Le Figaro, despre Băsescu: "Impulsiv, provocator, gură-mare, manipulator"
"Traian Băsescu nu a făcut niciodată
nimic pentru a calma jocul şi n-a avut scrupule să interpreteze
Constituţia după propriul interes”
Autori: MARINA CONSTANTINOIU, ISTVAN DEAK
 |
| Foto: Karina Knapek / Intact Images |
Principalele publicaţii occidentale
consemnează faptul că, în pofida unui grad mare de respingere, Traian
Băsescu rămâne în funcţie după referendumul de duminică privind
demiterea sa, ca urmare a participării reduse la vot.
"UE şi balamucul politicii româneşti" este titlul unui editorial din cotidianul francez Le Monde, nesemnat, ca în The Economist şi la alte case bune. Iată două idei: "Exceptând o răbufnire de bun simţ şi de responsabilitate din partea clasei politice,... nimic, în contextul actual, nu lasă să se întravadă speranţa unei coabitări între liberalul Băsescu şi prim-ministrul socialist aflat în război deschis cu el"."Pentru UE această situaţie este imposibil de gestionat. Este chiar periculoasă, dată fiind criza pe care o traversează. Există îndoieli puternice în ceea ce priveşte capacitatea României de a adera pe deplin la valorile şi criteriile Europei...".
"Adept al raporturilor de forţă"
Colegii de la Le Figaro vorbesc şi ei despre referendum şi rezultatele lui, amintind că, "adoptată în 1991, Constituţia, care viza echilibrarea puterilor între Parlament şi preşedinte pentru a preveni o derivă autoritară, s-a concretizat în cele din urmă într-o instabilitate politică cronică de la venirea la putere a lui Băsescu. Într-o ţară lipsită de tradiţii democratice, un regim-semiprezidenţial se acomodează greu la perioadele de coabitare. Mai ales dacă preşedintele este un adept al raporturilor de forţă. Ceea ce este cazul lui Traian Băsescu. În 2007, deja, la numai patru luni de la aderarea României la Uniunea Europeană, Parlamentul a încercat în zadar să-l destituie. Premierul de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu, un liberal, îl acuza şi el pe Băsescu de blocarea acţiunii Guvernului.
Le Figaro notează că, la cei 60 de ani ai săi, preşedintele român a manifestat întotdeauna un apetit puternic pentru putere. "În 2004, într-o dezbatere televizată cu Adrian Năstase, adversarul său la alegerile prezidenţiale, acest fost căpitan de marină a recunoscut nu fără umor că, asemenea lui Năstase, el însuşi era un pur produs al culturii comuniste. Impulsiv, provocator, gură-mare, manipulator, Traian Băsescu nu a făcut niciodată nimic pentru a calma jocul şi, spre deosebire de opozanţii săi, n-a avut scrupule să interpreteze Constituţia după propriul interes", relatează Le Figaro.
"O bătălie dintr-un război pentru putere"
"România: Demiterea preşedintelui a eşuat", titrează cotidianul austriac Der Kurier. "Dată fiind participarea redusă la vot, referendumul este invalid, iar preşedintele Băsescu poate rămâne în funcţie", notează publicaţia. Ziarul mai aminteşte că aceasta este a doua oară când Băsescu îşi recapătă mandatul în urma unui referendum. Şi în 2007, referendumul a fost invalidat, dată fiind participarea redusă la vot, însă atunci circa 75% dintre alegători l-au susţinut. "Între timp popularitatea sa, pe fundalul crizei economice şi financiare şi a măsurilor de austeritate adoptate în România, a scăzut", notează sursa citată.
Der Spiegel scrie că "demiterea lui Băsescu a eşuat", iar "referendumul nu este decât o bătălie din războiul pentru putere aflat în desfăşurare". Cauza este participarea redusă la vot a românilor. Aşa se face că preşedintele va rămâne în funcţie, în ciuda nemulţumirii populare faţă de politica sa de austeritate.
Basler Zeitung scrie în Elveţia că victoria lui Traian Băsescu reprezintă punctul culminant în lupta politică de la Bucureşti între preşedinte şi premierul Victor Ponta. Din cauza acestui conflict, UE a plasat România sub monitorizare strictă până la finele acestui an, când este aşteptat un nou raport de monitorizare din partea Comisiei Europene.
"Maghiarii nu l-au susţinut pe Băsescu, l-au respins pe Ponta"
Absenteismul maghiar a reprezentat punctul de plecare al relatărilor din presa ungară. Sociologul Kiss Tamas, cercetător în domeniul minorităţilor naţionale, explică prezenţa redusă a maghiarilor la referendumul de duminică, ca fiind o acţiune îndreptată împotriva lui Victor Ponta. "Prin absenţa de la vot, maghiarii nu l-au susţinut pe Traian Băsescu, ci l-au respins pe Victor Ponta", a declarat Kiss Tamas pentru MTI, citat de Nepszava. El motivează astfel prezenţa la vot de trei ori mai mică a maghiarilor în comparaţie cu media naţională, vizate fiind judeţele Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare. "Faptul că alegătorii maghiari nu s-au dus la vot nu arată că Traian Băsescu este simpatizat în mod deosebit în secuime, însă scoate în evidenţă antipatia uriaşă faţă de premierul Victor Ponta şi de partidul condus de el, PSD", a adăugat Kiss.
Sociologul consideră că apelul la absenteism făcut de premierul ungar Viktor Orban nu a fost decisiv. "Evident că a contat într-o oarecare măsură. Apelul lui Orban a fost preluat cu rapiditate de presă, în timp ce declaraţiile UDMR au fost neclare în toată perioada dinaintea referendumului. Nu cred că rolul lui Orban a fost hotărâtor, fiindcă antipatia secuilor faţă de PSD şi Victor Ponta are o istorie lungă şi nu datează doar de săptămâna trecută. UDMR a rugat simpatizanţii săi să meargă la vot, însă a făcut-o foarte firav. În Ţinutul Secuiesc nu au existat bannere electorale, decât cele amplasate de USL în limba maghiară. Comunicatele UDMR au fost irelevante în această situaţie. UDMR nu a făcut uz de nici o unealtă de campanie electorală", spune Kiss, care pariază pe o intensificare a crizei politice din România. "Războiul va continua cu aceiaşi actori ca şi până acum. Nu cred că Victor Ponta îşi va da demisia, fiindcă asta ar însemna o pierdere uriaşă pentru USL. Este de neconceput ca Băsescu să îşi dea demisia, deşi peste 7 milioane de români au votat împotriva sa. Băsescu ar fi fost destituit în condiţii legale, dacă el şi partidul său nu ar fi făcut apel la boicotarea referendumului", a încheiat Kiss Tamas pentru MTI.
"Reapare FMI"
Cotidianul economic Napi Gazdasag titrează: "Se întoarce preşedintele - reapare FMI la Bucureşti". "Premierul Victor Ponta aruncă eşecul referendumului în cârca minorităţii maghiare care nu s-a prezentat la vot. A contat şi apelul făcut de Viktor Orban la Tusvanyos: 'Să decidem prin a nu decide'. Traian Băsescu revine la Cotroceni, în timp ce o delegaţie a FMI-UE descinde luni la Bucureşti pentru a analiza dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru un nou credit de 5 miliarde de euro. Evenimentul este cu atât mai important cu cât premierul anunţase că este pregătit să solicite un nou credit din partea FMI. Eşecul referendumului va reprezenta o intensificarea a disputelor politice care se vor revărsa asupra încrederii investitorilor străini şi asupra monedei naţionale. Războiul Ponta-Băsescu a costat România mult prea mult, leul s-a depreciat cu peste 4% faţă de euro în această perioadă", notează jurnaliştii ungari.
"Nu sunt excluse protestele în stradă"
Cotidianul Nepszabadsag notează, la rândul său: "Protestele în stradă nu sunt excluse în România. Pentru maghiarii care nu au fost la Tusvanyos şi nu au auzit declaraţiile lui Orban în care a făcut apel la absenteism, duminică, în ziua votului, posturile Duna TV şi Hir TV au reluat pe tot parcursul zilei apelul lui Orban de a decide prin a nu decide. Daca Băsescu se va reîntoarce la Cotroceni în ciuda votului masiv împotriva sa, putem miza pe o creştere a tensiunii sociale din România şi nu sunt excluse nici protestele stradale. Duminică seara, aproape 100 de romani au ieşit în Piaţa Universităţii din Bucureşti şi au solicitat demisia preşedintelui şi alegeri anticipate".
Colegii de la cotidianul Magyar Nemzert şi Hir TV trag o concluzie:"Băsescu este cel mai mare supravieţuitor al politicii româneşti".
Cotidianul austriac Der Standard analizează motivele pentru care referendumul nu a fost validat: boicotul PDL, absenteismul din rândul celor 1,5 milioane de etnici maghiari de pe teritoriul României, canicula, perioada de concedii şi listele de vot învechite.
"România, condusă de la Budapesta"
Cotidianul Die Presse anunţă: "A eşuat referendumul din România. Nu s-au prezentat jumătate plus unul dintre cei înscrişi pe listele de vot. Băsescu vorbeşte despre o înăbuşire a loviturii de stat, adversarii săi văd lucrurile altfel".
Pentru Vocea Rusiei, "referendumul de duminică are două rezultate. Primul, cel evident, se referă la Traian Băsescu şi este incert. Al doilea, cel mai puţin evident, se referă faptul că România nu mai este condusă de la Bucureşti. Premierul ungar, Viktor Orban, a devenit persoana-cheie în politica românească şi pare a deţine controlul asupra votului unui număr impresionant de cetăţeni români". "Realitatea nu poate fi negată: un număr impresionant de români a decis să urmeze recomandările politice ale premierului maghiar. Viktor Orban a reuşit performanţa de a controla viitorul politic al întregii Românii, nu doar a unei enclave etnice din interiorul ţării. În mod normal, pe românii de rând şi pe anumite structuri ale statului român ar trebui să-i preocupe preţul cu care Traian Băsescu a cumpărat sprijinul liderului maghiar. Cei care consideră că Viktor Orban i-a oferit sprijinul fără a obţine nimic în schimb sunt extrem de naivi", consideră Vocea Rusiei.
"Echipa de la USL mai are şanse reale să-l demită pe Traian Băsescu, dar pentru a reuşi trebuie să acţioneze în forţă şi să renunţe la comportamentul defetist. Alternativ, nu au decât să se delecteze cu coabitarea cu un preşedinte care i-a declarat 'puşcăriabili' şi să irosească imensul capital de susţinere populară pe care l-au acumulat în această perioadă. Imixtiunea externă ar putea fi invocată pentru a justifica validarea referendumului de CCR chiar şi în lipsă de cvorum. Parlamentul poate decide repetarea referendumului pentru atingerea cvorumului. Până la urmă, există şi opţiunea organizării unor proteste de stradă. Dacă politicienii USL nu vor face nimic şi se vor complace cu ideea 'coabitării', suportul popular de care beneficiază astăzi va dispărea foarte rapid. Sprijinul electoral pe care îl au se datorează aproape în exclusivitate resentimentelor pe care alegătorii îl au faţă de Traian Băsescu", consideră Vocea Rusiei.
Căldură mare
"Temperaturile crescute din această vară şi o neîncredere crescută în întreaga elită politică par să fi menţinut scăzut numărul alegătorilor la referendumul ce a avut loc duminică asupra demiterii preşedintelui suspendat Traian Băsescu", a afirmat corespondentul BBC Central Europe Nick Thorpe.
"Băsescu este într-adevăr nepopular, doi din trei români fiind împotriva sa, sătui de austeritatea pe care a promovat-o, de ingerinţele sale politice constante, de corupţia şi de amiciţiile de conjunctură cu clasa politică română, indiferent de culoare, notează El Pais. Neatingerea pragului de 50% plus 1, în pofida unei majorităţi a voturilor de 'NU' la referendum, presupune ca luni Curtea Constituţională să decidă că Băsescu rămâne preşedinte până la sfârşitul mandatului său în 2014. Un scenariu de coşmar pentru Ponta şi pentru ţară", apreciază ziarul citat. Wiener Zeitung titrează "România îşi păstrează preşedintele: În pofida unui grad mare de respingere, Băsescu rămâne în funcţie. Premierul Victor Ponta at fi avut nevoie de jumătate din alegătorii români pentru a-l demite din funcţie pe rivalul său, preşedintele Traian Băsescu", scrie ziarul. "Acest lucru nu este neapărat un triumf pentru Băsescu, întrucât potrivit sondajelor o majoritate covârşitoare de aproximativ 90% a votat pentru demiterea sa", subliniază Wiener Zeitung.
Die Welt, preluat de RFI, titrează că "preşedintele României supravieţuieşte votului de demitere din funcţie, dar cererile de retragere nu se vor opri nici pe departe aici". Jurnaliştii germani observă că după luni de conflict politic, populaţia României a ajuns la un grad ridicat de respingere a factorului politic din ţară. (deak.istvan@jurnalul.ro / marina.constantinoiu@jurnalul.ro)
"UE şi balamucul politicii româneşti" este titlul unui editorial din cotidianul francez Le Monde, nesemnat, ca în The Economist şi la alte case bune. Iată două idei: "Exceptând o răbufnire de bun simţ şi de responsabilitate din partea clasei politice,... nimic, în contextul actual, nu lasă să se întravadă speranţa unei coabitări între liberalul Băsescu şi prim-ministrul socialist aflat în război deschis cu el"."Pentru UE această situaţie este imposibil de gestionat. Este chiar periculoasă, dată fiind criza pe care o traversează. Există îndoieli puternice în ceea ce priveşte capacitatea României de a adera pe deplin la valorile şi criteriile Europei...".
"Adept al raporturilor de forţă"
Colegii de la Le Figaro vorbesc şi ei despre referendum şi rezultatele lui, amintind că, "adoptată în 1991, Constituţia, care viza echilibrarea puterilor între Parlament şi preşedinte pentru a preveni o derivă autoritară, s-a concretizat în cele din urmă într-o instabilitate politică cronică de la venirea la putere a lui Băsescu. Într-o ţară lipsită de tradiţii democratice, un regim-semiprezidenţial se acomodează greu la perioadele de coabitare. Mai ales dacă preşedintele este un adept al raporturilor de forţă. Ceea ce este cazul lui Traian Băsescu. În 2007, deja, la numai patru luni de la aderarea României la Uniunea Europeană, Parlamentul a încercat în zadar să-l destituie. Premierul de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu, un liberal, îl acuza şi el pe Băsescu de blocarea acţiunii Guvernului.
Le Figaro notează că, la cei 60 de ani ai săi, preşedintele român a manifestat întotdeauna un apetit puternic pentru putere. "În 2004, într-o dezbatere televizată cu Adrian Năstase, adversarul său la alegerile prezidenţiale, acest fost căpitan de marină a recunoscut nu fără umor că, asemenea lui Năstase, el însuşi era un pur produs al culturii comuniste. Impulsiv, provocator, gură-mare, manipulator, Traian Băsescu nu a făcut niciodată nimic pentru a calma jocul şi, spre deosebire de opozanţii săi, n-a avut scrupule să interpreteze Constituţia după propriul interes", relatează Le Figaro.
"O bătălie dintr-un război pentru putere"
"România: Demiterea preşedintelui a eşuat", titrează cotidianul austriac Der Kurier. "Dată fiind participarea redusă la vot, referendumul este invalid, iar preşedintele Băsescu poate rămâne în funcţie", notează publicaţia. Ziarul mai aminteşte că aceasta este a doua oară când Băsescu îşi recapătă mandatul în urma unui referendum. Şi în 2007, referendumul a fost invalidat, dată fiind participarea redusă la vot, însă atunci circa 75% dintre alegători l-au susţinut. "Între timp popularitatea sa, pe fundalul crizei economice şi financiare şi a măsurilor de austeritate adoptate în România, a scăzut", notează sursa citată.
Der Spiegel scrie că "demiterea lui Băsescu a eşuat", iar "referendumul nu este decât o bătălie din războiul pentru putere aflat în desfăşurare". Cauza este participarea redusă la vot a românilor. Aşa se face că preşedintele va rămâne în funcţie, în ciuda nemulţumirii populare faţă de politica sa de austeritate.
Basler Zeitung scrie în Elveţia că victoria lui Traian Băsescu reprezintă punctul culminant în lupta politică de la Bucureşti între preşedinte şi premierul Victor Ponta. Din cauza acestui conflict, UE a plasat România sub monitorizare strictă până la finele acestui an, când este aşteptat un nou raport de monitorizare din partea Comisiei Europene.
"Maghiarii nu l-au susţinut pe Băsescu, l-au respins pe Ponta"
Absenteismul maghiar a reprezentat punctul de plecare al relatărilor din presa ungară. Sociologul Kiss Tamas, cercetător în domeniul minorităţilor naţionale, explică prezenţa redusă a maghiarilor la referendumul de duminică, ca fiind o acţiune îndreptată împotriva lui Victor Ponta. "Prin absenţa de la vot, maghiarii nu l-au susţinut pe Traian Băsescu, ci l-au respins pe Victor Ponta", a declarat Kiss Tamas pentru MTI, citat de Nepszava. El motivează astfel prezenţa la vot de trei ori mai mică a maghiarilor în comparaţie cu media naţională, vizate fiind judeţele Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare. "Faptul că alegătorii maghiari nu s-au dus la vot nu arată că Traian Băsescu este simpatizat în mod deosebit în secuime, însă scoate în evidenţă antipatia uriaşă faţă de premierul Victor Ponta şi de partidul condus de el, PSD", a adăugat Kiss.
Sociologul consideră că apelul la absenteism făcut de premierul ungar Viktor Orban nu a fost decisiv. "Evident că a contat într-o oarecare măsură. Apelul lui Orban a fost preluat cu rapiditate de presă, în timp ce declaraţiile UDMR au fost neclare în toată perioada dinaintea referendumului. Nu cred că rolul lui Orban a fost hotărâtor, fiindcă antipatia secuilor faţă de PSD şi Victor Ponta are o istorie lungă şi nu datează doar de săptămâna trecută. UDMR a rugat simpatizanţii săi să meargă la vot, însă a făcut-o foarte firav. În Ţinutul Secuiesc nu au existat bannere electorale, decât cele amplasate de USL în limba maghiară. Comunicatele UDMR au fost irelevante în această situaţie. UDMR nu a făcut uz de nici o unealtă de campanie electorală", spune Kiss, care pariază pe o intensificare a crizei politice din România. "Războiul va continua cu aceiaşi actori ca şi până acum. Nu cred că Victor Ponta îşi va da demisia, fiindcă asta ar însemna o pierdere uriaşă pentru USL. Este de neconceput ca Băsescu să îşi dea demisia, deşi peste 7 milioane de români au votat împotriva sa. Băsescu ar fi fost destituit în condiţii legale, dacă el şi partidul său nu ar fi făcut apel la boicotarea referendumului", a încheiat Kiss Tamas pentru MTI.
"Reapare FMI"
Cotidianul economic Napi Gazdasag titrează: "Se întoarce preşedintele - reapare FMI la Bucureşti". "Premierul Victor Ponta aruncă eşecul referendumului în cârca minorităţii maghiare care nu s-a prezentat la vot. A contat şi apelul făcut de Viktor Orban la Tusvanyos: 'Să decidem prin a nu decide'. Traian Băsescu revine la Cotroceni, în timp ce o delegaţie a FMI-UE descinde luni la Bucureşti pentru a analiza dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru un nou credit de 5 miliarde de euro. Evenimentul este cu atât mai important cu cât premierul anunţase că este pregătit să solicite un nou credit din partea FMI. Eşecul referendumului va reprezenta o intensificarea a disputelor politice care se vor revărsa asupra încrederii investitorilor străini şi asupra monedei naţionale. Războiul Ponta-Băsescu a costat România mult prea mult, leul s-a depreciat cu peste 4% faţă de euro în această perioadă", notează jurnaliştii ungari.
"Nu sunt excluse protestele în stradă"
Cotidianul Nepszabadsag notează, la rândul său: "Protestele în stradă nu sunt excluse în România. Pentru maghiarii care nu au fost la Tusvanyos şi nu au auzit declaraţiile lui Orban în care a făcut apel la absenteism, duminică, în ziua votului, posturile Duna TV şi Hir TV au reluat pe tot parcursul zilei apelul lui Orban de a decide prin a nu decide. Daca Băsescu se va reîntoarce la Cotroceni în ciuda votului masiv împotriva sa, putem miza pe o creştere a tensiunii sociale din România şi nu sunt excluse nici protestele stradale. Duminică seara, aproape 100 de romani au ieşit în Piaţa Universităţii din Bucureşti şi au solicitat demisia preşedintelui şi alegeri anticipate".
Colegii de la cotidianul Magyar Nemzert şi Hir TV trag o concluzie:"Băsescu este cel mai mare supravieţuitor al politicii româneşti".
Cotidianul austriac Der Standard analizează motivele pentru care referendumul nu a fost validat: boicotul PDL, absenteismul din rândul celor 1,5 milioane de etnici maghiari de pe teritoriul României, canicula, perioada de concedii şi listele de vot învechite.
"România, condusă de la Budapesta"
Cotidianul Die Presse anunţă: "A eşuat referendumul din România. Nu s-au prezentat jumătate plus unul dintre cei înscrişi pe listele de vot. Băsescu vorbeşte despre o înăbuşire a loviturii de stat, adversarii săi văd lucrurile altfel".
Pentru Vocea Rusiei, "referendumul de duminică are două rezultate. Primul, cel evident, se referă la Traian Băsescu şi este incert. Al doilea, cel mai puţin evident, se referă faptul că România nu mai este condusă de la Bucureşti. Premierul ungar, Viktor Orban, a devenit persoana-cheie în politica românească şi pare a deţine controlul asupra votului unui număr impresionant de cetăţeni români". "Realitatea nu poate fi negată: un număr impresionant de români a decis să urmeze recomandările politice ale premierului maghiar. Viktor Orban a reuşit performanţa de a controla viitorul politic al întregii Românii, nu doar a unei enclave etnice din interiorul ţării. În mod normal, pe românii de rând şi pe anumite structuri ale statului român ar trebui să-i preocupe preţul cu care Traian Băsescu a cumpărat sprijinul liderului maghiar. Cei care consideră că Viktor Orban i-a oferit sprijinul fără a obţine nimic în schimb sunt extrem de naivi", consideră Vocea Rusiei.
"Echipa de la USL mai are şanse reale să-l demită pe Traian Băsescu, dar pentru a reuşi trebuie să acţioneze în forţă şi să renunţe la comportamentul defetist. Alternativ, nu au decât să se delecteze cu coabitarea cu un preşedinte care i-a declarat 'puşcăriabili' şi să irosească imensul capital de susţinere populară pe care l-au acumulat în această perioadă. Imixtiunea externă ar putea fi invocată pentru a justifica validarea referendumului de CCR chiar şi în lipsă de cvorum. Parlamentul poate decide repetarea referendumului pentru atingerea cvorumului. Până la urmă, există şi opţiunea organizării unor proteste de stradă. Dacă politicienii USL nu vor face nimic şi se vor complace cu ideea 'coabitării', suportul popular de care beneficiază astăzi va dispărea foarte rapid. Sprijinul electoral pe care îl au se datorează aproape în exclusivitate resentimentelor pe care alegătorii îl au faţă de Traian Băsescu", consideră Vocea Rusiei.
Căldură mare
"Temperaturile crescute din această vară şi o neîncredere crescută în întreaga elită politică par să fi menţinut scăzut numărul alegătorilor la referendumul ce a avut loc duminică asupra demiterii preşedintelui suspendat Traian Băsescu", a afirmat corespondentul BBC Central Europe Nick Thorpe.
"Băsescu este într-adevăr nepopular, doi din trei români fiind împotriva sa, sătui de austeritatea pe care a promovat-o, de ingerinţele sale politice constante, de corupţia şi de amiciţiile de conjunctură cu clasa politică română, indiferent de culoare, notează El Pais. Neatingerea pragului de 50% plus 1, în pofida unei majorităţi a voturilor de 'NU' la referendum, presupune ca luni Curtea Constituţională să decidă că Băsescu rămâne preşedinte până la sfârşitul mandatului său în 2014. Un scenariu de coşmar pentru Ponta şi pentru ţară", apreciază ziarul citat. Wiener Zeitung titrează "România îşi păstrează preşedintele: În pofida unui grad mare de respingere, Băsescu rămâne în funcţie. Premierul Victor Ponta at fi avut nevoie de jumătate din alegătorii români pentru a-l demite din funcţie pe rivalul său, preşedintele Traian Băsescu", scrie ziarul. "Acest lucru nu este neapărat un triumf pentru Băsescu, întrucât potrivit sondajelor o majoritate covârşitoare de aproximativ 90% a votat pentru demiterea sa", subliniază Wiener Zeitung.
Die Welt, preluat de RFI, titrează că "preşedintele României supravieţuieşte votului de demitere din funcţie, dar cererile de retragere nu se vor opri nici pe departe aici". Jurnaliştii germani observă că după luni de conflict politic, populaţia României a ajuns la un grad ridicat de respingere a factorului politic din ţară. (deak.istvan@jurnalul.ro / marina.constantinoiu@jurnalul.ro)
Sursa:
