Blonda lui Boc, cu grade pe umeri, se întoarce la Cluj
Cariera fulminantă a unei femei care a folosit ştampila primarului devenit premier
În perioada 2001-2003,dacă ar fi să îi dăm crezare lui Gheorghe Funar, Ferencz a fost pentru Boc ceea ce a fost Udrea pentru Băsescu. Mai mult, potrivit aceleiaşi surse, cei doi au trăit în concubinaj într-un apartament al PD, de pe Calea Victoriei. A avut loc chiar o bătaie de pomină între nevasta lui Boc şi “amica” Gabriella, ca şi între “amica” Gabriella şi “amica” Liliana Călin – personajul apropiat firmei KIAT, cea implicată în scandalul Apostu. Cert este faptul că în 2004, când Boc a câştigat primăria clujeană, Gabriella Stefania Ferencz l-a urmat pe Boc la Cluj, pe Moţilor, unde a devenit mâna sa dreaptă. Iniţial a fost numită inspectoare, apoi director la Direcţia Imobilelor de Stat din Primăria Cluj-Napoca. O poziţie-cheie, care asigură controlul asupra bunurilor imobiliare ale administraţiei locale. Başca membru în câteva Consilii de Administraţie ale unor Regii subordonate Primăriei, postură din care banii au curs spre, deja, “blonda lui Boc”.
Cum Boc devenise între timp şeful principalului partid din România şi de guvernământ, naveta Cluj-Bucureşti şi retur era un lucru la ordinea zilei. Şi, cum primăria trebuia să funcţioneze, blonda lui Boc devenise un fel de sub-primar, pardon, “viceprimar nenumit”, care chiar se instalase în biroul primarului şi, potrivit unor surse, deţinea semnătura ştampilă a primarului.
Relaţia, absolut profesională cum sublinia în multe rânduri chiar Ştefania Ferncz, mergea strună.
Aşa că, la începutul lui 2009, după ce Boc devenea premier, cum altfel, Ştefania – la fel ca mulţi alţi apropiaţi ai lui Boc - lua din nou drumul Capitalei. Acum era deja mâna dreaptă a prim-ministrului, şefă de cabinet a fostului premier Emil Boc şi apoi secretar de stat în aparatul propriu de lucru al prim-ministrului.
După 3 ani, Boc îşi dădea demisia, dar avusese grijă de Ştefania. Una din primele decizii ale premierului intermar Cătălin Predoiu (Decizia 24 din 6 februarie 2012) a fost eliberarea, "la cerere", a lui Ştefan Gati din funcţia de secretar general adjunct al Guvernului şi instalarea pe acest post a Ştefaniei Gabriella Ferencz, cu rang de secretar de stat. Mai mult, pe nesimţite, între timp, Ştefania devenise membru în CA al EON Gaz, membru în CS al Contragarantare SA (ai cărei acţionari sunt Statul român prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (68%) şi Fundaţia Post-Privatizare (32%) şi membru CIFGA (Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări) al Eximbank.
Saga blondei lui Boc la Palatul Victoria se încheie pe 8 mai 2012, când premierul Mihai Răzvan Ungureanu o eliberează, la cerere, din funcţia de secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat.
Între timp însă, fără nici o luare de poziţie din partea jucătorilor de pe piaţă, blonda lui Boc a fost plantată în Comisia Naţională a CNVM să supravegheze o piaţă de 30 MILIARDE de euro (capitalizare de 22 de miliarde de euro, şi activele administrate de circa 7 miliarde euro ale Fondului Proprietatea, SIF-urilor şi fondurilor de investiţii). Parlamentarii au validat în această primăvară noii membri în conducerea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), care supraveghează Bursa de la Bucureşti. Plicul cu recomandările de partid, şi nu experienţa profesională, a contat. Niciunul dintre noii membri nu are experienţă pe piaţa de capital care să-l recomande pentru o asemenea poziţie. Ştefania Ferencz, şefa de cabinet a lui Boc, Carmen Negoiţă, fosta soţie a primarului sectorului 3 Liviu Negoiţă (membru important al PD-L), Dorina Mihăilescu, fosta şefă de cabinet a lui Adrian Năstase, un inginer metalurgist, un inginer mecanic şi un inginer geolog au înlocuit oameni precum Gabriela Anghelache, şefa catedrei de monedă şi profesor de pieţe de capital la Academia de Studii Economice.
Ce spune legea despre numirea conducerii CNVM (Legea 289/2010)
Comisiile reunite vor efectua selecţia propunerilor dintr-o listă care conţine un număr mai mare de candidaţi decât numărul membrilor ce urmează a fi numiţi, selectaţi exclusiv pe baza experienţei şi calificării tehnice în supravegherea sectorului financiar.
Membrii CNVM trebuie să fie cetăţeni români, cu domiciliul stabil în România, în vârstă de minimum 30 de ani, cu o bună reputaţie şi pregătire profesională în domeniul economic sau juridic, având experienţă de minimum 5 ani în sectorul financiar.
Membrii CNVM nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea ori omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege.
Revocarea din funcţie a oricărui membru al CNVM se face în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului prevăzute la art. 3 alin. (2), dacă acesta încetează să îndeplinească condiţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale sau dacă se face vinovat de infracţiuni.
O carieră fulminantă: şefă de cabinet parlamentar la 25 de ani, şef direcţie Serviciul Patrimoniu, şefă cabinet prim ministru, secretr general al Guvernului, secretar de stat, membru în CA al EON Gaz şi CS Contragarantare şi Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări al Eximbank, iar apoi membru în CN al CNVM.
Toate astea la doar 36 de ani. O carieră demnă de o telenovelă de succes. Ce aptitudini profesionale au dus la această carieră fulminantă nu ştim. Ceea ce ştim însă este că în anul trecut Ştefania Ferencz a fost înaintată în mod excepţional la gradul de maior MAPn pentru merite deosebite. Şi, potrivit unor surse, gradele nu sunt deloc întâmplătoare, ba chiar mai mult, ele aparţin şi unui alt minister şi serviciu decât MAPN.
Totul are o explicaţie, NU?!
Preluare din ftr.ro0
Sursa:
http://www.cotidianul.ro/cariera-fulminanta-a-unei-femei-care-a-folosit-stampila-primarului-devenit-premier-187621/
