Traian Băsescu îmi face semn cu ochiul de sticlă
Întrebat de Alison Mutler (Associated Press) în legătură cu închisorile secrete ale CIA din România, Traian Băsescu a trântit un răspuns năucitor:
- Întrebaţi-l pe domnul Nistorescu că vă spune, cel care vă dă instrucțiunile cum să scrieți pe agenții.
Traian Băsescu are destule probleme cu logica, cu limbile străine, cu văzul, dar, de auzit, aude perfect. A fost întrebat despre închisorile secrete ale CIA din România, nu despre casa din strada Mihăileanu sau despre celelalte. Cineva ar putea crede că răspunsul în dodii al președintelui are o anume influență tiroidiană. Nici vorbă! Traian Băsescu a reacționat nervos la subiectul întrebării puse de jurnalista de la AP. Închisorile secrete din România rămân o poveste neelucidată. Nici de Comisia Europeană, nici de parlamentarii români, nici de presa română. În ce mă privește, cunoștințele mele sunt doar dintre cele de cititor de presă. N-am fost niciodată un bine informat în materie. De fapt, n-am avut surse. Atâta doar că am avut sentimentul că, la întrebările despre închisorilor secrete, Traian Băsescu minte de stinge. Nici măcar nu clipește. Rațiuni de stat, am zis eu la început, iar mai târziu, tot eu m-am gândit la înțelegeri și târguieli care îmi scapă. De aceea n-am scris despre subiect, de aceea n-am prea bătut pe la uși, îndărătul cărora aș fi putut afla un fel de sursă. Ca și în cazul Omar Hayssam. L-am prins prea târziu și n-am avut prea multe date care să mă ajute la o "citire" completă. Toate acestea nu m-au împiedicat însă să bănuiesc o anume legătură între povestea închisorilor secrete ale CIA (prelungite, zice-se, până în 2005!), decizia de cumpărare a avioanelor F-16, acordul hop-țop dat amplasării scutului antirachetă și chiar realegerea președintelui din iarna lui 2009. Repet, o bănuială, rezultată din diverse conexiuni logice. Dar nici o probă pentru a putea face o afirmație la modul tranșant.
Subiectul închisorilor secrete este la originea sa o dezvăluire americană. Cu timpul a devenit o investigație europeană, încheiată cam în coadă de pește. Abia reluarea subiectului în SUA și revenirile unui ziar din Germania ce au atras atenția asupra operațiunii. Așa am aflat de rolul clădirii ORNIS de pe Strada Mureș. (Acum îmi dau seama că nici măcar n-am fotografiat-o pentru a o arăta cititorilor ca posibil sediu de închisori secrete americane în București.)
Închisorileile secrete din Europa și din România sunt un subiect să-i zicem "american". Associated Pres a scris de mai multe ori, ca și alte celebre ziare americane. Presa română a ros cât a ros la acest subiect, dar n-a putut descoperi nimic. Fie din nepăsare, fie din manipulare, fie dintr-un soi de patriotism rămas de pe vremuri. Sau pur și simplu pentru că subiectul nu prinde la publicul autohton. Şi atunci, de ce să mai sape?!
De ce m-a amestecat Traian Băsescu în răspunsul la o întrebare privind o afacere cu care n-am nici o legătură jurnalistică? Răspunsul nu poate veni decât dintr-o călătorie ipotetică prin subconștientul prezidențial. Traian Băsescu încă nu a deprins protocolul funcției pe care o ocupă. N-are nici clasă umană. El a rămas tot marinar. Când nu-i convine ceva te înjură instantaneu. Te scuipă, îți zice ceva de mamă sau îți aruncă whisky-ul din pahar în plină față. Traian Băsescu atunci cînd e enervat de ceva ți-o întoarce în două fracțiuni de secundă cu o înjurătură de mamă și nu pierde trei minute pentru a șopti un surâzător "no comment".
La întrebarea Associated Press, eu am fost pomenit pe post de înjurătură adresată englezoaicei Alison Mutler. Cât privește instrucțiunile pe care le-aș putea da colegilor străini, nu pot decât să-i răspund cam în același stil. Adică folosind un simplu sictir. În primul rând că instrucțiuni dau ofițerii și primesc turnătorii sau subordonații. Cuvinte de acest fel fac parte doar din gândirea, viața și exprimarea lui Traian Băsescu și a celor ca el. Eu aș putea da doar sfaturi. Şi dacă ar fi să le dau, iar jurnaliștii străini ar fi să mă asculte, atunci cu siguranță că le-aș spune despre democrația de tip african sau latino-american instaurată la București. Din moment ce nici unul nu scrie despre așa ceva, cu siguranță că nu mă ascultă. Şi când vor vedea că am dreptate, s-ar putea să fie prea târziu. Vor fi departe sau vom împărți aceeași celulă!
Folosind numele meu pentru a evita să răspundă la o întrebare care îl încurcă pe termen lung, Traian Băsescu s-a purtat ca un securist bătrân. A tras cu ochiul lui rece către colegii de breaslă și către mine, sugerând că face o glumă ca să-mi înghețe transpirația pe șira spinării. Fără să-și dea seama, el a izbutit să relanseze în România subiectul închisorilor secrete ale CIA, lucru de care ține morțiș să se descotorosească.
http://www.cotidianul.ro/traian-basescu-imi-face-semn-cu-ochiul-de-sticla-166325/
