vineri, 10 februarie 2012
Viscolul de bate, fără continenţă,
suflete şi case înghiţind, de-a valma,
nu-i motiv, zic unii, să tragă alarma
şi să decreteze starea de urgenţă.
Cufundaţi cu toţii într-o somnolenţă,
ca într-un perpetuu dolce farniente,
pe aleşi îi doare-n sula lui Terente
şi nici nu visează starea de urgenţă.
Citeşte continuarea pe: http://batcailie.blogspot.com/2012/02/stare-de-urgenta.html