Guvernul îi dă tainul colonelului Dogaru

 Autor: Mariana Bechir

Foto: mediafax

Guvernul a decis ca pensiile militarilor să revină la regimul special, cedând solicitării colonelului în rezervă Mircea Dogaru, vârful de lance al demonstraţiilor USL.

Misiunea FMI - BM -  CE, amânată pentru după referendum, va avea o mare surpriză: noua Putere a iniţiat anularea multora dintre reformele convenite cu Cabinetele Emil Boc.
A şasea misiune pentru evaluarea Acordului va constata că USL a demarat procedurile pentru abrogarea unora dintre reglementările care fuseseră asumate de România şi în virtutea cărora ţara noastră a beneficiat deja de câteva tranşe de împrumut. 
„Adevărul" a scris în ziarul de ieri despre legislaţia muncii care, la solicitarea sindicatelor, se întoarce la stânga, ameninţând să devină, după proiectele existente, chiar mai de stânga decât prevederile schimbate de Emil Boc. Trocul electoral al USL continuă cu o altă mare categorie de votanţi nemulţumiţi de măsurile Guvernelor Boc. Este vorba de militari, de cei aproape 160.000 de pensionari MAI, MApN, SRI, SIE, precum şi de cei aproximativ 250.000 de angajaţi activi ai acestor instituţii. Imediat după preluarea Palatului Victoria, cei trei lideri ai USL au promis în scris Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, în Rezervă şi în Retragere (SCMD) că vor scoate rezerviştii din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Legea 263 a fost elaborată cu mari eforturi şi stabilea că militarii intră şi ei în sistemul normal, adică vor primi pensii calculate potrivit contribuţiilor virate sistemului de-a lungul activităţii. Pentru pensionarii în plată s-a stabilit recalcularea, adică stabilirea cuantumului potrivit contribuţiilor pe care ar fi trebuit să le plătească, dacă n-ar fi fost exceptaţi.   Guvernul Victor Ponta a depus jurământul pe 8 mai, iar la numai o lună distanţă, la Ministerul Apărării Naţionale (MApN), s-a format o comisie care lucrează la proiectul unei legi de pensii speciale pentru militari.
Comisie cu „societatea civilă"
Din comisie fac parte specialişti de la MApN, de la SRI, MAI, SIE, dar şi „reprezentanţi ai asociaţiilor şi sindicatelor cadrelor militare în rezervă şi în retragere".
Ministrul Corneliu Dobriţoiu consideră că această lege este una reparatorie: „Este o dovadă a respectului pe care îl datorăm celor care şi-au făcut şi îşi fac datoria faţă de ţară, precum şi o probă a faptului că ne ţinem promisiunea de a acţiona pentru redarea demnităţii şi a drepturilor unei categorii nedreptăţite de măsurile arbitrare luate anterior. Comisia s-a născut din nevoia stimulării unui dialog social efectiv între rezerviştii şi militarii în retragere, societatea civilă şi sfera politică, în interesul soluţionării problemelor reale acumulate".
Printre asociaţiile „civile" de care vorbeşte ministrul se numără şi cea mai cunoscută organizaţie de profil, celebră graţie protestelor organizate în ultimii doi ani: Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în Rezervă şi în Retragere (SCMD). Preşedintele SCMD, colonelul în rezervă Mircea Dogaru, spune că specialiştii din comisie au ţinut mereu legătura cu funcţionari desemnaţi din Ministerul Finanţelor şi de la Ministerul Muncii.
Promovată de urgenţă
Un proiect de lege a fost deja elaborat, în numai o lună de la numirea comisiei, dar textul „nu este bătut în cuie". Acum se discută pe articole şi se înaintează pe măsură ce rezerviştii aprobă fiecare alineat sau le amendează.
Colonelul Dogaru spune că proiectul în forma finală va fi gata undeva la mijlocul lui august şi, potrivit discuţiilor purtate cu Executivul, urmează adoptarea prin Ordonanţă de Urgenţă (OUG): „Undeva în septembrie, octombrie, oricum, înainte de alegeri. Imediat cum se publică ordonanţa, ea intră în vigoare şi e treaba Parlamentului când o discută, poate să ia şi trei ani, nu ne interesează. Legea pensiilor militare era necesară, fiindcă legea lui Boc era absurdă, nu se putea aplica".
Discriminare şi presiune pe buget
Mihai Şeitan, autorul Legii 263, s-a declarat dezamăgit de ştire: „Sunt dezamăgit. Dar, aşa facem noi - schimbăm regulile odată cu guvernele. Legislaţia noastră este un perpetuum mobile".
Legea va avea două efecte, spune Şeitan. În primul rând, reintroduce discriminarea între diferite categorii ale societăţii. În al doilea rând, va crea o presiune asupra bugetului de pensii: statul îi plăteşte pe militari cât timp lucrează, apoi, tot statul le va plăti şi pensiile, deşi ei nu vor contribui la sistem, ca toţi ceilalţi. De cealaltă parte, omul obişnuit plăteşte contribuţii toată viaţa şi încasează la pensie în funcţie de cât a cotizat.
"Legislaţia noastră este un perpetuum mobile, totul se schimbă odată cu Puterea."
Mihai Şeitan fost ministru al Muncii
Pensionare la 39 de ani
Legea este net în avantajul beneficiarilor ei, dar nu există un calcul referitor la efectele acesteia asupra bugetului. Din reglementare a dispărut principiul introdus de Boc, adică pensia nu se mai calculează conform contribu­ţiilor, ci are ca bază de calcul solda/salariul lunar brut din ultima lună de activitate, venituri care includ sporurile şi primele. Pensia va fi de 60% din aceste venituri din ultima lună, în cazul activităţii desfăşurate în condiţii normale, 62% - pentru condiţii deosebite, şi 64% - condiţii speciale. Pentru o vechime de peste 25 de ani se mai adaugă un spor de 2% la pensie, pentru fiecare an în plus.
De asemenea, se revine la posibilitatea pensionării la 41 şi 39 de ani, pentru condiţii speciale şi deosebite, şi se elimină restricţia de a lucra în sectorul public, pentru persoanele care au pensie militară de serviciu.
În plus, proiectul desfiinţează şi alte legi, de exemplu spune că pensionarii militari pot cumula pensia cu salariul de la stat, indiferent de veniturile respective. Pentru restul lumii (cu excepţia judecătorilor de la CCR) nu se poate cumula salariul de la stat cu o pensie care depăşeşte valoarea salariului mediu pe economie. Se mai reintroduce indexarea pensiilor în funcţie de creşterea soldei/salariului personalului activ şi se mai spune că, prin hotărâre de guvern, se indexează, potrivit posibilităţii, şi cu 100% din inflaţie.
Dogaru, şeful oştilor rezerviste
Colonelul în rezervă Mircea Dogaru nu a fost niciodată un militar de cazarmă. A absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie din Universitatea Bucureşti şi a fost profesor de liceu.
A fost înregimentat de socrul său, generalul Vasile Petruţ, prieten cu Ilie Ceauşescu, ajungând astfel să lucreze ca istoric militar. A fost angajat ca istoric militar la Centrul de Studii şi Cercetări, la Consiliul Politic Superior, iar după Revoluţie a fost încadrat la Direcţia de Siguranţă Militară din MApN. A devenit vedetă mediatică odată cu demonstraţiile de stradă lansate după ce Guvernul Emil Boc a decis introducerea militarilor în sistemul public civil de pensii. Este domnul acela grizonat, cu portavoce, care conduce oştile rezerviste ale României în lupta cu firavul buget al sistemului public de pensii.

Sursa:
http://www.adevarul.ro/actualitate/Guvernul_ii_da_tainul_colonelului_Dogaru_0_738526455.html