Tactica aservirii justiției
Regimul Traian Băsescu a reușit să subordoneze o mare parte a sistemului judiciar
La scurt timp după revenirea în funcție, mai precis marți, 4.09.2012, același Traian Băsescu a simțit nevoia să mulțumească instituțiilor care „au rămas în picioare” și „au apărat statul de drept”. Instituții care, în fapt, i-au conservat puterile până la revenirea sa în funcție, scrie luju.ro.
Omul cheie pentru Traian Băsescu – ministresa Monica Macovei
Începând cu 2005, când la carma ministerului Justiției a fost adusă fosta procuroare comunistă Monica Macovei, s-a început cu inventarierea arhivei fostei SIPA și cu epurarea Parchetului Național Anticorupție, care a fost transformat în câteva luni din parchet autonom, în direcție a PICCJ (adică în DNA) pentru ca să se poată justifica schimbarea tuturor procurorilor din această unitate. Deși a promis în ianuarie 2005 că va da un raport opiniei publice despre acțiunile de poliție politică la adresa magistraților exercitate de fosta SIPA, Monica Macovei a îngropat totul după ce o echipă de consilieri personali, printre care și vestitul Cristi Vasilică Danileț, a fost abilitată să inventarieze arhiva acestui serviciu secret.
Prin ministrul Justiției, Monica Macovei, s-au schimbat o serie de legi în sistemul judiciar, și tot prin Macovei s-au făcut toate propunerile de numire în funcție a unor procurori precum Laura Kovesi, Daniel Morar, Lucian Papici, Doru Tuluș, Codruț Olaru etc, procurori numiți în funcție de Traian Băsescu. Deloc întâmplător, mare parte din procurorii numiți de Traian Băsescu au acționat pentru închiderea dosarelor președintelui – inculpat, începând cu Flota, Casa din Mihăileanu etc. Și cu toții au fost reconfirmați pe funcții, prin prelungiri de mandate, mai scrie luju.ro.
Serviciile secrete s-au ocupat de filaje, interceptări și, mai nou, de racolări la magistrați
Prin serviciile secrete ai căror șefi au fost numiți de Traian Băsescu, s-a exercitat un filaj nemaîntâlnit asupra unor magistrați, în special cu ajutorul DNA, SRI și DGIPI, în presă apărând multe dovezi ale unor monitorizări în teren/interceptari cu membrii ai CSM, judecători ai Înaltei Curți etc. Există informații că în SRI există o „Divizie J” – Justiție care s-a ocupat inclusiv de racolări, în condițiile în care prin modificări legislative introduse la inițiativa Monicăi Macovei s-a instituit obligația pentru magistrați de a da declarații pe proprie răspundere că nu sunt agenți, informatori colaboratori ai serviciilor de informații.
CSM spart în două pentru a fi mai ușor de controlat
Cea mai grea cucerire a fost cea a CSM-ului din care au fost alungați magistrații de carieră cu nume greu în sistem. În locul acestora a fost adusă o grupare de ONG-iști și „macoviști”, care s-a opus celor vechi rămași și care în cele din urmă au fost eliminați. La spargerea CSM au contribuit și modificările la Legea 317/2004 efectuate sub ministeriatul Macovei, care au împărțit instituția pe secții, de procurori și judecători, tocmai pentru ca anumite decizii să fie mai ușor de ghidonat.
Pensionarile masive de la Înalta Curte și instituirea Completelor de 5 ca ultime redute în penal, la demnitari și magistrați
Grație unor modificări legislative inițiate în 2005 – 2006, magistraților li s-a oferit posibilitatea să se pensioneze cu 80% din indemnizația pe ultimile 12 luni. În paralel cu campanii susținute în mass media împotriva judecătorilor cu vechime din instanța supremă și nu numai, mulți dintre judecătorii de prestigiu au fost convinși să se ceara singuri la pensie, locurile vacante lăsate de aceștia fiind deschise pentru persoane „de încredere”. Chiar și sub ministeriatul lui Cătalin Predoiu, prin Legea micii reforme s-au schimbat competentele la Înalta Curte, înființându-se două Complete de 5, conduse prin lege de președinta Livia Stanciu și vicepreședinta Rodica Aida Popa (care aleg ele singure cine să facă parte din aceste complete timp de un an). Aceste complete fac legea în penal, în calea de atac a recursului, în procesele cu demnitari și magistrați. Orice soluție s-ar da la fond de completele de 3, este în final decis defintiv în Completele de 5 la recurs. Este de intuit de ce a existat un interes deosebit pentru Înalta Curte, aici fiind judecați adversarii politici ai Regimului Băsescu, dar aici putând ajunge să fie judecat chiar Traian Băsescu după ce nu va mai fi președinte.
Sursa:
http://www.cotidianul.ro/regimul-traian-basescu-a-reusit-sa-subordoneze-o-mare-parte-a-sistemului-judiciar-193513/
