Cum a reuşit regimul Traian Băsescu să-şi aservească Justiţia

Foto: Karina Knapek / Intact Images 

 Site-ul luju.ro prezintă o analiză despre modul în care regimul impus de Traian Băsescu a reuşit să subordoneze o mare parte a sistemului judiciar prin plantarea de magistraţi în posturi-cheie.

La scurt timp după revenirea în funcţie, preşedintele Traian Băsescu a ţinut să mulţumească instituţiilor care "au rămas în picioare" şi care, în opinia sa, "au apărat statul de drept". Mulţumire pedeplin meritată, parchetele şi CSM-ul contribuind la conservarea şi păstrarea pe timpul suspendării a prerogativelor lui Traian Băsescu.

În opinia luju.ro, controlul asupra sistemului juridic a fost obţinut prin acapararea unor posturi-cheie, prin deciziile ministrului Justiţiei, ale CSM-ului şi prin presiuni exercitate de către serviciile secrete.

Omul cheie pentru Traian Băsescu – Monica Macovei
După ce în 2005 la conducerea ministerului Justiţiei a ajuns fosta procuroare comunistă Monica Macovei, s-a început inventarierea arhivei Serviciului de Informaţii şi Protecţie Anticorupţie din ministerul Justiţiei şi cu epurarea  Parchetului Naţional Anticorupţie, care a fost transformat din parchet autonom în direcţie a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA, pentru a putea justifica schimbarea tuturor procurorilor din această unitate.

În ciuda faptului  că a promis ca va face public un raport despre acţiunile de poliţie politică exercitate de fosta SIPA asupra magistraţilor, Monica Macovei a îngropat totul  după ce o echipă de consilieri personali , printre care şi Cristi Vasilică Dănileţ, a fost abilitată să inventarieze arhiva acestui serviciu secret.

Prin ministrul Justiţiei, Monica Macovei, s-au schimbat o serie de legi şi s-au făcut propunerile de numire în funcţie a unor procurori precum  Laura Kovesi, Daniel Morar, Lucian Papici, Doru Ţuluş, Codruţ Olaru etc, toţi numiţi în funcţie de Traian Băsescu.
Recunoscători avansării lor, mare parte din procurorii numiţi de Traian Băsescu au acţionat pentru închiderea dosarelor în care era cercetat preşedintele Traian Băsescu - Flota, casa din Mihăileanu etc. Bineînţeles, gestul a fost gratulat de reconfimarea în funcţie prin prelungirea mandatelor.


Serviciile secrete - filaje, interceptări şi racolări la magistraţi
Serviciile secrete, ai căror şefi au fost numiţi tot de către Traian Băsescu, au exercitat un filaj nemaiîntâlnit asupra unor magistraţi, cu ajutorul DNA, SRI şi DGIPI, mai multe dovezi ale acestor monitorizări fiind prezentate în presă - interceptări cu membrii ai CSM, judecători ai Înaltei Curţi etc.

Unele informaţii menţionează exitenţa în cadrul SRI a unei "Divizii J" - Justiţie . care se ocupă exclusiv de racolări din cadrul magistraţilor, atraşi de grade militare şi soldele din spatele acestora.
În condiţiile în care Monica Macovei a instituit obligaţia pentru magistraţi de a da declaraţii pe propria răspundere că nu sunt agenţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii, cei care colaborează cu aceste servicii sunt uşor şantajabili pentru în declaraţii.

Cu ajutorul serviciilor secrete, dar şi cu cel  al DNA care se ocupa de zeci de dosare cu judecatorii Înaltei Curţi şi nu numai, s-au adunat informaţii nepreţuite despre o serie de înaţi magistraţi.

CSM spart în două pentru a fi mai uşor de controlat
Cea mai grea bătălie a fost cea pentru cucerirea CSM-ului, instituţie din care au fost alungaţi magistraţii de cariera, cu experienţă profesională, locul lor fiind luat de o grupare de ONG-işti şi de apropiaţi ai ministrului Macovei, care s-a impus, elimininând orice rezistenţă.

Alegerile pentru CSM au fost influenţate prin magistraţi obedienţi  şi agenţi de influenţă, care au reuşit să filtreze candidaţii. În cazurile în care nu s-a reuşit controlul asupra alegerilor, DNA a deschis dosare penale unor candidaţi, având drept unic scop compromiterea acestora.

Pentru spargerea CSM au contribuit şi modificările la Legea 317/2004 efectuate sub ministeriatul Macovei, care au împărţit instituţia pe secţii, de procurori şi judecători, tocmai pentru ca anumite decizii să fie mai uşor de controlat.

Pensionări masive la Înalta Curte şi instituirea Completelor de cinci judecători ca ultime redute în penal, la demnitari şi magistraţi
Prin modificările legislative iniţiate între anii 2005 – 2006, magistraţilor li s-a oferit posibilitatea pensionării,cu 80% din indemnizaţia  primită pe ultimile 12 luni.

În acelaşi timp, prin campanii susţinute în media judecatorilor cu vechime din instanţa supremă, şi mulţi alţi judecătorii de prestigiu au fost convinşi să ceara singuri pensionarea, locurile vacante fiind ocupate de persoane devotate şi "de incredere".

Prin Legea micii reforme s-au schimbat competenţele la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, înfiinţându-se doua Complete de cinci judecători, conduse prin lege de preşedinta Livia Stanciu şi vicepreşedinta Rodica Aida Popa (singurele care fac selecţia celor care fac parte, timp de un an, din completele menţionate).
Aceste complete sunt cele care dau decizii finale în penal, în calea de atac a recursului, în procesele în care sunt acuzaţi demnitari şi magistrati. Orice soluţie s-ar da la instanţa de fond de completele de cinci judecători, va fi în final decisă defintiiv, la recurs,  în  completele de cinci judecători.
Interesul deosebit pentru posturile din Înalta Curte şi Justiţie s-a manifestat  din cauza faptului că aceasta este instanţa în care se judecă  procesele intentate adversarilor politici ai regimului Băsescu.

Sursa:
http://www.jurnalul.ro/observator/cum-a-reusit-regimul-traian-basescu-sa-si-aserveasca-justitia-622884.htm