Cum va exploda „erata” Curţii Constituţionale

Autor: ROBERT VERESS

Foto: ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO 

Tensiunea este la cote enorme, înaintea zilei de marţi, când se va limpezi, sperăm, misterul celebrei „erate”, în urma şedinţei extraordinare a Plenului Curţii Constituţionale, cerută de judecătorii Gaspar, Toader şi Predescu. Asta, în cazul că şedinţa se va ţine, în pofida informaţiilor apărute în aceste zile, care pomenesc de o amânare sine die, fiindcă unii judecători nu ar conveni să-şi întrerupă concediul.
Trei judecători ai CCR au denunţat malversaţiunea cu îndreptarea de eroare materială la Decizia din 2 august şi care a schimbat, în fapt, complet, sensul acesteia. Este vorba de Acsinte Gaspar, Tudorel Toader şi Ion Predescu. Gaspar şi Predescu au fost promovaţi în funcţii de PSD, iar Toader de PNL. Precizarea este necesară, întrucât judecătorii sunt promovaţi pe linie politică, iar acţiunile, deciziile lor au, prin urmare, o puternică încărcătură politică.
Ceilalţi şase judecători au păstrat tăcerea asupra subiectului. Augustin Zegrean şi Petre Lăzăroriu sunt judecători numiţi de Traian Băsescu. Mircea Ştefan Minea şi Iulia Antonella Motoc sunt foşti membri PDL, numiţi judecători anul trecut, de Camera Deputaţilor, respectiv Senatul României.
Lucrurile sunt ceva mai complicate cu ultimii doi judecători. Aspazia Cojocaru este numită de Camera Deputaţilor, în 2004. Promovată de PSD, se bănuieşte că s-a „reorientat” după verdictul pe care l-a primit în anul 2007, din partea CNSAS, de colaborare cu Securitatea. Judecătoarea a recunoscut că a dat note informative Securităţii, dar a negat colaborarea, a contestat decizia CNSAS şi Consiliul i-a dat dreptate – singurul caz în care CNSAS a revenit asupra unei decizii, până în prezent... Doamna Cojocaru este singurul judecător care s-a şi antepronunţat în privinţa referendumului, arătând că, dacă ar fi fost exclusiv după domnia sa, l-ar fi anulat chiar pe data de 2 august, ceea ce ar fi implicat un nou referendum.
De profesie avocat, Puskás Valentin Zoltán  a fost senator UDMR din 1996, până în 2007, când a fost numit judecător CCR. Votul său a fost deciziv în iunie 2010, când legea de diminuare a pensiilor a fost declarată neconstituţională. La vremea respectivă, a fost ameninţat de Valentin Zegrean cu sancţiuni, pentru că şi-a permis să devoaleze presei cum a votat. În presă a apărut informaţia că şi măsura suspendării preşedintelui Traian Băsescu a trecut la limită, cu votul favorabil al aceluiaşi judecător. Cu toate acestea, dacă măsura diminuării pensiilor a fost defavorabilă întregii populaţii de pensionari a României, implicit celor din secuime, ungurii nu au participat la votul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Prin urmare, chiar dacă, personal, domnul Puskás ar fi favorabil validării referendmului, postura sa este una delicată.
În privinţa „eratei”, există doar două variante: 1. Şase judecători pot spune, la unison, că au ţinut o şedinţă nepublică fără Gaspar, Toader şi Predescu, în cadrul căreia au răsturnat rezultatul şedinţei publice din 2 august, cea la care au participat toţi cei nouă judecători. 2. Se va admite că nu a existat o şedinţă în şase şi că, prin urmare, judecătorul de serviciu, Mircea Ştefan Minea, a acţionat ilegal – fie de capul său, fie la solicitarea preşedintelui Curţii, Augustin Zegrean, fie (cum s-a mai zvonit) cu acceptul telefonic al altor judecători.
Prima variantă ar fi, evident, favorabilă preşedintelui suspendat, iar a doua ar fi, tot evident, defavorabilă. Însă ambele variante pun Curtea Constituţională într-o situaţie extrem de complicată.
Prima variantă ar echivala cu un simulacru de legalitate, ridicând însă, întrebări foarte serioase asupra bunelor intenţii ale judecătorilor implicaţi. Organizarea unei şedinţe cu fentarea trio-ului Gaspar, Toader, Predescu, ar dovedi că cei care au planificat şi executat aşa ceva nu au acţionat din dorinţa de a respecta Constituţia, ci pentru a proteja interesele preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, printr-o decizie luată „între prieteni”, fără „martori” incomozi. Este logic să presupunem că decizia din 2 august a fost impusă, în primul rând, de Gaspar, Toader şi Predescu, care aveau de partea lor argumentele legale: era imposibil să se invalideze referendumul, fără încălcarea legii referendumului şi a unor decizii anterioare ale Curţii. Răsturnarea acestei decizii cu „erata” s-a făcut prin invocarea unui argument legal ce nu are aplicabilitate în speţă - legea pentru alegerea preşedintelui României, care prevede că listele electorale permenente îi includ pe românii cu domiciliul în străinătate, prevedere contradictorie cu cea din legea referendumului. Dacă ar fi fost prezenţi la prezumtiva şedinţă de modificare a deciziei din 2 august, este foarte probabil ca Gaspar, Toader şi Predescu să fi combătut energic argumentul respectiv şi, astfel, să pericliteze adoptarea „eratei”. În cazul în care, într-adevăr, a existat o şedinţă nepublică şi cei trei judecători au fost ocoliţi, ei vor fi îndreptăţiţi, marţi, să solicite reanalizarea deciziei. De aici încolo, orice va fi posibil, implicit o nouă „erată” la „erată”, prin care să se revină la decizia din 2 august.
În cea de-a doua variantă, este de aşteptat ca situaţia să se complice şi mai mult. Demonstrarea faptului că judecătorul de serviciu a acţionat ilegal ar trebui să implice sancţionărea sa drastică (şi, eventual, chiar a preşedintelui Curţii), înţelegând, prin aceasta, demisia, urmată de declanşarea procedurilor penale. Ceea ce ar putea însemna, implicit, amânarea deciziei din 31 august, până la desemnarea înlocuitorilor, cu tot tărăboiul politic afarent.
Aşadar, marţi, 14 august este o zi crucială pentru Curtea Constituţională şi pentru România, în ansamblul ei.

Cei nouă judecători CCR:
Augustin Zegrean (preşedinte CCR), numit de Traian Băsescu, în 2007
Aspazia Cojocaru, numită de Camera deputaţilor (PSD), în 2004
Petre Lăzăroriu, numit de Traian Băsescu, în 2010
Mircea Ştefan Minea, numit de Camera Deputaţilor (PDL), în 2010
Iulia Antoanella Motoc, numită de Senat (PDL), în 2010
Acsinte Gaspar, numit de Camera Deputaţilor (PSD), în 2004
Ion Predescu, numit de Senat (PSD), în 2004
Tudorel Toader, numit de Camera Deputaţilor (propunere PNL), în 2007
Puskas Valentin-Zoltan, numit de Senat (UDMR), în 2007

Sursa:
 http://www.jurnalul.ro/special/erata-curtea-constitutionala-620986.htm