spaţial.
O problemă ar putea totuşi da peste cap planurile lui Medvedev - şi anume, problemele de livrare ale industriei de armament. Cu şase luni în urmă, guvernul rus a demis mai mulţi directori de fabrici şi oficiali ai armatei, acuzaţi că nu ar fi reuşit să implementeze planul de achiziţii din sectorul apărării. Printre armele care nu au fost procurate la timp se aflau şi cinci sisteme de rachete balistice Iskander.
Rusia este pregătită să instaleze rachete Iskander, care au o rază de acţiune de până la 500 de kilometri, în exclava rusă Kaliningrad, care se învecinează cu Polonia şi Lituania.
Sursa:
http://www.romanialibera.ro/actualitate/mapamond/ce-poate-face-rusia-impotriva-scutului-antiracheta-245832-pagina1.html#top_articol
