Precedentul lituanian
Primul preşedinte suspendat pentru umilirea parlamentului
Pe 30 octombrie 2003 Lituiania se pregătea să devină, împreună cu România şi alte cinci state, membră NATO. Anul 2004 urma să aduca Lituaniei şi statutul de membru UE, dar şi cel de prima ţara europeană în care preşedintele a fost suspendat. În acea zi ţara a fost zguduită de o informaţie apărută în presă: serviciul de contraspionaj lituanian i-ar fi furnizat preşedintelui parlamentului informaţii despre legăturile unui consilier al preşedintelui Rolandas Paksas (fost primar al capitalei, ales preşedinte în februarie 2003) cu mafia rusă. Imediat, preşedintele l-a suspendat din funcţie pe consilierul său Remigijus Acas.
Scandalul nu s-a încheiat aici. La scurt timp au apărut în presă informaţii despre modul ilegal în care preşedintele Paksas a oferit cetăţenia lituaniană lui Yuri Borisov, preşedintele companiei Avia Baltica. Decretul semnat de Paksas în aprilie 2003 încalcă constituţia lituaniană, foarte riguroasă în privinţa acordării cetăţeniei pentru ruşi, polonezi şi ucraineni. Borisov era un etnic rus care a copilărit în Lituania sovietică şi o obţinut cetăţenia lituaniană. Din interceptarea convorbirilor telefonice s-a aflat că Borisov l-a sprijinit financiar în campania electorală pe Paksas cu circa 400.000 de dolari şi a sperat la un rol politic în ţară după victoria clientului său. Cum noul preşedinte a refuzat acest lucru, Borisov a cerut şi primit cetăţenia rusă de la preşedintele Vladimir Putin.
Toate informaţiile compromiţătoare la adresa preşedintelui au fost oferite presei pe diverse canale de către preşedintele parlamentului, Artur Paulauskas. Acesta a fost înfrânt de Paksas la alegerile prezidenţiale din 2003, însă a devenit preşedinte interimar după suspendarea lui Paksas.
Ce a urmat a fost o investigaţie efectuată de parlamentul dominat de rivalii politici ai preşedintelui. Acuzaţiile au fost transmise Curţii Constituţionale. Acestea erau: violarea constituţiei, încălcarea jurământului, neprotejarea informaţiilor clasificate, încercarea ilegală de a influenţa activitatea companiilor private, incapacitatea de a reconcilia interesele publice şi private, împiedicarea funcţionării instituţiilor statului, discreditatea autorităţii instituţiilor statului, neluarea unor măsuri pentru a opri abuzul în serviciu comis de consilierii prezidenţiali, scrie British Helsinki Human Rights Group.
La scurt timp, Curtea Constituţională a redus la trei acuzaţiile aduse preşedintelui: încălcarea articolului constituţional care prevede egalitatea în faţa legii (în cazul acordării cetăţeniei rusului Yuri Borisov), încălcarea jurământului şi “umilirea parlamentului, însărcinarea consilierilor cu strângerea de informaţii compromiţătoare împotriva unor persoane importante din Lituania şi implicarea în activităţi ale structurilor comerciale în favoarea apropiaţilor sai”-este vorba despre implicarea în acţiuni de privatizare.
Consilierii prezidenţiali, un al doilea serviciu secret
Potrivit informaţiilor apărute ulterior, preşedintele Paksas l-ar fi însărcinat pe consilierul său aflaut în legătură cu mafia rusă cu colectarea de informaţii despre afacerile “negre” ale oponenţilor politici, despre tranzacţiile imobiliare ale acestora, pe baza cărora preşedintele s-a obişnuit să declare că are dovezi privind corupţia din rândul opozanţilor săi. Cât priveşte implicarea preşedintelui în activităţi comerciale, este de notat că suspendarea sa a premers oricăror anchete în cazul apropiaţilor săi. Paksas a fost primul care a plătit în faţa justiţiei.
În timp ce cazul Paksas era supus atenţiei Curtii Constitutionale, presa lituaniană a lansat ipoteza că Borisov, afaceristul rus sprijinit de preşedinte, este un spion al Federaţiei Ruse care ar fi avut misiunea de a se infiltra în conducerea Lituaniei cu puţin înainte de accerderea în NATO şi UE. Aceste speculaţii au fost fatale pentru Paksas.
O curte constituţionala ostilă
Cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale din Lituiania au mandate de nouă ani. Câte o treime sunt numiţi de parlament (Seimas), la propunerea preşedintelui, a preşedintelui parlamentului şi a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie. Preşedintele Lituaniei are prerogativa de a propune parlamentului preşedinţii Curtii Constituţionale şi Curţii Supreme de Justiţie. Chiar şi asa, Paksas a avut un mare duşman în Curtea Constituţionale, în persoana preşedintelui Egidijus Kuris. Acesta era coautor al unei lucrări împreună cu un mare critic al preşedintelui şi a fost văzut de mai multe ori întâlnindu-se cu politicieni din opoziţie înainte de suspendarea lui Paksas.
Reabilitat la CEDO
Paksas a fost destituit din fruntea statului pe 6 aprilie 2004. El a dorit să participe la prezidenţialele programate în iunie, însă Seimul a adoptat un amendament constituţional prin care interzicea preşedinţilor destituiţi să participe la alegeri timp de cinci ani. Ulterior, Curtea Constituţională a decis că persoanele aflate în situaţia lui Paksas nu vor mai putea deţine o funcţie care necesită depunerea unui jurământ.
Paksas a înfiinţat partidul Ordine şi Justiţie în 2004 şi din 2009 este europarlamentar. În 2011, CEDO a decis că interzicerea pe viaţa a alegerii în parlamentul Lituaniei contravine Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
Versiunea lui Paksas: îndepărtat pentru că nu a acceptat închisorile CIA
Rolandas Paksas are propria versiune privind îndepărtarea sa din fruntea statului. “Când am fost preşedinte ştiam că există persoane care vor să introducă suspecţi de terorism în Lituania. Cred că opoziţia mea faţa de aceasta a dus la campania împotriva mea şi la suspendare”, a spus Paksas în timpul unor audieri legate de închisorile secrete ale CIA din Lituania, care s-ar fi aflat în preajma capitalei Vilnius, în 2004-2005, scrie Russia Today.
Paksas a declarat că şeful serviciilor secrete i-a cerut în primăvara lui 2003, la scurt timp după ce a fost ales, să accepte închisorile secrete. La şase luni dupa ce a refuzat, interceptările realizate de serviciul secret, oferite rivalilor politici şi apoi presei au dus la suspendare. Succesorul lui Paksas în fruntea ţării a fost Valdas Adamkus (preşedinte şi între 1998-2003), un politician care a locuit în SUA (făcând parte din mai multe administraţii) din anii '40 şi până în 1997, cu un an înainte de a deveni şef al statului lituanian. Adamkus a pierdut suprinzător alegerile din 2003 în faţa lui Paksas, cel dintâi trebuind să fie preşedintele care aducea Lituania în NATO şi UE.
Sirsa:
http://www.cotidianul.ro/primul-presedinte-suspendat-pentru-umilirea-parlamentului-187788/
