miercuri, 9 februarie 2011

Observatoru` lu` Oprea

        Mă fraţilor, dăştept băiat Găbiţă ăsta a lu Oprea. Ho, mă, ce sărirăţi toţi cu gura pă mine, că, păcatele mele, nici n-apucai să vă zâc ce şi cum! E dăştept şi gata. De unde ştiu? Iote că ştiu. Până azi nu ştiam nici io, da acu ştiu. Cum să nu fie, mă fraţilor, dăştept, dacă să orientează? Toată viaţa să orientă ăsta, altfel nu pupa el atâtea foncţii bune. Acu să mai orientă o dată, că-şi făcu şi observator. Nu d-ăla astronomic, ca să vază ce şi cum stă treaba cu stelele alea de căzură toate pă umerii lui. Cu astea să lămuri. Şi ne lămurirăm şi noi că nici caru ăl mare de pă cer nu are atâtea stele câte văzui io la Oprea. Da, dacă le primi omu cu caru, ce era să facă, să nu le ia? Iote, mă, la ei ce le trecu păn cap!
        Cum vă zâsei, dăştept băiat Oprea ăsta. Nu să mulţămi numa cu foncţiile, cu pământurile, cu casele şi acareturile pă care le are şi pofti şi la observator. Un observator militar, mă fraţilor, asta îşi făcu. Dădui păste el când nici nu să crăpă bine de zâuă şi începui, zor, nevoie, să cotrobăi păn internetul ăla de mi-l băgă fecior-miu în calculator. Acu, doar nu mă-nşelai io şi să fie observatoru altuia. Nu crez că mă-nşelai. Cum pătrunsei în observatoru ăsta, păste ce credeţi că dădui, mă fraţilor? Păste pozele lu Oprea, puse frumos la vedere. Încercai io să întorc o poză d-aia, să văz ce scrie pă spatele ei, da nu putui. Nu putui şi gata. Da cam ştiu io ce scria. „O piedică în calea uitării” sau „Păstrează copia şi nu uita originalul”. Chestiii din astea, ştiţi voi. Aşa-i scriam şi io fomeii pă pozele de i le trimiteam când să-ntâmpla să lipsesc mai mult de p-acasă. Şi am la poze d-astea, mă fraţilor, o grămadă. Fo paporniţă şi juma am, că fusei multă vreme plecat păn misiuni de tot felu. Da, Oprea cred că nu păntru muierea lui făcu pozele alea de le văzui io la intrarea în observator. Bag samă că să pregătea să i le trimită lu domn Băsescu, da n-apucă. Să-i amintească lu domn Băsescu ca nu care cumva să-l uite, sireacu. Că ăsta, domn Băsescu, cam începu să uite de la o vreme. Cum promite ceva, cum uită. Şi dacă uită ce promisă, promite iar, şi iar. Şi noi luăm de bune ce zâce el, că d-aia e preşedinte.
        Ce credeţi că mai constatai io, mă fraţilor, plimbându-mă aşa, de unu singur, păn observatoru ăsta militar a lu Oprea. Cum mă sucii, cum mă-nvârtii, dădui păste tot felu de observatori. Care mai de care mai dăştept. De la plotoner, la ghinărar, toţi observară acelaşi lucru. Că ce bine le pică lor chestia asta cu recalcularea pensiilor, păntru care cel mai tare să zbătu ministru Oprea. Numărai io fo 15 observatori din ăştia, nu alta. Mă, fraţilor, când cetii io ce zâseră observatorii ăştia, mă-ncercă o bănuială. Cum că fun ziarist de-ăsta din garda lu Oprea scrise la repezeală nişte rânduri şi trânti câteva nume acolo, ca să le dea crezare fun nărod ca mine. Prea samănă între ele spusele observatorilor ăştia mulţămiţi de pensie şi de Oprea. Da, mulţămiţi şi mai tare de domn Băsescu. Bunăoară, toţi încep la fel. „Am atâţia ani vechime, başca fo câteva luni...”, „Am o vechime de...”, „Am stagiul complet de...” Şi dăi, şi laudă-l pă Oprea. De Băsescu, nu mai spui. Că unu nu uită, mă fraţilor, să-i mulţămească iubitului comandant suprem. Da, să ştiţi că mă-ndoii cam degeaba că n-ar fi spusele lor, că-şi puseră observatorii ăştia şi pozele în observatoru lu Oprea. Aşa, ca să-i vază lumea cum belesc fasolea şi cât sunt ei de mulţămiţi. Dacă nu-mi daţi crezare, căutaţi şi voi nr. 4 din „Observatorul Militar” şi-o să vedeţi ce şi cum. Da, nu la chioşcuri să-l căutaţi, că vă obosiţi degeaba. Acu, nu că ar fi dat lumea buluc să vază cât sunt de mulţămiţi de pensiile lor camarazii ăştia ai noştri şi să să fi ipuizat, da observatoru ăsta e cam de uz intern, bag samă io. De uz intern, că de iz nu poci să spui la fel, că ăsta să simţăşte de la o poştă...
        Până atunci, s-auzim de bine!

Fane Sucitu
Pentru conformitate,
Colonel (r.) Ilie Bâtcă