Politica fără mănuşi a Moscovei privind vecinătatea apropiată revine în actualitate după mulţi ani chiar la graniţa României, iar declaraţiile vicepremierului Dimitri Rogozin, emisar special al preşedintelui Rusiei, par ameninţătoare pentru o zonă care nu şi-a găsit încă pe deplin echilibrul.
Republica Moldova, pentru a avea garanţia unităţii ţării, trebuie să recunoască rolul Rusiei „ca unic stat care dispune de forţă şi autoritate politică în regiune", subliniază Dimitri Rogozin, fostul ambasador al Rusiei la NATO, sugerând că începe o nouă epocă pentru fostele state desprinse din Uniunea Sovietică aflate acum în mrejele Uniunii Europene. „E o declaraţie într-o notă proprie, care nu schimbă în nici un fel lucrurile", ne-a declarat un înalt diplomat român sub protecţia anonimatului, explicându-ne că spusele lui Rogozin fac parte dintr-o „retorică politicianistă".
Pe de altă parte, o altă sursă bine informată consideră că pretenţiile Rusiei în zonă, aşa cum au fost formulate de Dimitri Rogozin săptămâna trecută, indică o „schimbare de direcţie a Moscovei". Federaţia Rusă ar vrea să dea mai multe cetăţenii locuitorilor din Transnistria, ar vrea să înfiinţeze un consulat rusesc la Tiraspol şi, ceea ce este fără precedent,vicepremierul Rogozin vorbeşte despre dreptul exclusiv al Rusiei de a avea aici trupe de menţinere a păcii. „Prezenţa militară rusă garantează securitatea regională", explică oficialul rus, precizând că are în vedere modernizarea echipamentului militar folosit de contingentul de menţinere a păcii din Transnistria. „Ne-am dori ca aceia care fac astfel de declaraţii să aibă mai multă responsabilitate" - este răspunsul înaltului diplomat român, care este de părere că „nu trebuie să ne pierdem calmul", fiindcă Rogozin „nu e parte a negocierii" în formatul 5+2 privind Transnistria, format în care sunt implicaţi reprezentanţi ai Chişinăului, Tiraspolului, Kievului, Moscovei, OSCE plus SUA şi UE.
Totuşi, Dimitri Rogozin este vicepremierul Rusiei, cel care a administrat dosarul enclavei Kaliningrad şi care pare să indice în acest moment acul busolei Kremlinului. Un personaj aflat atât de sus în această ierarhie are misiunea „de a intimida", consideră o sursă bine informată din zona securităţii naţionale. Declaraţia lui Rogozin privind rolul Rusiei de „unic stat" care are suficientă „forţă" în regiune devine astfel o modalitate prin care Moscova îi cere Chişinăului să revină la statutul de vasalitate, dar care, în acelaşi timp, avertizează şi celelalte state din preajmă că Rusia este o mare putere, care trebuie respectată şi deci ascultată.
Presiunea asupra României este implicită din mai multe motive, în primul rând fiindcă Moscova continuă să fie ofensată de cele două baze americane de pe teritoriul ţării şi de scutul antirachetă de lângă Caracal, care ar putea fi funcţional peste trei ani. În acelaşi timp, Fede-raţia Rusă este nemulţu-mită de relaţiile „frăţeşti" dintre România şi Republica Moldova şi de sprijinul de care Chişinăul se bucură la Bruxelles. Logica schimbării atitudinii Moscovei faţă de vecinătatea sa apropiată şi eventual de folosire a enclavelor în noile strategii de politică externă este susţinută nu doar de discursurile dure ale vicepremierului Rogozin, ci şi de recenta vizită a ministrului rus al Apărării, Anatolyi Serdiukov, în Transnistria, acolo unde Rusia are o bază militară pe care vrea să o modernizeze, fiindcă se află la mai puţin de 200 km de graniţa de vest a NATO, lângă România. Declaraţiile făcute de oficialii ruşi lasă să se înţeleagă că Transnistria trebuie să rămână un obstacol de care Moscova are nevoie pentru ca Occidentul să nu înghită Moldova şi Ucraina. Nici UE, nici NATO nu se vor complica vreodată cu state care nu şi-au rezolvat problemele de frontieră, iar Rusia va veghea ca acest lucru să nu se întâmple.
Sursa:
http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/ofensiva-rusiei-incepe-in-transnistria-261594.html