Clanurile generalilor au scăpat de marea restructurare a lui Igaş

Autor: Raluca Dan

Unul dintre motivele invocate de Traian Igaş pentru restructurarea Internelor era numărul mare al celor care au fost angajaţi pe pile. După restructurare, toate rudele chestorilor au rămas pe funcţii.

În urmă cu câteva luni, ministrul de Interne acuza faptul că în MAI sunt peste  30.000 de oameni angajaţi pe pile. În urmă cu câteva zile, acelaşi ministru, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul", anunţa că restructurarea MAI s-a încheiat în data de 6 octombrie şi că a fost un succes.

„«Marea familie» la care dumneavoastră cred că faceţi referire, într-adevăr, a suportat anumite modificări. O analiză pe care am primit-o de la Inspectoratul General al Poliţiei ne arată faptul că 95% din cei care nu au trecut examenul de evaluare au fost angajaţi din sursă externă", declara Traian Igaş. În realitate, „marea familie" este mai sudată ca oricând la ministerul condus de Igaş.

INTERNE

El - şef la Schengen, ea - agent la Logistică

O verificare sumară a declaraţiilor de avere arată că printrei cei 95% din cei picaţi la evaluare nu se regăseşte nicio nevastă sau copil de chestor ori colonel, adus în minister „din sursă externă". Sistemul relaţional de la vârful Ministerului Administraţiei şi Internelor face ca această instituţie să fie „guvernată" de mai multe familii:
- Chestorul Irina Alexe (foto 1), şefa Departamentului „Relaţia cu Parlamentul", cu rang de secretar de stat, este colegă cu soţul ei, Liviu Alexe, angajat ca psiholog la Centrul de Psihosociologie al MAI. Potrivit declaraţiilor de avere, soţii Alexe câştigă anual de la Interne 181.000 de lei (42.000 de euro).
- Chestorul Marian Tutilescu (foto 2), şeful Departamentului Schengen al Internelor, este şi el coleg cu soţia, Marcela, încadrată pe o funcţie de agent la Direcţia Logistică a IGP. Chestorul şi soţia încasează în total de la Interne 153.000 de lei (35.600 de euro) pe an.
- Chestorul Dănuţ Tudor (foto 3), secretar general adjunct al MAI, are şi el soţia încadrată în minister, la Institutul de Studii pentru Ordine Publică.
- Chestorul Lucian Guran (foto 4), avansat de Traian Igaş de la şefia Poliţiei Capitalei în funcţia de adjunct al secretarului de stat Liviu Dascălu,  are soţia încadrată la Poliţia Capitalei, ocupând un post de contabil. Soţii Guran obţin astfel anual de la Interne venituri totale de 123.500 de lei (29.000 de euro).
- Şeful Direcţiei Generale de Paşapoarte, chestorul Aurel Vasile Sime (foto 5), cooperează „informativ" cu soţia, Florina Sime, ofiţer la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (serviciul secret al Internelor). „Atribuţiile conform fişei postului" îndeplinite de Florina Sime îi aduc acesteia o leafă mai mare decât cea a soţului ei, chestorul - 94.500 de lei (21.700 de euro) pe an. În total, soţii Sime încasează anual din bugetul MAI 188.400 de lei (43.200 de euro).
Click pentru a mări


POLIŢIE

El - prim-adjunct, ea - simplu agent

- Chestorul Dumitru Pârvu (foto 6), prim-adjunctul al şefului IGP,  are soţia încadrată ca agent la Poliţia Capitalei. Soţii Pârvu câştigă anual 152.000 de lei (35.400 de euro).
- Chestorul Mihai Pitulescu (foto 7), directorul adjunct al Direcţiei de Investigaţii Criminale, este şi el coleg cu soţia sa, angajată la IGP. Soţii Pitulescu încasează anual venituri salariale totale de 114.000 de lei (27.000 de euro).

Lista poliţiştilor care şi-au angajat rudele la Interne „acoperă" toate serviciile, începând cu cele de Investigaţii Criminale şi terminând cu cele de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog. Cei care ar trebui să investigheze „micile intervenţii" făcute de unii dintre aceşti poliţişti sunt şi ei în aceeaşi postură. La Direcţia Generală Anticorupţie, lista rubedeniilor începe cu directorul adjunct, Genu Radu (foto 8) şi cu soţia acestuia, Lenuţa. Soţii Radu câştigă salarii ce însumează 144.000 de lei (33.500 de euro) pe an.

Doi ş'un  sfert-ul de acasă, de la Arad

De la momentul numirii sale în postul de ministru, Traian Igaş a numit la rândul lui în cele mai importante funcţii din Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) ofiţeri de poliţie din judeţul natal.
- Comisarul-şef Adrian Jurcă, fostul şef al DGIPI Arad, a fost avansat la funcţia de director general adjunct al ,,Doi ş'un sfert".
- Comisarul-şef Ştefan Moldovan, fostul şef al Serviciului de Investigaţii Criminale al Poliţiei Arad, a fost avansat ca şef al Serviciului Tehnic al DGIPI.
- Comisarul-şef Pavel Hălmăgean, fostul şef al Secţiei 2 de Poliţie din municipiul Arad, a fost propulsat la comanda structurii centrale care se ocupă de filaj.

10 consilieri are ministrul de Interne, Traian Igaş, fiind demnitarul cu cel mai mare cabinet din Guvernul României.

Noua Poliţie Locală, un proiect eşuat

Deşi aprobat în CSAT la 26 octombrie anul acesta, proiectul „de reformă" al ministrului Traian Igaş privind transferul a 8.000 de poliţişti de la Rutieră şi Ordine Publică în subordinea administraţiilor locale a eşuat lamentabil. Ultima întâlnire pe care Igaş a avut-o pe această temă, săptămâna trecută, la Oradea, cu şefii de arme din MAI, s-a finalizat cu o singură concluzie: „Proiectul nu se va aplica curând, asta dacă se va mai aplica vreodată", după cum au explicat surse din poliţie. Proiectul de lege avansat de Traian Igaş are lacune din mai multe puncte de vedere:
- Social. Singurul argument al ministrului a fost acela că primarul cunoaşte mai bine problemele de ordine publică ale cetăţenilor, dar un astfel de argument poate fi valabil doar pentru comunităţile mici. Proiectul lui Igaş viza doar municipiile şi oraşele cu peste 20.000 de locuitori.
- Disoluţia autorităţii. Ar fi dificil de coordonat o structură de poliţie formată din funcţionari publici nepregătiţi (foştii gardieni publici) şi funcţionari publici cu statut special (poliţişti). Acestora din urmă li se afectează grav şi autoritatea, şi independenţa politică, garantată de Statutul Poliţistului, prin subordonarea faţă de primarul-politician.
- Economic. Proiectul avansat de Traian Igaş ar fi putut fi viabil în condiţiile în care venea ca o soluţie pentru degrevarea bugetului de stat. Or, aşa cum a explicat ministrul Internelor pentru „Adevărul", poliţiştii vor fi transferaţi în subordinea administraţiilor locale, cu tot cu sursa financiară.  Adică MAI.

Gradul de rudenie, lipsit de relevanţă

Oficialii Ministerului Administraţiei şi Internelor au transmis prin Direcţia de Comunicare şi Relaţii Publice că, atâta vreme cât rudele chestorilor nu le sunt direct subordonate acestora, relaţiile de familie nu au nicio importanţă. ,,Faptul că unele persoane, care au un anumit grad de rudenie cu ofiţeri cu funcţii superioare din MAI, au fost sau sunt angajaţi ai MAI este lipsit de relevanţă, în condiţiile în care încadrarea acestora în posturile deţinute s-a făcut cu respectarea procedurilor legale privind ocuparea posturilor în cauză", este răspunsul formulat de subordonaţii lui Igaş, valabil pentru toată lista de rubedenii prezentată de ,,Adevărul".


Sursa:
http://www.adevarul.ro/actualitate/Clanurile_generalilor_au_scapat_de_marea_restructurare_a_lui_Igas_0_595140998.html