duminică, 13 martie 2011
Harnici, băieţii lu Oprea!
Mă, fraţilor, ieri mă uşurai. Mi să luă o piatră de pă inimă, ce mai. De fro săptămână, mă cam luasă o grijă, da o grijă mare de tot. Crezui că umblai cine ştie pă unde pă la botoanele de la calculator şi stricai dracu contoru de la pagina Filialei, aparatu ăsta de-arată cam de câte ori fusă deschisă pagina. Păi, cum să nu crez dacă ăsta, contoru, o luă razna de tot. Pă la sfârşitu lu decembrie, când mă-mpinsă necuratu şi-ncepui să scriu şi io pă pagina asta prostiile de-mi trec păn cap, contoru ăsta arăta fo 12 mii şi ceva de afişări. Acu o săptămână, cât credeţi că arăta? Păste 50 de mii. Făcui io repede o socoteală, pă deşte, de bună samă, cam câţi suntem în Filială, înmulţii apoi cu fo doauă trei afişări, cam câte-ar face, dupe capu meu, fiecare per zi, mai adăugai fro câţiva din leatu meu de pă la alte filiale, că să mai uită şi ăştia la ce scriu io, da tot nu-mi ieşi la număr. Nu-mi ieşi şi gata.
De unde dracu să ştiu io că, în afară de ăştia de-i socotii, să mai benoclează şi alţii pă pagina asta a noastră? Da, ieri mă dumirii. Da, înainte să mă dumiresc, mă cam luă cu fiori, că-l auzii pă ficior-miu strigând din camera lui: „Gata, tată, începură ăştia atacu!” Mă cam sperie nărodu. Sării ca ars de pă scaun şi dădui fuga la debara, unde ţineam io odată valiza păntru alarmă. Că asta crezui, că sună goarna şi, cum nu mă scoasără ăştia de la comisariat din evidenţă, după ce îmi luă Băsescu gradu, zisei că-i musai să mă prezint la post. Mă mai supără şi fomeia care, auzind ea ceva de post, îmi zisă că nu trebuie să mă grăbesc, că suntem cu toţii în post şi postu abia începu. Iote ce-i trecu muierii păn cap! Io mă dădeam de ceasu morţii că nu-mi mai găseam bocancii şi ea... Mă linişti tot ficior-miu care-mi zise ceva de un atac început în spaţiul virtual de băieţii lu Oprea. „O fi, mă, spaţiul ăsta virtual, cum zisăşi tu, da un inamic, acolo, musai să fie, că ăştia nu s-or bate între ei, ca chiorii”, îi zisăi eu. „Păi, tu eşti inamicu!”, zisă ăla micu. Iote, mă, la el. Ajunsei şi inamic păntru băieţii lu Oprea, gândii eu şi-l pusei pă ficior-miu să-mi iesplice de-a fir a păr.
Aşa mă dumirii, când îmi arătă pă calculatoru lui nişte zmângăleli făcute de nişte nătărăi. Mă, fraţilor, ăştia nu ştiură cum să ajungă drept la mine şi încercară altceva, aşa ca o învăluire. Cum că Marius Bâtcă (ăsta-i ficior-miu!), fiul fostului ofiţer SPP Bâtcă, a scris nu ştiu ce dăspre Oprea şi uite aşa atentai io la integritatea instituţiei militare, da mai ales a lu Oprea. Mă, dacă io atentai, nu-i bai, că are cine să-i repereze integritatea lu Oprea. Par iexamplu, ăştia de mi-i arătă ficior-miu. Da, câte nu scrisără ăştia, aşa ca să vază lumea cât sunt ei de dăştepţi, da mai ales de patrioţi. Io, unu, mă cam distrai, când citii toate tâmpeniile alea. Cel mai tare mă distrai când văzui cum îi cheamă pă unii. Bag sama că naşa lor ierea dusă rău cu sorcova atunci când îi boteză. Unu dintre ei, sireacu, uită şi cum îl cheamă. Că iscăli o zmângălitură de-asta de-a lui cu un nume (King Regal) şi, păste fro zece minute, dupe ce mai scrisă ceva de păn notiţele de le luă el la instructaj, iscăli cu alt nume (Arnold), tot un nume de ciudat şi ăsta.
La fro câţiva dintre ăştia le răspunsei şi io cum mă pricepui şi iscălii cu Biliuţă (ce-mi veni şi mie?!), da nu putui să le răspunz la toţi, că ie mulţi. Mulţi, da proşti. Aşa de proşti că nu nimeriră nici măcar materialul scris de ficior-miu şi-şi împrăştiară dejecţiile minţii păn alte părţi, acolo pă unde văzură ei că să zice ceva de Oprea ăsta al lor.
Da, de ce vă ţiu io de vorbă şi nu vă las pă voi să citiţi ce scriseră nărozii ăştia? E mai bine aşa. Şi poate citesc şi ei ce scrisei io aici. Ce zic io poate. Sigur vor citi, că păntru asta sunt plătiţi. Să vază şi ei cum să câştigă banu...
Aşadar, daţi clic, citiţi şi... vă cruciţi!
Aşa-i că vă plăcu? Şi mie îmi plăcu. Doar chestia aia cu pozele nu-mi plăcu, că or să mă cheme de-acu neamurile să le fac poze pă la nunţi, pă la botezuri sau pă la-nmormântări. Şi io nu prea mă pricep la asta. Da, dacă mă cheamă domnu Mircea, fratele lu domnu Băsescu, să-i fac niscai poze pă la fro cumetrie d-aia, unde-i botează el p-ai lu Mondialu sau Universalu, nu mă fac de râs? Mă fac. De unde or fi scos, mă, fraţilor, prostia asta prostănacii de postaci?
S-auzim de bine!
Fane Sucitu
Pentru conformitate,
Colonel (r.) Ilie Bâtcă