PUNCTE DE VEDERE
1. Pornesc de la premisa că ideile din aceste rânduri vor aduce o
contribuţie modestă, în procesul de analiză, interpretare şi
reconfigurare a imaginii proprii a Comitetului Director al SCMD. Nici o
structură care apare din necesitate nu rămâne cantonată în propriile
condiţii de constituire. Structurile, precum şi motivaţiile apariţiei
lor, se modifică şi se adaptează în funcţie de spaţiu şi timp. Cele care
vizează idealurile, valorile şi interesele oamenilor, trebuie să ţină
seama implicit, de atitudinile lor.
Am studiat cu atenţie istoria litigiului care vizează CD şi filialele
din Bucureşti şi judeţul Ilfov. Este adevărat că, în măsura în care
priveşti Consiliul de Coordonare constituit la 23 august 2011, drept un
oponent al CD al SCMD, gândul egoist te aruncă imediat, în afara
statutului şi al ROF. Dar, cel puţin declarativ, iniţiatorii nu au
afirmat prin propoziţii spuse sau scrise, aşa-ceva. Cunoaşteţi faptul că
acest sindicat, spre deosebire de partide, asociaţii şi fundaţii, are o
caracteristică importantă şi anume „uneşte sub sigla sa o mulţime de
oameni veritabili”, numiţi de poporul român – patrioţi. Pe aceştia nu-i
leagă nici statutul, nici ROF-ul, nici dl.Pricină şi nici dl.Dogaru, ci
simpla apartenenţă la aceste sentimente faţă de România, la care toţi
militarii în rezervă au dreptul. Dreptul la asociere este nelimitat
peste tot în lume, iar Consiliul de Coordonare nu are personalitate
juridică, deci este un organ informal, de prietenie şi sprijin reciproc
în procesul de implicare publică. Votul exprimat reflectă nevoia de
unitate, nu de dezbinare sau separare. Fundamentele care au stat la baza
constituirii nu aduc prejudicii funcţionale şi de autoritate nici
structurilor de conducere centrală, nici filialelor. Organizarea,
atribuţiile şi competenţele acestui organ informal concretizează, la
nivel local, obiectivele SCMD şi nu sesizez niciun pericol evident la
adresa SCMD. Reacţiile colonelului (r) Tudor Marian, recepţionaţi-le,
cel puţin pentru acest moment, ca atitudine firească a unui om care
primeşte, în loc de sprijin şi spirit de încredere, reproşuri, acuze şi
lipsă de toleranţă. Retragerea pripită a membrilor Departamentului
organizare din CD, nu o evaluaţi ca un succes atâta timp cât nu
confundăm „ograda democraţiei” cu „tarlaua sau moşia proprie”. Noi toţi
ne-am asociat în faţa unui ideal nu sub conducerea unui şef. Idealul nu
poate fi impus aşa cum nu poate fi nici ştrangulat de dorinţa de a fi
şef cu ştampilă. Aici primează interesul general, ori până mai ieri,
strigam cu toţii „unitate”. Este suficientă intervenţia brutală a
puterii cu „loviturile de berbec” date în poarta sindicatului, opinia
mea este că „ne unim unii împotriva altora în momentele în care trebuie
să ne unim unii cu alţii”! Pentru a reuşi în acest demers trebuie să
discutăm serios şi deschis „unii cu alţii ” şi să vorbim respectuos
„unii despre alţii”. Chiar putem reuşi. Este ABC-ul conducerii
participative.
Dragi camarazi,
Dragi camarazi,
Fiecare om are adevărul său, este tot mai greu să avem şi să recunoaştem
un adevăr absolut. Numai Dumnezeu poate să deţină şi să gestioneze
adevărul absolut. Derularea evenimentelor, la vârful SCMD, începând cu
luna Noiembrie 2011, presupune existenţa unui litigiu care poate avea la
origine, cauze subiective şi deosebit de complexe. Pentru că însăşi
firea omului este deosebit de complexă prin aspiraţiile sale. Atunci
când abandonezi interesele de ordin material şi te asociezi în jurul
principiilor şi valorilor nu ai de ce să te cerţi. Eventual, ne
contrazicem prin argumente, avem puncte de vedere diferite, dar rămânem
parteneri de dialog şi mai ales, camarazi. Este adevărat, după plecarea
lui Tudor Marian lucrurile s-au liniştit în CD, nimeni nu a mai jicnit
pe nimeni, a rămas probabil, numai partea adversă. Să nu fim atât de
siguri că nu o să mai apară alte litigii, sunt în firea noastră.
Înţelept ar fi, ca prin intervenţia arbitrului nu al „arbitrului
jucător” să aduni, nu să împrăştii resursele umane. Ştiinţa ne
reaminteşte că „resursele intangibile sunt resurse economice
strategice”. Împrejurările în care l-am cunoscut pe col.Tudor, îmi dau
convingerea că acesta îşi cunoaşte limitele, ca orice om de calitate.
Sunt convins că are puterea de a trece peste momentele neplăcute ale
lipsei de înţelegere şi, mai ales, de încredere, din partea conducerii.
Dl.col Pricină a încercat să afişeze şi în relaţiile cu subsemnatul o
imagine de „şef veritabil”, dorind să-mi impună o anumită condiţie de
eficienţă în stângerea de semnături pentru FACIAS. Activitatea
respectivă era sortită eşecului mai ales, că subsemnatul nu face muncă
voluntară decât în folosul Patriei. Printre noi, sunt colegi care s-au
ocupat şi se ocupă încă de elaborarea şi aplicarea unor strategii şi
alţii, simpli „cititori de strategii”. Acum , sunt sigur că s-a înţeles
de către toată lumea, că modificarea Constituţiei trebuie făcută de
Parlament, nu de asociaţia cu pricina. Cel puţin în cazul meu, nu cred
că va funcţiona vreodată, impunerea unor principii imperative de
conduită. SCMD nu poate fi folosit de către nimeni „ca vârf de lance” în
spargerea dictaturii, nu suntem în simfonia epocii medievale. Ştiinţa
de a gândi spaţiul planetar nu ne mai permite acest lucru. Vă asigur
domnilor că această criză nu a fost soluţionată, suntem încă, în cercul
ei vicios. Pentru a ieşi din el, CD ar trebui să-şi evalueze şi să-şi
reconfigureze propria-i imagine şi să revină pe un ton colegial asupra
litigiului creat. Filialele din Bucureşti şi jud.Ilfov formează
„cordonul sanitar” de siguranţă nemijlocită al SCMD. Fiind mai aproape
de CD, şi având o comunicare directă cu membri acestuia, ar fi normal
ca, începând cu acest aliniament, să se contureze spiritul de încredere
reciprocă, iar filialele din teritoriu să preia acest model de
comportament. Deocamdată, acest „cordon sanitar” este puternic perturbat
iar dumneavoastră, membri ai CD, aveţi obligaţia să-l stabilizaţi.
Impreună, suntem colegi şi prieteni, contează mai puţin anii şi
împrejurările în care ne-am cunoscut şi mai mult idealurile, valorile
şi, mai ales, faptele care ne-au unit. Apăraţi-l pe dl Pricină în măsura
în care îl apăraţi şi pe domnul Tudor. Pentru a avea un preşedinte
jucător este nevoie de trei echipe şi trei porţi, ori jocurile se joacă
între doi adversari. Arbitrul nu joacă în nici o echipă şi eu cred că ne
putem comporta aşa. Statutul şi ROF-ul pot fi modificate sunt nişte
coli scrise, resursele umane sunt resurse morale strategice! SCMD are
nevoie, în primul rând de toţi patrioţii pe care nu-i defineşte nici dl.
Pricină, nici dl Dogaru. Cele două documente sunt creaţia noastră,
bazată pe unele teorii care funcţionau mulţumitor, atunci. Dar orice
teorie poate deveni o poveste şi atunci oamenii au nevoie de noi teorii.
Vă admir şi vă respect pe toţi, „amici sau adversari”, în acest
scenariu care este conceput şi scris destul de prost. Aşa este natura
umană, permanent conflictuală în fapte şi creaţie şi prietenoasă în
pierderea timpului şi teorie. Dacă este adevărată dogma că „firea omului
nu se poate schimba” atunci nu mai avem nimic de făcut. Insă Dumnezeu a
dat omului raţiune şi şansa recunoaşterii reciproce a meritelor, a
loialităţii şi a respectului. Jucaţi încă o dată această carte şi, cu
siguranţă, nu veţi pierde domnilor din CD. Vă ştiu drept oameni de
foarte bună calitate, flexibili, raţionali şi umani. Împingeţi aceste
răutaţi în afara sferei umanităţii, colegialităţii, convocaţi
răzvrătiţii la dialog şi refaceţi urgent spiritul de încredere
reciprocă. Încercaţi să atenuaţi din aura de autoritate formală pentru
că în lume şi mai ales în UE se cântă simfonia a Simfonia a IX-a
compusă de Ludwig Van Beethoven în 1823. Pentru ultima parte a acestei
simfonii, Beethoven a transpus în muzică versurile poemului „Odă
bucuriei”, scris de Friedrich von Schiller în 1785. Acest poem exprimă
viziunea idealistă a lui Schiller asupra înfrăţirii omenirii, viziune pe
care şi Beethoven o împărtăşea.
2. În ultima perioadă de timp, apar tot felul de informaţii cu privire
la posibilitatea unei soluţionări politice a litigiilor generate de
procesul de recalculare şi revizuire a pensiilor militare. După cum
observaţi, în ultima perioadă de timp, s-au făcut dese şi grave
atenţionări asupra erorilor produse de oameni iresponsabili plasaţi în
managementul sistemelor de pensii, de către regimul portocaliu
clientelar. Cu siguranţă, va veni şi rândul sistemului de pensii
militar. Din nenumăratele discuţii pe care le-am avut cu factorii
politici au rezultat următoarele puncte de vedere:
- se caută o soluţie politică de modificare a OUG nr.1/2011, ca o primă
măsură reparatorie; modificarea vizează, în mod deosebit, pe acei
camarazi care, în urma revizuirii au rămas cu pensiile diminuate abuziv,
prin intervenţia brutală, neconstituţională, a fostului premier Emil
Boc; aceste pensii, conform modificărilor propuse, urmează să fie rămase
în plată ca în decembrie 2011, adică nediminuate;
- cei ale căror pensii au crescut, vor beneficia de aceste pensii;
- odată cu schimbarea guvernului şi a configuraţiei raportului de forţe
în Parlament, se va corecta partea juridică care reglementează pensiile
militare, conform legislaţiei europene, aceste pensii reprezentând un
capitol separat al Legii 263/2010, sau fiind reglementate de un act
normativ separat;
- Capitolul IV din Legea nr.329/2009, art.17 – 25, va fi abrogat, cât de
curând, deoarece aduce grave prejudicii drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului;
- procesul de restituire a „sumelor necuvenite” ca urmare a diminuării
pensiei de serviciu, prin revizuire şi regularizare, se va bloca, tot
printr-o soluţie politică.
Toate aceste măsuri pe care le iniţiază , în prezent, forţele politice
democratice, trebuie susţinute de noi toţi. Acestea sunt priorităţile
noastre. Atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial, încercaţi să
vă implicaţi mai direct şi responsabil, în sprijinul acestor probleme
de interes general. Aceia dintre dumneavoastră care nu aţi plătit
cotizaţia de membru al SCMD, aveţi în vedere faptul că, va veni o vreme
în care ve-ţi regreta amarnic, acest sindicat militar, singurul care a
generat pentru 92% dintre pensionari, starea de automulţumire
financiară. In luna mai 2012, cel puţin la nivelul Filialei din Braşov a
SCMD, vor rămâne membri numai acei camarazi care sunt cu cotizaţia la
zi. Vom rămâne un nucleu destul de activ, cu aproximativ 200 de membrii
pe care să contăm şi la bine şi la rău. In toate filialele din ţară ,
cred că există o componentă inactivă care a găsit în SCMD, doar
instrumentul de soluţionare a intereselor de ordin financiar, puternic
afectate de regimul Băsecu – Boc. Numai că viitorul este greu de ghicit.
Nu este un avertisment ci doar un îndemn la meditaţie asupra greşelilor
pe care le săvârşim împotriva noastră. Reveniţi la realitate, plătiţi
cotizaţia şi reluaţi lupta sindicală. SCMD trebuie să rămână o
organizaţie deschisă dialogului, adaptată la context, utilă atât pentru
membrii săi, cât şi pentru societate şi ţară. Vă asigur că vom depăşi
împreună, mai uşor, multe obstacole care vor fi create de o lume
politică tot mai egoistă, prolifică în greşeli şi repetentă la
sinceritate.
Cu respect şi admiraţie pentru dumnneavostră toţi, amici şi adversari,
Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov,
Prof.univ.dr. Petrişor Mandu
(Material preluat de pe pagina de Internet a Filialei 1 Braşov a SCMD)
