26 iunie, Ziua Drapelului Naţional. Cum va fi sărbătorită la Bucureşti
Scris de : M.A.
Ziua Drapelului Naţional va fi sărbătorită marţi, 26 iunie, de la ora 10.00, printr-o ceremonie publică ce va avea loc în Piaţa Tricolorului din Bucureşti, situată în faţa Palatului Cercului Militar Naţional.
Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an la data de 26 iunie.
În cadrul acestei ceremonii, organizată de Ministerul Apărării
Naţionale împreună cu Instituţia Prefectului şi Primăria Municipiului
Bucureşti, Drapelul naţional va fi binecuvântat de un
preot militar şi va fi ridicat pe catargul din piaţă, în acordurile
Imnului naţional al României. La acest eveniment au fost invitaţi
reprezentanţi ai unor instituţii civile, militare şi religioase, ataşaţi
militari străini acreditaţi la Bucureşti, veterani de război, cadre militare în rezervă şi în retragere.
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” vernisează, cu acest prilej, de la ora 13.30, expoziţia „Istoria drapelului naţional, 1830-2012”, care va prezenta drapelele şi stindardele Armatei române de la înfiinţarea lor, în anul 1834, şi până în prezent, precum şi accesorii ale acestora. Militari din celelalte garnizoane din ţară şi din teatrele de operaţii vor participa la ceremoniile publice de înălţare a Drapelului naţional.
Ca simbol vexilologic românesc, tricolorul albastru, galben, roşu este de dată relativ recentă, el apărând în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, ca simbol vexilologic nu al principatului Ţării Româneşti, ci al unităţilor miliţiei pământene şi al navelor comerciale, datează din 1834, pe timpul domniei lui Al.D.Ghica. Benzile erau dispuse pe orizontală, cu fâşia roşie la partea superioară şi cea albastră la partea inferioară. Pe galben, era pictată acvila cruciată, încoronată, ţinând în ghiare un buzdugan şi o spadă, înconjurată de o cunună ovală din frunze de stejar şi laur; în colţuri, erau pictate acvile.
Pornindu-se de la Hatişeriful din 1834, prin care sultanul aproba cele trei culori ca simbol vexilologic, adepţii “Partidei Naţionale” vor vedea în acest tricolor simbolul naţional al tuturor românilor. Fără îndoială că această opţiune a fost puternic influenţată de mişcarea naţională pe care noile forţe politice ale burgheziei o promovau în întreaga Europă, modelul vexilologic fiind cel francez: albastru, alb, roşu. După acest model, Belgia adoptă, la proclamarea independenţei sale, steagul negru, galben, roşu; revoluţionarii italieni – şi apoi statul italian – verde, alb, roşu etc.
Citiţi continuarea pe:
http://www.ziuaveche.ro/top-secret/armata-2/26-iunie-ziua-drapelului-national-cum-va-fi-sarbatorita-la-bucuresti-103157.html
Scris de : M.A.
Ziua Drapelului Naţional va fi sărbătorită marţi, 26 iunie, de la ora 10.00, printr-o ceremonie publică ce va avea loc în Piaţa Tricolorului din Bucureşti, situată în faţa Palatului Cercului Militar Naţional.
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” vernisează, cu acest prilej, de la ora 13.30, expoziţia „Istoria drapelului naţional, 1830-2012”, care va prezenta drapelele şi stindardele Armatei române de la înfiinţarea lor, în anul 1834, şi până în prezent, precum şi accesorii ale acestora. Militari din celelalte garnizoane din ţară şi din teatrele de operaţii vor participa la ceremoniile publice de înălţare a Drapelului naţional.
Ca simbol vexilologic românesc, tricolorul albastru, galben, roşu este de dată relativ recentă, el apărând în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, ca simbol vexilologic nu al principatului Ţării Româneşti, ci al unităţilor miliţiei pământene şi al navelor comerciale, datează din 1834, pe timpul domniei lui Al.D.Ghica. Benzile erau dispuse pe orizontală, cu fâşia roşie la partea superioară şi cea albastră la partea inferioară. Pe galben, era pictată acvila cruciată, încoronată, ţinând în ghiare un buzdugan şi o spadă, înconjurată de o cunună ovală din frunze de stejar şi laur; în colţuri, erau pictate acvile.
Pornindu-se de la Hatişeriful din 1834, prin care sultanul aproba cele trei culori ca simbol vexilologic, adepţii “Partidei Naţionale” vor vedea în acest tricolor simbolul naţional al tuturor românilor. Fără îndoială că această opţiune a fost puternic influenţată de mişcarea naţională pe care noile forţe politice ale burgheziei o promovau în întreaga Europă, modelul vexilologic fiind cel francez: albastru, alb, roşu. După acest model, Belgia adoptă, la proclamarea independenţei sale, steagul negru, galben, roşu; revoluţionarii italieni – şi apoi statul italian – verde, alb, roşu etc.
Citiţi continuarea pe:
http://www.ziuaveche.ro/top-secret/armata-2/26-iunie-ziua-drapelului-national-cum-va-fi-sarbatorita-la-bucuresti-103157.html
