Tolba cu săgeţi

Dulcea povară

Noi nu mai ştim cuvântul ŢARĂ

nici să-l rostim cum se cuvine!

Silabele cum să mai doară,

când le stâlcim în limbi străine?

Noi nu mai ştim cuvântul ŢARĂ

cum se-nveleşte în iubire,

când dorul nu mai dă pe-afară

şi sufletul e-n adormire.

Noi nu mai ştim cuvântul ŢARĂ

nici să-l visăm, ca pe-o lumină!

Scăpând de dulcea lui povară,

ne rupem azi de rădăcină...

Ilie Bâtcă