marți, 4 septembrie 2012




Traian Băsescu sau întoarcerea lui Popeye Marinarul



Întoarcerea preşedintelui Traian Băsescu nu se putea petrece pe şest. După cîtă umilinţă a îndurat pe parcursul suspendării o răzbunare măcar de proporţiile unei răţoieli era de aşteptat. Măcar pentru salvarea în faţa oglinzii a onoarei de politician tăvălit prin toate adjectivele scîrboase.
Curiozitatea coniţelor cu microfon a fost astfel satisfăcută. Traian Băsescu a revenit pe scenă lovind uşa cu piciorul şi strigînd, linişte,derbedeilor! Mare iubitor de scandal şi amplificare sonoră, Traian Băsescu s-a răzbunat şi pe huiduielile de la evenimentele familiale. Nu oricum, ci cu fierea plină şi cu nervii făcuţi ghem, gata să plesnească. La reuniunea anuală a diplomaţiei romaneşti preşedintele s-a urcat cu vaporul peste speriaţii iniţiatori ai referendumului. Cu elanul alimentat de susţinerea Comisiei Europene şi de SUA,Traian Băsescu a început ca Popeye Marinarul. Cu vocea groasă, cu muşchii gîtului umflaţi şi cu chelia încreţită, el a transformat reuniunea ambasadorilor într-o răzbunare dar şi într-o corecţie de mesaj a celor petrecute în iulie şi august. Adică n-a fost operaţiune deomocratcă, ci tentaivă de lovitură de stat. E drept că Traian Băsescu n-a mai repetat sintagma. A folosit alta.”Statul de drept a fost făcut ţăndări”. În acelaşi timp, în stilul său de a trage toate cele petrecute pe calapodul judecăţilor sale, Traian Băsescu a spus că instituţiile statului au funcţionat normal. Și au apărat democraţia. Adică statul de drept a funcţionat. Evident,în mintea preşedintelui lucrurile pot să se alăture fără să intre în coliziune. Ce a mai fantazat Traian Băsescu despre ambasade şi despre politica externă, despre ce se petrece în Europa n-are rost să mai reluăm. A fost inventariat riguros în Cotidianul.ro şi găsiţi în articolul semnat de Lucian Gheorghiu. Merită reţinut însă felul în care Traian Băsescu a readus în discuţie afacerile Chevron şi Exxon (de mirare că n-a zis nimic despre Roşia Montană şi Cuprumin !). Pătrunderea acestora pe piaţa românească nu are nici o legătură cu aranjamente economice lipsite de transparenţă, ci reprezintă forme prin care americanii si-au exprimat ajutorul în plină criză economică:” trebuie să vă spun că, o dată declarat, în anul 2011, acest parteneriat, SUA au acţionat. Au acţionat în mod deosebit în zona care pentru noi era un deziderat, şi anume zona economică, pentru că, din punct de vedere politic şi militar, cooperarea era deja la nivele foarte bune. Dar au acţionat în zona economică, ceea ce este extrem de important pentru noi şi, am văzut toţi, apariţia lui Exxon, apariţia Chevron-ului, apariţia altor companii americane pe piaţa românească şi în zone de importanţă strategică pentru noi, în mod deosebit cele care vizează independenţa energetică”.
Trebuie să recunoaşteţi că Iosefini era mic copil.La fel a procedat Traian Băsescu şi în cazul ajutorului uriaş primit de la CCR, de la Parchet şi de la Serviciile secrete. Le-a transformat pe aceste instituţii în stîlpii stabilităţii şi ai democraţiei.
”Nici CSM nu s-a înclinat, nici Curtea Constituţională nu s-a înclinat, nici Parchetul General, nici DNA-ul, nici serviciile de informaţii nu s-au înclinat unei furii politice sau unui abuz a unei majorităţi politice”.

Aşadar, grupul de sprijin din SRI a fost o operaţiune patriotică de apărare a statului. La fel şi campania anti-suspendare desfăşurată în străinătate, şi prin presă, şi în mai toate cancelariile occidentale. A fost declansat un plan de acţiune în caz de pericol extern şi a fost utilizat împotriva unui adversar intern,aflat în plină confruntare politică. Evident,Traian Băsescu n-a vorbit despre nota de plată. Cît ne costă compromiterea definitvă a CCR şi cît a costat campania de lobby şi presă din străinătate? Un ordin şi de zeci de milioane de euro?
Traian Băsescu şi-a încheiat discursul cu o ameninţare la adresa tuturor celor implicaţi în suspendarea sa:
-”Dragi aliaţi, aţi susţinut România, dar instituţiile statului român şi-au făcut treaba şi o vor duce până la capăt. Nu ne oprim aici. Îşi vor duce misiunea până la capăt”.

Cine ar putea înţelege altceva din acesastă formulare? Ajutat de naivitatea şi prostia iniţiatorilor suspendării, dar şi sprijinit de americani şi de Comisia Europeană şi de stîlpii democraţiei romaneşti menţionaţi mai sus, Traian Băsescu s-a întors pe scenă ca Popye Marinarul. Curajos, musculos, forţos, deştept, mare apărător al democraţiei. Și ca un adevărat negustor ce este, a împachetat în discurs şi cîteva promisiuni cu caracter de afacere!

Sursa:
http://www.cotidianul.ro/traian-basescu-sau-intoarcerea-lui-popeye-marinarul-193334/