miercuri, 27 iulie 2011

De-a vara, de-a viaţa, de-a moartea!

Da, ţara va fi pe mâini bune, mâini prin care curge sângele prădătorilor de azi, irigate genetic de aceleaşi metehne.

Returnat la Sângeru, după o săptămână de lene bulgărească pe plaja lor (niţel mai ţesălată decât a noastră), încerc să reintru în salopeta de salahor cu pixul. Ce mai e nou, a căzut guvernul (nu, n-a căzut, mă linişteşte un confrate)? Băsescu mănâncă tot la Cireşica? A mai dat vreo molimă prin oa­meni sau prin pătlăgele? Molimele sunt tot alea, numai că s-au cam isprăvit doctoriile în farmacii şi spitale, iar de compensate şi gratuite ce să mai vorbim. Uite, deci, o ştire. Dar e şi parcă nu e  noutate. Ciclic se isprăveşte câte ceva la noi. Zilnic, în ţara lui "Să trăiţi bine!", moare câte-o iluzie. Dar parcă pretind şi eu prea multe, cu asupra de măsură de la o biată săptămână în care m-am ţinut la distanţă de evenimente. Notez totuşi câte ceva.

Ambasadorul Rusiei la NATO (n-am apucat să-i reţin numele) nu se miră de atentatul năucitor din Norvegia, unde un extremist de dreapta  a măcelărit 93 de oameni. Atâta vreme, zice el, cât un şef de stat european propagă astăzi idei naziste, asociindu-se cu gesturile criminale ale lui Hitler, de ce ne-am mira. Aoleu! Te pomeneşti că ăsta dă în noi. Aşa e! Bietul Băsescu, nevindecat după o trântă lungă cu cinzeaca, s-a apucat să îndruge prostii la televizor. Şi uite că prostiile au făcut înconjurul lumii. Credeam că au fost uitate. Aş! Puţin a lipsit ca rusul să-i pună în cârcă masacrul din Oslo. Fiii sau nepoţii unui primar pedelist din Deta (iar beizadele, m-am săturat!) au sărit cu cuţitele pe alegătorii lui babacu fiindcă nu plăteau la timp taxa de protecţie. Păi de ce să-i mai protejeze urmaşii  dacă îi protejează ăl bătrân? De-aia! Şmecheraşii de azi, pedeliştii de mâine! Generaţia Ebei şi a lui Plăcintă-junior, ăl de făcea pipi pe crucea Răstignitului, se consolidează, acoperă nu numai cu o cortină neagră abecedarul (mai toţi, după vorbă, după port, par analfabeţi), dar preia din mers crima organizată. Da, ţara va fi pe mâini bune, mâini prin care curge sângele prădătorilor de azi, irigate genetic de aceleaşi metehne. Ce am mai auzit din neauzitele toate? Arde un vapor în şantierul Midia-Năvodari. Vapor? Am înţeles bine? De unde, era să scap o sudalmă,  Doamne iartă-mă, vapor la noi? Poate stafia unui vapor! Sau o fi unul scăpat din cele arse în portul francez de ştim noi cine şi sfârâie abia acum pe grătarul Mării Negre, cu întârziere? Nu, mă lămureşte, cu dedesubturi înceţoşate, crainicul de televiziune. E un vapor sub pavilion panamez, lăsat aici pentru reparaţii. Câte vapoare din astea panameze sau cipriote sau... se dovedesc, dacă zgârii niţel vopseaua şi le cauţi pe dedesubt, româneşti! Cine mai are însă timp azi de asemenea operaţii arheologice când experţii înstrăinării flotei au decis că paguba e zero iar făptaşii nenorocirii sunt mari patrioţi? Pe o şosea (iar sunt tentat să întreb care şosea, că noi nu avem aşa ceva decât în discursurile Ancăi Boagiu) au murit, într-un accident stupid, patru persoane. De ce doar patru? Fiindcă era limuzină şi nu microbuz. De ce stupid? Calificativul rămâne fără lămuriri.


Noaptea e frig. Buletinul meteorologic s-a vopsit iar în cod portocaliu. Toate se fac portocalii la noi, acum când ne jucăm încă de-a vara, de-a viaţa, de-a moartea. Nu ştiu de ce, dar de câte ori o întâlnesc (un primar a pus-o şi în tricolor) îmi pare culoare de doliu. În bernă tricolorul, cu o linie din vopsitoria Modrogan. Şi pentru a nu încheia în notă iro­nică, ci într-una de-a dreptul alarmantă, aflu că în după-amiaza zilei de azi, preşedintele se  vede la Cotroceni cu emisarii FMI şi ai celorlalte bănci la care ne-am angajat argaţi pe vecie. De câte ori aud o asemenea ştire mă trec fiori. Câte miliarde de euro va mai cere Băsescu? La câte miliarde or fi ajuns dobânzile pe care le plătim deja? Ce s-o mai închide, din ce a rămas încă neînchis? Ce s-o mai tăia din ce n-au tăiat încă? Spiritul civic e în vacanţă. În vacanţă e şi opoziţia care se dă cu maşina de raliu. Jocul de-a vara şi de-a moartea continuă.


Sursa:
http://www.jurnalul.ro/opinii/editorial/de-a-vara-de-a-viata-de-a-moartea-585720.html