Odă coloneilor lui
Oprea
(după
Vasile Alecsandri)
Falşi
oşteni ai ţării mele ce v-aţi bulucit în frunte,
Să
acaparaţi, vremelnic, funcții mari sau mai mărunte,
Ați fugit
în tinerețe de-acea sfântă datorie
De-a vă
pregăti, la Oaste, pentru vremuri de urgie,
Astfel că,
în viața voastră, n-ați pus mâna pe o armă
Și nu
știți, pe dinăuntru, cum arată o cazarmă.
Venind de
la șeful vostru, ordinul de avansare
Pus a fost
de Gabi Oprea, mintenaș, în aplicare.
Nici eroi
de mari războaie n-au primit atâtea trese,
Câte v-au
fost date vouă, din meschine interese,
Şi, în
nesimţirea voastră, călcaţi totul în picioare:
Şi trecutul
astei naţii, şi credinţă, şi onoare.
Cu-a
strămoşilor mărime măsurându-vă de-o seamă,
V-aţi
făcut, cu trese, poze, bune doar de pus în ramă,
Ca să vadă,
peste vreme, când vor creşte, ăia micii
Cât de
mândră le e stirpea, ce eroi le-au fost bunicii,
Despre
„faptele de arme” povesti-vor zile-ntregi,
Neştiind
că, de armată să scăpaţi, v-aţi dat betegi.
Ilie Bâtcă
