miercuri, 23 noiembrie 2011




Băsescu-Ceauşescu şi PDL-UDMR, plus ţiganii



Opoziţia unită (USL) face şi ea ce e în stare - îl ameninţă de preşedintele Traian Băsescu cu suspendarea, poate-poate îl readuce cu picioarele pe pământ şi lasă românii să mai şi trăiască, nu numai să se sacrifice. Există posibilitatea, acum, cu un an înainte de alegerile parlamentare, de a forţa Guvernul să ţină cont şi de limitele de supravieţuire ale românului de rând, de care Băsescu nu mai ţine seama. Fiindcă toţi avem o viaţă şi e condamnabil să vină guvernul lui Băsescu să le fure românilor majoritari trei ani prin sărăcie programată, să le aducă prejudicii. Trei ani (din care un an şi jumătate de austeritate dusă la extrem) de guvernare Boc-Băsescu ajung! Personal, nu cred că există vreo şansă să fie dus la capăt un asemenea demers, al suspendării lui Băsescu (deşi aş fi primul care l-aş aplauda; aşa cum l-am aplaudat şi în 2007 şi am regretat că a fost ratat, azi România ar fi fost altceva fără Băsescu), cu atât mai mult cu cât Băsescu a avut grijă să fie schimbată legislaţia şi să nu fie aprobată suspendarea lui decât cu prezenţa a jumătate plus 1 din totalul electoratului român, nu numai din a celui ce vine la urne (după vechiul recensământ, vreo 9 milioane de români, după noul recensământ, vom vedea). În plus, Curtea Constituţională nu mai are numai rol consultativ în cazul suspendării preşedintelui ţării, ea ar putea opri suspendarea din Parlament (imposibilă în actualul context, când USL n-are nici măcar o majoritate minimă)... Ideea suspendării lui Băsescu îi va face pe majoritatea românilor visători, azi fiindu-le imposibil să conceapă România fără preşedintele Băsescu (aşa cum în 1989 le era imposibil să conceapă România fără Ceauşescu). Pentru o asemenea schimbare radicală trebuie şi puţină graţie astrală (şi din câte se pare, Băsescu continuă să aibă susţinere astrală). Azi, Băsescu e situaţia lui Ceauşescu: adună blestemele populare şi energia negativă (îi urez sincer să n-o termine atât de urât ca dictatorul comunist; sper să aibă atâta minte s-o lase mai moale, până nu e prea târziu). Obsedat de putere, Băsescu e o victimă sigură a destinului lui.
O suspendare a preşedintelui ţării ar rezolva şi problema decalării alegerilor prezidenţiale - anul viitor am avea comasate eventual toate trei alegerile: locale, prezidenţiale şi parlamentare. Coaliţia guvernamentală ar avea un nou motiv de fericire, că va face astfel noi economii la buget. Altfel, apropo de buget şi de obligaţiile faţă de populaţie, vă rog să observaţi că Băsescu-Boc a transferat plata datoriilor externe şi interne (inclusiv cele câştigate la tribunal de profesori) după alegerile parlamentare de anul viitor, adică le-a pasat noului guvern, care nu poate fi decât al actualei opoziţii, al USL. Adică n-au decât să se spele pe cap noii guvernanţi (ai USL) apăruţi după alegerile generale de anul viitor cu cele 100 de miliarde de euro datorii externe adunate până la această oră şi cu numai Dumnezeu ştie câte alte zeci de miliarde de euro adunate pe plan intern (acum nu sunt contabilizate, fiindcă sunt pasate viitorilor guvernanţi). Insist, fiindcă e vorba de datorii la cifre impresionante, pe care trebuie să le plătească tot populaţia noastră amărâtă, care-şi face iluzii că va trăi mai bine dacă sunt daţi jos actualii nemernici de la putere. Nu, actualii guvernanţi au avut grijă să transforme în iad şi viitoarea guvernare, a celor aflaţi acum în opoziţie (USL), şi românii să-şi ia câmpii. Singura şansă a României de după alegerile de anul viitor e să fie repusă pe roţi economia.
În chestiunea alianţelor electorale (pre şi post electorale). A fost amuzant să aud că PDL s-a orientat către partidele minorităţilor etnice „principale": UDMR şi... Partida Romilor. Or fi crescut demografic minorităţile, în detrimentul românilor (plecaţi în străinătate, în masă)? Dacă de la UDMR nu mai avem ce să aşteptăm (ocupată cum e cu separarea teritorială), cu Partidul Romilor s-ar putea să avem o surpriză după devoalarea cifrelor demografice ale noului recensământ, dacă ţiganii s-au hotărât să-şi declare etnia (trezindu-ne cu o minoritate mai mare decât aceea a maghiarilor). Oricum, Băsescu a avut grijă să cultive prietenia cu vârfurile minorităţii rome, şi a reuşit să atragă ţiganii la urne. În condiţiile în care ţiganii au speriat ţările membre UE, e normal ca în România, ei, cerşetori, să-şi găsească culcuşul la curtea actualei puteri. Românii nu uită că în partea de sud a ţării se pusese teoretic la cale un nou Kosovo (în care este concentrată eminenţa emigraţiei islamice europene), o ţară a ţiganilor, cu capitala la Strehaia (în care să se concentreze eminenţa emigraţiei ţiganilor din Europa). S-a crezut că e o glumă când Mircea Chelaru (şef al Marelui Stat Major al Armatei) şi-a dat demisia, denunţând posibilitatea enclavizării României de către ţigani, la mijloc fiind o conspiraţie emotivă. Ar putea ţiganii să deschidă, acum, un nou front strict electoral de enclavizare a României?

Sursa:
http://www.cotidianul.ro/basescu-ceausescu-si-pdl-udmr-plus-tiganii-164735/