Acordul Băsescu-Ponta-Antonescu
Cineva a insistat să publicăm ştirea că Mircea Geoană ar fi
fost la Cotroceni şi ar fi negociat formarea unui guvern cu preşedintele
Traian Băsescu. De unde ştim? Din surse! Ce fel de surse? Surse! Dacă
nu vrem să o publicăm, o dau alţii. S-o dea! Şi să se ducă dracului cu
surse cu tot. Şmecheria asta cu informaţii fără origine şi fără
identitate ţine de abilitatea serviciilor şi de prostia ziariştilor. Aşa
că am sărit peste. Ce rost ar avea o poveste cu Geoană la Cotroceni din
moment ce nu-i foloseşte nici lui, nici lui Traian Băsescu? Preţ de
câteva zile, informaţia a circulat cu insistenţă, având drept consecinţă
încă un strop de mizerie peste Mircea Geoană. Aveam să înţeleg abia mai
târziu, când a fost confirmată o altă întâlnire secretă (transformată
rapid în întâlnire informală!) la Cotroceni. La început a fost secretă
şi pentru că acest caracter secret dăuna mai ales celor doi oaspeţi ai
preşedintelui. Sfatul de taină a fost transformat într-o întâlnire
informală pentru a minimaliza împrejurarea şi pentru a o îngropa cu
delicateţe. Informal de ce şi pentru cine? Doi candidaţi pentru o nouă
putere, Victor Ponta şi Crin Antonescu, s-au deplasat în miez de noapte
la Cotroceni (pe vremea asta de iarnă, întunericul este la fel şi la
orele 18.00, şi la 20.00, şi la miezul nopţii. Ţine mai mult de nori şi
de lună decât de oră!). Exact ca două umbre politice, ca doi hoţi, ca
doi comercianţi de matariale interzise, ca doi păcătoşi. Pentru ce? Nu a
promis Crin Antonescu (rata minciunilor sale începe să prindă viteză)
că nu se mai întâlneşte cu Traian Băsescu? A zis! Ei şi? Dacă l-a chemat
Victor Ponta şi dacă e vorba de recuperat ceva din terenul pierdut, cu
mare plăcere! Evident, spre binele poporului român, nu neapărat al celor
doi. Şi iaca au dat fuga la duşmanul lor de moarte. Crin Antonescu cel
mălăieţ la referendum şi Victor Ponta cel ferm, dar şi cel care una-două
sare să ne vândă noua sa prăjitură politică (pacea cu Traian Băsescu şi
înţelegerea de ochii europenilor) s-au dus ca nişte stafii şi au
negociat un ”document”. Informal, dar document! Ştiţi de ce se numeşte
aşa? Pentru că au fost doi şi a semnat numai unul. Adică un document
tripartit semnat de doi.Sau o înţelegere bilaterală semnată în trei.
Adică invenţie dâmboviţeană. La Cotroceni, trei politicieni de doi lei
au brevetat formula ”ambii trei”. Ceea ce trebuie înregistrat ca
descoperire, invenţie, patentat la OSIM şi introdus în Dicţionarul
Explicativ al Limbii Române. Abia luni seara ne-au spus că a fost vorba
de un document de coabitare pe care noi l-am văzut cu câteva zile
înainte. Cum respectă ei statul de drept, justiţia, bla-bla-bla. Asta
ne-au povestit, că de scris nu ştim ce scrie. Din imaginile surprinse de
camerele de luat vederi par să existe totuşi vreo 4-5-6 pagini. Poate
în franceză şi în engleză (căci semnatarii abia pot face din trei limbi o
propoziţie corectă), dar oricum mai mult decât două-trei fraze dintr-un
banal accord politic. Ce conţine respectiva înţelegere? Ştiţi că nu
este de nasul nostru! Parol că nu-i decât un document de doi lei cu care
să-l ţină pe Băsescu la respect! Fals, ca o seară de Crăciun în
mijlocul verii! Nu poate fi aşa ceva pentru că Băsescu n-ar fi semnat şi
n-ar fi defilat cu respectiva hârtie prin faţa camerelor de luat
vederi. Şi nu s-ar fi dus până la Bruxelles ca să ne arate ce frumos
joacă el rolul de fraier într-o poză de familie.
Scandalul cu excluderea UDMR-ului de la guvernare a ecranat această
înţelgere descalificantă pentru Ponta şi Antonescu şi extrem de
protectoare pentru Traian Băsescu. Dacă nu cumva tot tapajul privind
UDMR-ul a fost generat exact pentru a îngropa în noapte vizita la
Cotroceni şi înţelegerea făcută de trei şi semnată de doi. Oricum,
docomentul a fost vânturat pe la Bruxelles ca o victorie a Marinarului
şi a taberei sale de susţinători europeni. Şi chiar dacă textul
respectivei înţelegeri poate fi încadrat la cele mai onorabile şi
rezonabile înţelegeri politice semnate vreodată, felul în care cei doi
au ascuns-o şi cum au încercat să ne mintă şi să ne amăgească devine
prima dovadă de caracter îndoielnic.
Şi de dispreţ. Cică n-am fi pregătiţi să înţelegem nici asta. Suntem
prea mici şi prea proşti ca să descifrăm subconştientul junelui
procuror. Şi noi din mass-media şi o bună parte din societate. Cam aşa a
zis când s-a referit la cooptarea UDMR şi când a vorbit despre
”reunificarea României”. Limbajul său de jurist începe să-i joace feste.
Se gândea la o reconciliere a tuturor românilor (lucru bun, care pare
a-i cam depăşi puterile!) şi a scăpat ”reunificarea României”, ceea ce
ne trimite cu gândul la Moldova de dincolo de Prut. Şi despre care
premierul n-a vorbit şi nici n-a vrut să spună ceva!
Nu are rost să continuăm cu supoziţiile. Documentul semnat poate
conţine orice. Protecţii, înţelegeri, cedări, garanţii, pupat Piaţa
Independenţei. Orice! Evitarea, dosirea şi nepublicarea acestei
înţelegeri ne mai transmit un lucru. Că preşedintele Traian Băsescu este
mult mai viclean decât cei doi şoricei ai politicii româneşti. Şi că
lui îi convine să păstreze misterul. În acelaşi timp, cei doi, chiar
dacă ar vrea să pară şi eroi şi cu mustaţa curată, fără urme de
smântână, s-au făcut de băcănie.
În câteva zile ne-au convins că nu avem a ne aştepta la nici o
schimbare importantă. Toate-s vechi şi nouă-s toate! USL-ul dă din
coate!
Sursa:
http://www.cotidianul.ro/acordul-basescu-ponta-antonescu-202508/
