Cocoş, cadastrist-şef
A ratat să fie poştaş-şef. Acum dă mat cu soţia la preşedinte pe toate clădirile şi terenurile României
Autor: RADU TUDOR
Dintre toate problemele grave ce ameninţă România astăzi şi în viitorul apropiat, Palatul Cotroceni n-a găsit altceva mai important şi serios de analizat şi decis în ultima şedinţă CSAT decât cadoul pe care mai-marele ţării l-a făcut blondei preferate. Astfel, principalul organism responsabil de apărarea şi securitatea naţională a decis ca agenţia de cadastru să treacă din subordinea MAI în cea a Ministerului Dezvoltării.
De câteva săptămâni citesc ştiri îngrijorătoare despre riscurile grave ce planează asupra ţării noastre prin contagiunea cu zona Euro. Prin proximitatea periculoasă cu Grecia şi expunerea pe care o au companiile şi băncile acestei ţări pe la noi. La fel ca în 2008 şi 2009, senzaţia pe care mi-o conferă cei de la putere este de groază. Ignoranţa şi incompetenţa lor i-a determinat acum trei ani să ne spună că "e criză doar la televizor" sau "să ne cumpărăm casele ieftinite din America". Astăzi, scenariul se repetă. Marii decidenţi europeni se dau de ceasul morţii în legătură cu falimentul nedeclarat oficial, dar deja existent al Greciei. Valul de la Atena va lovi grav şi alte ţări. În plus, l-am ascultat ieri pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, la discursul din Parlamentul European. Optimismul pentru care a plătit a lăsat şi aşa locul unor calificative dintre cele mai neliniştitoare: dramatică (situaţia), foarte sensibile şi imprevizibile (efectele relansării crizei). Buba cea mare o reprezintă evident datoria de peste 9.000 de miliarde de euro a ţărilor UE, un buboi care va face să pulseze durerea inclusiv la Bucureşti.
În loc să vedem o dezbatere serioasă în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pe aceste subiecte, să fie analizate cu BNR şi Ministerul de Finanţe toate opţiunile, inclusiv cele de "worst case scenario" (mult mai plauzibile), populaţia este în continuare biciuită de austeritate şi lăsată în bezna lipsei de comunicare. Economistul american Paul Krugman prevesteşte apariţia unor fenomene extremiste chiar în Germania, ca în anii '30. Nouriel Roubini, prevestitorul crizei din 2008, spune că al doilea val de recesiune a început şi nu cunoaşte dimensiunile consecinţelor, care nu vor fi bune oricum. Economistul Daniel Dăianu zice şi el că cinci bănci greceşti cu prezenţă în România ar putea scutura serios sistemul nostru bancar. Suntem pregătiţi pentru bănci falimentate, mii de drame personale generate de rate neplătite, de tensiuni sociale şi mişcări ample de stradă? Cu siguranţă, nu. Iar toate aceste lucruri ar trebui dezbătute la cel mai înalt nivel cu seriozitate şi responsabilitate. Apoi comunicate în ample dezbateri publice de cei care sunt plătiţi să facă asta. Prim-ministru, ministrul de Finanţe, ministrul Economiei. La noi sunt nişte muţi în funcţiile astea, iar majoritatea oamenilor n-au decât să se aştepte la ce e mai rău cu astfel de personaje la putere. În Germania, Franţa, Spania, Italia şi alte ţări sunt discuţii foarte detaliate, politicienii cu funcţii guvernamentale explică ce urmează, ce măsuri vor fi luate, cum să-şi calculeze fiecare om măcar ziua de mâine, nu peste un an. La noi, bezna balcanică a incompetenţei acoperă totul. E o mare orbecăială. Nu-ţi rămâne decât să te rogi la Dumnezeu să nu te lovească valul dur al noii crize.
În dezbaterea finală pentru alegerile prezidenţiale din 2009, Traian Băsescu i-a dat o replică hăhăită mult prea dominatului său adversar: "Domnu' Geoană, îl vedeţi dumneavoastră pe Cocoş poştaş-şef? Hă hă hă". Bine că-l vedem acum pe Cocoş cadastrist-şef, un soi de controlor suprem al clădirilor şi terenurilor din România. Asta da lovitură a cunoscutului colecţionar imobiliar. Şi cât a căutat familia Cocoş în timpul guvernării (adulate de ei) Adrian Năstase un astfel de fraier... Abia acum l-au găsit.
De câteva săptămâni citesc ştiri îngrijorătoare despre riscurile grave ce planează asupra ţării noastre prin contagiunea cu zona Euro. Prin proximitatea periculoasă cu Grecia şi expunerea pe care o au companiile şi băncile acestei ţări pe la noi. La fel ca în 2008 şi 2009, senzaţia pe care mi-o conferă cei de la putere este de groază. Ignoranţa şi incompetenţa lor i-a determinat acum trei ani să ne spună că "e criză doar la televizor" sau "să ne cumpărăm casele ieftinite din America". Astăzi, scenariul se repetă. Marii decidenţi europeni se dau de ceasul morţii în legătură cu falimentul nedeclarat oficial, dar deja existent al Greciei. Valul de la Atena va lovi grav şi alte ţări. În plus, l-am ascultat ieri pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, la discursul din Parlamentul European. Optimismul pentru care a plătit a lăsat şi aşa locul unor calificative dintre cele mai neliniştitoare: dramatică (situaţia), foarte sensibile şi imprevizibile (efectele relansării crizei). Buba cea mare o reprezintă evident datoria de peste 9.000 de miliarde de euro a ţărilor UE, un buboi care va face să pulseze durerea inclusiv la Bucureşti.
În loc să vedem o dezbatere serioasă în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pe aceste subiecte, să fie analizate cu BNR şi Ministerul de Finanţe toate opţiunile, inclusiv cele de "worst case scenario" (mult mai plauzibile), populaţia este în continuare biciuită de austeritate şi lăsată în bezna lipsei de comunicare. Economistul american Paul Krugman prevesteşte apariţia unor fenomene extremiste chiar în Germania, ca în anii '30. Nouriel Roubini, prevestitorul crizei din 2008, spune că al doilea val de recesiune a început şi nu cunoaşte dimensiunile consecinţelor, care nu vor fi bune oricum. Economistul Daniel Dăianu zice şi el că cinci bănci greceşti cu prezenţă în România ar putea scutura serios sistemul nostru bancar. Suntem pregătiţi pentru bănci falimentate, mii de drame personale generate de rate neplătite, de tensiuni sociale şi mişcări ample de stradă? Cu siguranţă, nu. Iar toate aceste lucruri ar trebui dezbătute la cel mai înalt nivel cu seriozitate şi responsabilitate. Apoi comunicate în ample dezbateri publice de cei care sunt plătiţi să facă asta. Prim-ministru, ministrul de Finanţe, ministrul Economiei. La noi sunt nişte muţi în funcţiile astea, iar majoritatea oamenilor n-au decât să se aştepte la ce e mai rău cu astfel de personaje la putere. În Germania, Franţa, Spania, Italia şi alte ţări sunt discuţii foarte detaliate, politicienii cu funcţii guvernamentale explică ce urmează, ce măsuri vor fi luate, cum să-şi calculeze fiecare om măcar ziua de mâine, nu peste un an. La noi, bezna balcanică a incompetenţei acoperă totul. E o mare orbecăială. Nu-ţi rămâne decât să te rogi la Dumnezeu să nu te lovească valul dur al noii crize.
În dezbaterea finală pentru alegerile prezidenţiale din 2009, Traian Băsescu i-a dat o replică hăhăită mult prea dominatului său adversar: "Domnu' Geoană, îl vedeţi dumneavoastră pe Cocoş poştaş-şef? Hă hă hă". Bine că-l vedem acum pe Cocoş cadastrist-şef, un soi de controlor suprem al clădirilor şi terenurilor din România. Asta da lovitură a cunoscutului colecţionar imobiliar. Şi cât a căutat familia Cocoş în timpul guvernării (adulate de ei) Adrian Năstase un astfel de fraier... Abia acum l-au găsit.
Sursa:
http://www.jurnalul.ro/opinii/editorial/cocos-cadastrist-sef-591933.html
