EXCLUSIV Structurile de forţă ale Parchetelor, reunite în mâinile lui Daniel Morar

În aşteptarea desfăşurării concursului pentru desemnarea procurorului general al României, poziţie devenită vacantă odată cu expirarea mandatului Laurei Codruţa Kovesi, Ministerul Public este condus, cu titlu de interimat, din poziţia de prim-adjunct al procurorului general, de Daniel Morar. Favorit al lui Traian Băsescu şi al Monicăi Macovei, fostul procuror-şef al DNA, care nu s-a înscris la concursul organizat de Ministerul Justiţiei pe motiv că nu vrea să legitimeze o procedură lipsită de transparenţă, a avut, însă, grijă să-şi subordoneze direct structurile de forţă.

Printr-un ordin (188/09.10.2012), acesta şi-a trecut în atribuţii coordonarea DNA, a DIICOT, a Secţiei de Urmărire Penală şi criminalistică, a Secţiei parchetelor militare, a Serviciului de cooperare judiciară internaţională, a relaţiei cu presa şi a compartimentului documentelor clasificate. Cu alte cuvinte, zona operativă stă în mâinile unui singur om, întâmplător lăsat moştenire, prin mutarea lui de la DNA (une-i expirase şi mama prelungirilor de mandat), de fostul procuror general, în ultima zi de exercitare a prerogativelor, după ce în prealabil toată echipa de conducere (inclusiv adjuncţii) îşi depusese în bloc mandatele. Conform aceluiaşi ordin, adjunctul procurorului general (oricare ar fi nominalizarea Monei Pivniceru) coordonează Secţia judiciară, resursele umane, tehnologia informaţiei, implementarea programelor Phare, administrativul, financiarul şi auditul intern. Mai pe româneşte, în timp ce prim-adjunctul stă călare pe făcătorii de dosare, adjunctul ascute creioane. Doar în cazul absenţei unuia dintre cei doi sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, celălalt preia atribuţiile de coordonare.

Se amână numirea procurorului general?

Surse de la vârful sistemului judiciar au declarat, pentru Jurnalul Naţional, că, după vizita comisarului european Viviane Reding la Ministerul Justiţiei, este posibil să nu fie desemnaţi câştigători ai concursurilor pentru demnităţile de procuror general şi, respectiv, procuror-şef al DNA, lucrurile urmând să continue sub formă de provizorat până (cel puţin) după alegerile generale. Un indiciu în acest sens ar putea fi şi anunţul de neprezentare al Laurei Codruţa Kovesi, care şi-a depus candidatura la şefia DNA după desemnarea sa ca Înalt Reprezentant al statului român la Bruxelles, dar acum susţine că nu-l poate onora cu prezenţa din motiv de treabă la Bruxelles. În aceste condiţii, ordinul menţionat ar asigura la vârful Parchetului General, în perioada campaniei electorale, un interimat profund productiv pentru procurorul preferat al preşedintelui României.

Ministerul Justiţiei a publicat lista candidaţilor pentru funcţiile de procuror general şi şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pe aceasta figurând 11 candidaţi, printre care Codruţa Kovesi, Tiberiu Niţu şi Claudiu Dumitrescu. Potrivit listei, pentru funcţia de procuror general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) s-au înscris: magistratul militar Gheorghe Cornescu, Elena Hach, Gheorghe Moţa, Tiberiu Niţu, fost prim-adjunct al procurorului general al României Codruţa Kovesi, Constantin Sima, Viorica Stoica. Sima şi Stoica s-au înscris şi pentru funcţia de procuror-şef al DNA. Pentru şefia DNA s-au înscris: Claudiu Dumitrescu, detaşat în funcţia de şef al Departamentul de Luptă Anti-Fraudă (DLAF), Codruţa Kovesi, detaşată la Ministerul Afacerilor de Externe (MAE), Vasile Ioniţă, Ioan Irimie şi Paula Tănase.

Sursa:

http://jurnalul.ro/stiri/observator/structurile-de-forta-ale-parchetelor-reunite-in-mainile-lui-daniel-morar-626474.html