Kovesi arestează 8,5 milioane de voturi
Procurorii au săltat de la AEP listelor electorale permanente şi cele suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original
La scurt timp după ce judecătorii de la Curtea
Constituţională au decis să amâne validarea referendumului din 29
iulie, procurorii au trecut la presiuni. Procurorii Secţiei de Urmărire
Penală şi Criminalistică de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie au solicitat vineri Autorităţii Electorale
Permanente şi societăţii comerciale desemnate să realizeze procedurile
tehnice, copiile listelor electorale permanente şi ale celor
suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original. Oficial, Parchetul
instanţei supreme şi-a justificat demersul, susţinând că pe rolul
Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a fost constituită o cauză
penală în care se fac cercetări privind conţinutul listelor electorale
permanente şi al celor suplimentare folosite la referendum, iar
procurorii vor să facă aceste cercetări cât mai repede. "Având în vedere
comunicatul Curţii Constituţionale din data de 02.08.2012, privind
datele contradictorii primite de la autorităţile publice privind numărul
persoanelor aflate pe listele electorale permanente, pe rolul Secţiei
de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a constituit o cauză penală în
care se efectuează cercetări în legătură cu conţinutul listelor
electorale permanente şi al listelor suplimentare utilizate în
referendumul din 29 iulie 2012. În vederea efectuării cu celeritate a
cercetărilor, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică au
solicitat copiile listelor electorale permanente şi listele
suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original Autorităţii
Electorale Permanente şi societăţii comerciale desemnate să realizeze
procedurile tehnice", se arată în comunicatul de vineri al Ministerului
Public.
Alistar: Parchetul a comis un abuz
Victor Alistar, director executiv al Transparency International România, a declarat pentru Jurnalul Naţional că procurorii de la Parchetul instanţei supreme aveau voie să ridice listele electorale cu procesele-verbale de la AEP numai cu acordul Biroului Electoral Central, pe baza unui proces-verbal de predare-primire, ceea ce nu s-a întâmplat. "Procesul electoral nu este încheiat până când Curtea Constituţională nu se pronunţă asupra valabilităţii referendumului, iar în acest caz procurorii aveau voie să ridice listele electorale numai cu acordul Biroului Electoral Central, depozitarul legal al acestor documente", ne-a declarat Alistar. El a explicat că vinovată de această situaţie se face Autoritatea Electorală Permanentă, care a comis un abuz atunci când a trimis listele electorale societăţii comerciale desemnate să depisteze votul multiplu. "Autoritatea Electorală Permanentă a făcut un abuz, iar Parchetul a continuat cu un alt abuz", a afirmat Alistar, explicând că abuzul procurorilor s-a făcut prin "interceptarea" documentelor în drumul de la AEP către firma desemnată să depisteze votul multiplu.
Votanţii şi primarii, intimidaţi
Gestul procurorilor poate fi considerat o presiune şi o intimidare atât a celor care au votat, dar şi asupra primarilor. La referendum au votat aproximativ 8,5 milioane de alegători, iar prezenţa lor la urne a fost cel mai important factor de care depind validarea şi implicit demiterea lui Traian Băsescu. Or, dacă acest referendum va fi invalidat, acţiunea procurorilor care au avut acces la numele şi semnăturile alegătorilor în original poate fi interpretată ca o presiune şi o intimidare a celor care au mers la urne, generând teamă. Mai mult, după acţiunea procurorilor, Traian Băsescu îi avertiza pe primari că ar putea ajunge într-o celulă. "Îi atenţionez din grijă pentru ei. Să nu intre într-un joc care ar putea să îi ducă într-o celulă", a afirmat Băsescu, adăugând că Guvernul încearcă să îi pună pe primari în "situaţia de infractori, pentru că ei au comunicat listele electorale anterioare". Băsescu a subliniat că primarii trebuie să procedeze corect, deoarece este vorba despre falsuri în condiţiile în care listele comunicate anterior nu vor corespunde cu cele care se vor face în prezent. "Ar fi o încercare de a respinge responsabilitatea fraudării de la ei, de la Guvern, către primari, către cei pe care i-au avut în secţiile de votare. Îi pune pe primari în situaţia de infractori, pentru că ei au comunicat listele electorale anterioare (...) Apelul meu către administraţia locală este la corectitudine, pentru că nişte băieţi deştepţi de la Palatul Victoria vor să împingă nota de plată la cei din teritoriu", a argumentat Băsescu. El a subliniat că parchetele au preluat integral, în urma sesizării Curţii Constituţionale, toate listele electorale, "inclusiv listele pe care s-a votat în secţiile electorale" şi că "vom constata multe sute de mii de români care nu au fost în ţară, dar figurează că au votat în satele lor". Nici chestorul Constantin Manoloiu, director la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, nu a scăpat. "Decizia de ieri a CCR a fost generată de un chestor – să nu ne facem iluzii că ministrul de Interne nu a ştiut şi nu a fost aranjată cu el – i-a scris ministrului de Interne că cifrele nu sunt bune. Nu ştiu dacă e bine, domnul chestor! Aţi minţit ori înainte de organizarea referendumului, ori ieri. Or, un chestor… Mă tem că eu v-am făcut chestor. Nu ştiu dacă-i bine, domnul chestor!", l-a ameninţat Băsescu.
Membrii BEC, citaţi ca pârâţi la Curtea de Apel Bucureşti
La 1 august a.c, Biroul Electoral Central (BEC) a primit o citaţie de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) pentru a se prezenta la 22 august a.c. la această instanţă, în calitate de pârât, într-un proces intentat de Oficiul pentru Comunicare Internaţională a Drepturilor Omului. Procesul a fost intentat de acest ONG pentru anularea unei hotărâri. În acest caz, BEC a răspuns CAB că nu i-a fost transmisă copia cererii de chemare în judecată. Şi aceasta nu este singura problemă a BEC. Un alt document de pe site-ul BEC arată că la 3 august Oficiul Electoral al Sectorului 3 pentru referendumul din 29 iulie a cerut judecătorilor Biroului să le spună ce au de făcut după decizia CCR şi în condiţiile în care "la acest moment reprezentanţii STS au ridicat toate dotările şi au întrerupt conexiunea la internet, aflându-ne în imposibilitatea urmăririi comunicatelor şi hotărârilor Biroului Electoral Central, precum şi verificarea adresei de e-mail". Ulterior, BEC a anunţat că birourile şi oficiile electorale constituite pentru referendumul din 29 iulie îşi vor înceta activitatea până la data pronunţării hotărârii Curţii Constituţionale asupra respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi pentru confirmarea rezultatelor acestuia.
Alistar: Parchetul a comis un abuz
Victor Alistar, director executiv al Transparency International România, a declarat pentru Jurnalul Naţional că procurorii de la Parchetul instanţei supreme aveau voie să ridice listele electorale cu procesele-verbale de la AEP numai cu acordul Biroului Electoral Central, pe baza unui proces-verbal de predare-primire, ceea ce nu s-a întâmplat. "Procesul electoral nu este încheiat până când Curtea Constituţională nu se pronunţă asupra valabilităţii referendumului, iar în acest caz procurorii aveau voie să ridice listele electorale numai cu acordul Biroului Electoral Central, depozitarul legal al acestor documente", ne-a declarat Alistar. El a explicat că vinovată de această situaţie se face Autoritatea Electorală Permanentă, care a comis un abuz atunci când a trimis listele electorale societăţii comerciale desemnate să depisteze votul multiplu. "Autoritatea Electorală Permanentă a făcut un abuz, iar Parchetul a continuat cu un alt abuz", a afirmat Alistar, explicând că abuzul procurorilor s-a făcut prin "interceptarea" documentelor în drumul de la AEP către firma desemnată să depisteze votul multiplu.
Votanţii şi primarii, intimidaţi
Gestul procurorilor poate fi considerat o presiune şi o intimidare atât a celor care au votat, dar şi asupra primarilor. La referendum au votat aproximativ 8,5 milioane de alegători, iar prezenţa lor la urne a fost cel mai important factor de care depind validarea şi implicit demiterea lui Traian Băsescu. Or, dacă acest referendum va fi invalidat, acţiunea procurorilor care au avut acces la numele şi semnăturile alegătorilor în original poate fi interpretată ca o presiune şi o intimidare a celor care au mers la urne, generând teamă. Mai mult, după acţiunea procurorilor, Traian Băsescu îi avertiza pe primari că ar putea ajunge într-o celulă. "Îi atenţionez din grijă pentru ei. Să nu intre într-un joc care ar putea să îi ducă într-o celulă", a afirmat Băsescu, adăugând că Guvernul încearcă să îi pună pe primari în "situaţia de infractori, pentru că ei au comunicat listele electorale anterioare". Băsescu a subliniat că primarii trebuie să procedeze corect, deoarece este vorba despre falsuri în condiţiile în care listele comunicate anterior nu vor corespunde cu cele care se vor face în prezent. "Ar fi o încercare de a respinge responsabilitatea fraudării de la ei, de la Guvern, către primari, către cei pe care i-au avut în secţiile de votare. Îi pune pe primari în situaţia de infractori, pentru că ei au comunicat listele electorale anterioare (...) Apelul meu către administraţia locală este la corectitudine, pentru că nişte băieţi deştepţi de la Palatul Victoria vor să împingă nota de plată la cei din teritoriu", a argumentat Băsescu. El a subliniat că parchetele au preluat integral, în urma sesizării Curţii Constituţionale, toate listele electorale, "inclusiv listele pe care s-a votat în secţiile electorale" şi că "vom constata multe sute de mii de români care nu au fost în ţară, dar figurează că au votat în satele lor". Nici chestorul Constantin Manoloiu, director la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, nu a scăpat. "Decizia de ieri a CCR a fost generată de un chestor – să nu ne facem iluzii că ministrul de Interne nu a ştiut şi nu a fost aranjată cu el – i-a scris ministrului de Interne că cifrele nu sunt bune. Nu ştiu dacă e bine, domnul chestor! Aţi minţit ori înainte de organizarea referendumului, ori ieri. Or, un chestor… Mă tem că eu v-am făcut chestor. Nu ştiu dacă-i bine, domnul chestor!", l-a ameninţat Băsescu.
Membrii BEC, citaţi ca pârâţi la Curtea de Apel Bucureşti
La 1 august a.c, Biroul Electoral Central (BEC) a primit o citaţie de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) pentru a se prezenta la 22 august a.c. la această instanţă, în calitate de pârât, într-un proces intentat de Oficiul pentru Comunicare Internaţională a Drepturilor Omului. Procesul a fost intentat de acest ONG pentru anularea unei hotărâri. În acest caz, BEC a răspuns CAB că nu i-a fost transmisă copia cererii de chemare în judecată. Şi aceasta nu este singura problemă a BEC. Un alt document de pe site-ul BEC arată că la 3 august Oficiul Electoral al Sectorului 3 pentru referendumul din 29 iulie a cerut judecătorilor Biroului să le spună ce au de făcut după decizia CCR şi în condiţiile în care "la acest moment reprezentanţii STS au ridicat toate dotările şi au întrerupt conexiunea la internet, aflându-ne în imposibilitatea urmăririi comunicatelor şi hotărârilor Biroului Electoral Central, precum şi verificarea adresei de e-mail". Ulterior, BEC a anunţat că birourile şi oficiile electorale constituite pentru referendumul din 29 iulie îşi vor înceta activitatea până la data pronunţării hotărârii Curţii Constituţionale asupra respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi pentru confirmarea rezultatelor acestuia.
Sursa:
