duminică, 19 iunie 2011
Tolba cu săgeţi
Mă, fraţilor, crez că băgăraţi de seamă că, de la o vreme nu prea vă mai bătui io la cap cu prostiile ce-mi trec mie păn cap. Acu, să nu care cumva să credeţi că păn cap nu-mi mai trec tot felu de prostii. Îmi trec, mă, fraţilor. Şi-mi trec cu o viteză mai mare decât rapidu lu Anca Boagiu, ăla care ar trebui, după cum spusă ea, să ajungă în fro doauă ore şi ceva până la Constanţa. Da, nu prea avusei io timp să vă zic ce şi cum îmi mai trecu păn cap, păntru că mă cam luai cu cetitu zilele astea. Vrusei şi io să văz ce mai zice unu, ce mai zice altu despre pensiile noastre care fură aşa de nesimţite că io, unu, mă cam ruşinai o vreme cu a mea. Acu, nu mă mai ruşinez că, dupe cum vă spusei, să-ngrijiră alde Băsescu şi Boc de mine, să poci trece şi io cu fruntea sus păntre vecini, şi-mi luară fro 500 de lei acolo. Să fie primit!, zisei io şi-mi văzui d-ale mele.
Mă, fraţilor, da să ştiţi că mă cam îngrozii io de tot ceea ce cetii pă ici pă colo. Unii sunt cătrăniţi rău de tot şi înjură ca la uşa cortului. Cum pă cine înjură? Pă cine altu decât p-alde Băsescu, Oprea şi Boc? Io, unu, nu i-am înjurat nici înainte, nici acu. Numa dau mărunt din buze când vine vorba despre ei. Atât. Acu, să nu care cumva să credeţi că toată lumea îi înjură. Găsii, p-acolo pă unde umblai io zilele astea, destui din ăştia care le mulţumesc la ăia trei. Păi, cum să nu le mulţumeacă, mă, fraţiolor, dacă le crescură pensiile? Ce dacă unii primiră numa o sută, doauă în plus?. Nu tot mărire să cheamă că este? Tot mărire. Mă, da din toate mulţumirile aste de le cetii io, fro trei îmi merseră la inimă. Şi nici nu trebui să umblu prea mult dupe ele, pentru că le găsii pă toate trei la un loc, în „Observatorul militar”, ziaru ăla care îi închină osanale lu Oprea. :i nu a;a, cu una, cu doauă. Îi închină fără număr, fără număr..., cum ar zice Guţă manelistu.
Acu, dacă tot vă ţinui de vorbă, crez c-ar fi bine să vă la şi pă voi să le cetiţi. Pă prima o zise primul veteran al ţării, pă cea de-a doua, ultimul cosmonaut al ţării, iar pă ultima o zise, dintr-o suflare, preşedintele în faţa căruia nu suflă nimeni dupe la asociaţia aia care poartă numele lu domnitoru nostru, ăla de-i prinse pă unii cu ocaua mică. De ce zisei ultimu cosmonaut al ţării? Păi ce, voi vă luarăţi dupe spusele lu Geoană? Vă zic io că o să mai aibă România un cosmonaut, doar dacă o să zburăm cu toţii dupe faţa pământului. Asta-i.
Generalul de armată (ret.) Marin Badea Dragnea, Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război:
Personal, nu mă aşteptam la o soluţionare atât de rapidă a unor probleme extraordinar de spinoase şi grele, din toate punctele de vedere. Declaraţia de presă a ministrului apărării naţionale, Gabriel Oprea, a venit şi a lămurit toate problemele şi confirm că tot ceea ce a spus s-a rezolvat, în ceea ce priveşte pensiile militarilor Armatei Române, de la soldat la general, şi acesta este un lucru important. S-a lămurit o problemă destul de neînţeleasă de unii camarazi deai noştri, inclusiv veterani de război. Dacă mă refer la mine, consider că pensia mea a fost calculată corect, pentru cei 50 de ani de activitate şi războiul de la \nceput
până la sfîrşit. Până acum era omisă de la calcularea pensiei mele perioada cea mai importantă din viaţa mea, războiul. De data aceasta, s-a calculat. Am constatat că perioada 1973-1984, cât am slujit sportul românesc, nu era înainte luată în calcul. Acum am o pensie normală pentru un ostaş care a slujit armata din 1935 până în 1985. Sunt convins că ministrul apărării naţionale, Statul Major General, Direcţia Financiar-Contabilă, toţi slujitorii Armatei Române, vor face totul ca demnitatea de ostaş, demnitatea de ofiţer, de subofiţer şi angajat civil al armatei, să fie respectată de toţi.
Generalul-maior (r) cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu, Preşedintele Comitetului ONU pentru explorarea paşnică a spaţiului extraatmosferic:
În toate funcţiile pe care le-am avut, indiferent că au fost militare sau civile, am reprezentat cu multă mândrie instituţia militară. Fiind implicat direct în anumite activităţi, constatând cum se rezolvă anumite probleme, stând de vorbă cu o serie întreagă de militari, care acum sunt mai mulţumiţi decât înainte, pentru că multora le-a crescut pensia, am ajuns la concluzia că, efectiv, eforturile depuse de ministrul Gabriel Oprea sunt deosebite şi nu numai că simte viaţa militară, dar o respectă, o susţine şi caută să obţină cele mai bune condiţii pentru militari, atât pentru cei activi, cât şi pentru cei în rezervă.
Generalul (ret.) Mihai Iliescu, Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”:
A fost o confirmare a aşteptărilor noastre şi nu o surpriză, noi am avut întotdeauna încrederea că ministrul apărării naţionale se bate pentru armată, în general, şi pentru cei aflaţi în rezervă pe toate fronturile posibile şi faptul acesta s-a confirmat \ncă o dată astăzi. Declaraţia de presă referitoare la revizuirea pensiilor militare a adus o stare de linişte şi de satisfacţie sufletească pentru toate cadrele militare în rezervă şi în retragere, linişte perturbată de zvonuri, păreri apărute în presă şi care acum s-au spulberat. Pe drept cuvânt, putem spune că pentru mulţi pensionari această recalculare este de fapt o recuperare a ceea ce au pierdut ani de-a rândul. Şi pentru asta îi mulţumim şi suntem alături de ministrul apărării naţionale Gabriel Oprea. Vreau să spun că, recent, asociaţia noastră a sărbătorit 86 de ani de existenţă într-un cadru deosebit de reprezentativ prilejuit de Ziua Rezervistului Militar. Şi acolo, în plen, alături de reprezentanţii tuturor structurilor din sistemul militar i-am mulţumit pentru eforturile pe care le-a făcut în acest sens, nu numai pentru reabilitarea cadrelor din Armată, ci şi din întreg sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Putem spune că pentru prima dată a fost desăvârşită această coeziune între toate componentele acestui important sistem din societatea românească.
Ei, ce ziceţi? Vă plăcu? Şi mie.
Fane Sucitu
Pentru conformitate,
Colonel (r.) Ilie Bâtcă