miercuri, 13 iunie 2012

Băsescu, randament extern zero


 
Domnul Blaga, poreclit, graţie probabil asemănărilor comportamentale, Buldogul, e singurul pedelist care a rămas băţos în declaraţii. "Valoare juridică zero” a concluzionat tranşant preşedintele Senatului, după ce Parlamentul, tratat, precum văd ca proasta satului, a votat ce-a votat. Băsescu şi numai Băsescu e statul român. El ne reprezintă afară şi când înaltele organisme internaţionale dezbat chestiuni bugetare care au atingere cu vistieria noastră, până una alta goală, şi importurile de avioane şi moda izmenelor cu mânecă scurtă pe continent şi dacă e bună siesta după masa de dimineaţă.
Băsescu le ştie pe toate, răspunde tuturor întrebărilor şi se bate pe burtă cu orice lider mondial. De-aia, plictisiţi că au tot stat de vorbă, că au tăifăsuit la un şpriţ, când se arată preşedintele nostru la câte un summit e ignorat cu totul. Adică, iar tu, Trăienică! Păi nu discutarăm ieri? Aceasta ar fi explicaţia gesturilor de lehamite prietenească ale lui Sarkozy, dosurile întoarse ca la comandă, sfredelirea tâmplei cu deştul, mimica plictisită a madamei Merkel. Păi de cucoana asta m-am despărţit azi-noapte pe la două, după o masă prelungită la care a stat cu noi şi Jiji Becali. Ce nu pricep eu şi pricepe domnul Blaga e de ce, după o aşa înfloritoare şi inteligentă politică externă promovată de T. Băsescu, suntem plătitorii celui mai scump gaz rusesc din Europa.
De ce s-au răcit relaţiile cu China? Nu pricep cum de am reuşit să pierdem pieţe externe unde ne mişcam bine, unele din aşa zisa lume a treia. Boc, în calitate pârâtă de premier, n-a prea fost prin lume. L-a lăsat rar Băsescu, iar chemarea lui, confirmată de alegători, era pentru fericit clujenii. Parafrazându-l pe Blaga aş zice că valoarea politicii externe româneşti în regimul Băsescu este zero. Iar acest zero ne atinge zdravăn la buzunar, umflă deficitele, sporeşte foamea. Politica externă a unei ţări nu este o chestiune de orgoliu, ci una de rentabilitate. Era un fel de banc în vremea Împuşcatului. Ministrul de externe convoacă ambasadorii şi-i pune să raporteze ce-au făcut. Primul raportează zece contacte, al doilea mai multe până când ministrul urlă: "nu contacte vreau, ci contracte!” Azi cu contractele stăm prost de tot, când îngâmfatul nostru preşedinte ne ţine lecţii docte despre cum e să fii Titulescu şi cum e să ai în mână pârghiile raporturilor internaţionale.
Cineva mă ceartă că ţin cu Ponta. Nu ştiu dacă actualul premier e priceput în chestiuni externe. Poate că nu e. Să-i dăm totuşi o şansă mai ales că tema dezbătută la Consiliul European ţine de fişa postului său. E ca-n povestea cu evreul care se roagă zilnic la Dumnezeu să câştige la loto. Cum se scula, cum adresa rugăciunea. La un moment dat se aude o voce exasperată de deasupra norilor. Dă-mi o şansă, omule, cumpără măcar un bilet! Nu ştiu cât îşi doreşte Ponta să ne reprezinte afară. Eu însă, cetăţeanul român, vreau să-l văd ce poate acolo şi trebuie să poată. Vidul creat e şi a fost o pacoste. Cu Băsescu premier şi ministru de externe şi fiică-sa europarlamentar am văzut ce-a ieşit. Sub cota minus a acestui dezastru, care a afectat grav nu doar prestigiul României, ci şi punga românului, nu se mai poate coborî.

Sursa:
http://www.jurnalul.ro/editorial/basescu-randament-extern-zero-615474.htm