Decizia de inadmisibilitate nr. 63627/11 pronunţată la data de 15 mai 2012 în cauza Constantin Abăluță și alții împotriva României
joi, 7 iunie 2012
CEDO, ca o măciucă pentru disponibilizaţi. Mântuirea vine de la Ponta - Dobriţoiu
Decizia de inadmisibilitate nr. 63627/11 pronunţată la data de 15 mai 2012 în cauza Constantin Abăluță și alții împotriva României
Decizia de inadmisibilitate nr. 63627/11 pronunţată la data de 15 mai 2012 în cauza Constantin Abăluță și alții împotriva României
După respingerea plîngerii
grefierelor impotriva Legii 119/2010, așa cum era previzibil, CEDO a
respins și plîngerea a 307 pensionari militari, învocînd, pe scurt,
următoarele motive:
-Protocolul 1 al Convenției drepturilor omului garantează dreptul la pensie nu și cuantumul ei
-Statul e suveran în stabilirea măsurilor care asigură un echilibru între venituri și cheltuieli publice
-Diminuarea
pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste
pensii în sistemul general prevăzut de Legea nr. 263/2010
- Reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv
- Măsurile criticate de reclamanți nu
i-au determinat pe aceștia să suporte o sarcină disproporţionată şi
excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate şi nu au fost în mod
nejustificat discriminați în raport cu alți pensionari.
Prezentarea cauzei
Potrivit situaţiei de fapt reţinute de Curte în decizia de inadmisibilitate analizată[1],
dl. Constantin Abăluţă şi alte 306 persoane, reclamanţi în această
cauză, au beneficiat, în calitate de foste cadre militare, de pensii
militare de stat, stabilite în temeiul Legii nr. 164/2001 privind
pensiile militare de stat. Pe durata serviciului lor, au plătit la buget
aproximativ 5% din soldă, pentru a se bucura de o pensie
complementară. Pensia lunară reprezenta aproximativ 60% din ultima
soldă şi era achitată în întregime de la bugetul de stat.
Legea
nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, în
vederea asigurării echilibrului bugetar în perioada de criză economică a
abrogat mai multe sisteme speciale de pensie, inclusiv pe cel al
militarilor, tocmai pentru a asigura echilibrul bugetar şi pentru a
corecta inegalităţile dintre diferitele sisteme de pensii. În baza H.G.
nr. 735/2010, pensiile foștilor militari trebuiau să fie recalculate
şi incluse în sistemul de pensii publice în termen de cinci luni de la
data intrării în vigoare a noii legi.
Legea
nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a instituit un
nou sistem general de pensii, aplicabil totodată și militarilor.
Pensiile acestora din urmă au fost recalculate prin determinarea
stagiilor de cotizare și a punctajelor medii anuale, pe baza
veniturilor realizate lunar de către beneficiari și stabilirea
cuantumului fiecărei pensii. Durata serviciului militar a fost asimilată
cu o perioadă de contribuţie.
O.U.G.
nr. 1/2011 a abrogat H.G. nr. 735/2010, modificând anumite aspecte
tehnice de calcul al pensiilor şi a prelungit termenul pentru punerea
în aplicare a noului sistem general.
Reclamanții
au susţinut că introducerea noului sistem a condus la reducerea
cuantumului pensiilor lor. Între timp, multe foste cadre militare,
inclusiv o parte dintre reclamanţi, au solicitat instanțelor de
contencios administrativ anularea H.G. nr. 735/2010 şi menţinerea
vechii metode de calcul pentru pensiile lor. După abrogarea H.G. nr.
735/2010, Curţile de Apel din Cluj şi Bucureşti au respins aceste
acţiuni.
Invocând art. 1 din
Protocolul nr. 1 adițional la Convenție şi art. 14 din Convenţie,
reclamanții au susţinut că reforma sistemului de pensii le-a încălcat
dreptul lor la respectarea bunurilor, lipsindu-i de pensia stabilită la
data pensionării, în timp ce alte grupuri sociale, inclusiv foştii
magistrați, continuă să beneficieze de un mod de calcul al pensiilor
mai favorabil. Reclamanţii au mai susţinut și că, din pricina
modificărilor legislative efectuate, nu au dispus de un recurs efectiv,
care să le fi permis să se plângă de situaţia în cauză şi să pretindă
redresarea acesteia.
Curtea nu
a considerat că este necesar să se pronunţe cu privire la existenţa în
dreptul intern a unui recurs efectiv şi asupra obligaţiei
reclamanților de a-l exercita, plângerea fiind inadmisibilă, pentru următoarele motive:
Citiţi continuarea pe: http://www.plano10.com/2012/06/cedo-ca-o-maciuca-pentru.html