MODEL CERERE CHEMARE ÎN INSTANŢĂ

Domnule Presedinte,


Subsemnatul ………………….., domiciliat in Bucuresti, sector X, si cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat “Graziela Barla” din Bucuresti, str. Baniei nr. 1, et. 4, ap. 7, sector 3, unde rog a fi indeplinite procedurile de citare, formulez prezenta

Cerere de chemare in judecata

impotriva angajatorului POLITIA COMUNITARA A MUN. BUCURESTI, cu sediul in Bucuresti, aleea Suter, nr. 21, sector 4, pentru ca prin hotararea ce o veti pronunta:
1. sa dispuneti obligarea acestuia la anularea Deciziei nr. ……/….12.2009 prin care s-a constatat incetarea de drept a contractului de munca dintre subsemnatul si angajator, constatand nulitatea absoluta a concedierii dispuse in cauza cu nerespectarea procedurii legale;
2. sa dispuneti reintegrarea subsemnatului in munca;
3. sa obligati paratul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate, cuvenite pentru perioada cuprinsa intre 10.12.2009 si pana la reintegrarea efectiva;
4. sa obligati paratul la plata cheltuielilor de judecata pe care le voi face cu solutionarea prezentei cauze.

In fapt:
Subsemnatul, cadru militar in rezerva, deci pensionat anticipat din randurile armatei, am fost angajat prin concurs, ca functionar public, in functia de (director, sef serviciu, sef birou, consilier, agent superior, etc…) la Politia Comunitara a Municipiului Bucuresti.
La data de … .12.2009, prin Decizia nr. ….. , angajatorul a dispus incetarea raporturilor de munca in privinta subsemnatului, in temeiul art. 20 si 23 din Legea nr. 329/2009.
Cu toate ca desfacerea contractului meu de munca s-a produs in temeiul unui text de lege nou, aceasta este ilegala, pentru urmatoarele argumente:

I. Subsemnatul am fost angajat in temeiul unui contract de munca valid, caruia ii sunt aplicabile prevederile legii speciale, si anume ale Codului muncii.
Potrivit acestuia, si incetarea raporturilor de munca dintre mine si parat ar fi trebuit sa se realizeze cu respectarea legii speciale, si anume a Codului muncii, deoarece Legea nr. 329/2009 nu anuleaza – si nici nu poate sa anuleze prevederile legii speciale in materie, si anume ale Codului muncii, nici nu le inlocuieste.
Prin urmare, desfacererea contractului de munca ar fi trebuit sa urmeze procedura impusa de legea speciala, si nu sa opereze oricum, numai pentru ca intr-o lege cu caracter general sunt inserate modalitati de incetare a contractului de munca, fara insa a se modifica legea speciala.

II. In considerarea aceastor argumente, rezulta ca incetarea raportului meu de munca cu paratul s-a produs cu incalcarea art. 55 lit a din Codul muncii
Astfel, art. 56 (lit a-k) din Codul muncii prevede, ca singurele modalitati de incetare de drept a contractului de munca, sunt determinate de urmatoarele situatii, restrictiv enumerate, si anume: la data si ca urmare a decesului salariatului, la data ramanerii irevocabile a hotararii de declarare a mortii sau de punere sub interdictie, la data pensionarii, ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului de munca, ca efect al reintegrarii altei persoane in functia pe care o ocupa salariatul, la data retragerii autorizatiei pentru exercitarea profesiei sau ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii, la data expirarii contractului de munca incheiat pe durata determinata sau la data retragerii acordului parintilor in cazul salariatilor cu varste intre 15 si 16 ani.
Prin urmare, in opinia mea, notiunea de incetare de drept a contractului de munca, in conditiile impuse de Legea nr. 239/2009, nu isi gaseste corespondentul in legea speciala, si anume in Codul muncii, pe care il incalca in mod grosolan.

III. Pe de alta parte, desi desfacerea contractului meu de munca s-a facut din motive ce nu tin de persoana salariatului, au fost incalcate si prevederile art. 65 din Codul muncii, nefiind vorba, in realitate, de desfiintarea locului de munca, deoarece in functia pe care am fost obligat sa o parasesc, va fi angajata o alta persoana, dupa incetarea raporturilor de munca dintre subsemnatul si parat.
Or, potrivit alin. 2 al art. 65 din Codul muncii, desfiintarea unul loc de munca, pentru a fi legala, trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
Desfiintarea nu este efectiva, atata vreme cat in locul ramas liber prin desfacerea contractului meu de munca va fi angajata o alta persoana, si nu are nici o cauza serioasa si reala, cheltuielile pe care statul este nevoit sa le suporte cu mine urmand a fi suportate pentru o alta persoana, ce va fi angajata, postul nedesfiintandu-se in mod real, datorita utilitatii lui in cadrul activitatii paratului.

IV. Desfacerea contractului de munca a incalcat procedura legala, insituita de Codul muncii in mod expres:

1. nu a fost respectat dreptul meu la preaviz, care nu putea fi mai mic de 15 zile, incalcandu-se prevederile art. 71 din Codul muncii.
2. Ordinul de concediere nu cuprinde lista locurilor de munca disponibile, incalcandu-se, astfel, si prevederile art. 74 lit. d din Codul muncii;
3. au fost incalcate prevederile art. 65 alin. 2, care precizeza dreptul salariatului caruia i se desface contractul de munca de a beneficia de măsuri active de combatere a şomajului şi de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil.

V. Incetarea raporturilor de munca dintre subsemnatul si parat a incalcat prevederile legii speciale aplicabile cadrelor militare in rezerva, din randul carora si subsemnatul fac parte, si anume ale art. 24 din OUG 7/1998.
Militarii pensionari se individualizeaza prin aceea ca reprezinta o categorie distincta de pensionari, denumita de catre legea speciala cadre militare in rezerva (OG 7/1998). Marea lor majoritate a fost dispozibilizata fortat, inainte de implinirea varstei legale de pensionare, ca urmare a semnarii, de catre Romania, a Tratatului NATO, prin care s-a stabilit reducerea efectivelor militare.
Prin urmare, se impune distinctia intre pensionarii civili, care au depasit varsta standard de pensionare, si cadrele militare in rezerva, cu drept de pensie militara anticipata, asa cum e ea reglementata de Legea nr. 164/2001.

In conformitate cu art. 26 din Legea 164/2001, persoanele care beneficiaza de pensie militara de serviciu pot fi incadrate in munca, pe durata determinata sau pe durata nedeterminata, dupa caz, inclusiv in sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzatoare functiei in care sunt incadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzator vechimii in munca, dobandite pana la data pensionarii.
Potrivit prevederilor art. 24 din OUG 7/1998 (privind unele masuri de protectie sociala a personalului militar si civil, care se vor aplica in perioada restructurarii marilor unitati, unitatilor si formatiunilor din compunerea Ministerului Apararii Nationale), personalul militar si civil pensionat in conditiile acestei ordonante poate cumula pensia cu salariul obtinut, in cazul in care isi continua activitatea ca angajat, sau cu veniturile suplimentare realizate din activitatile cu scop lucrativ.
Prin art. 17-22 din cap. IV al Legii nr. 329/2009, pensionarii, inclusiv pensionarii militari, inclusiv subsemantul, am fost obligati ca, incepand cu data de 09.12.2009 sa optam intre suspendarea pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie - dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie ( a carui valoare s-a vazut ca este arbitrara) utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Pensia actuala a subsemnatului depaseste cu putin nivelul impus de noua lege, si nimic nu garanteaza ca, pentru exercitiul bugetar al anului viitor acest nivel nu va fi mai mic decat cel actual. Intr-o atare situatie, subsemnatul am fost obligat sa renunt la locul de munca, fara a avea certitudinea ca respectivele conditii se vor mentine si in 2010, ceea ce dovedeste atat caracterul aleatoriu al incetarii unor raporturi de munca in lumina Legii nr. 239/2009, cat si caracterul discriminatoriu al aplicari acestei legi, subsemnatul fiind, in realitate, “sanctionat” de Statul Roman, pentru a doua oara, prima data fiind atunci cand am fost obligat sa accept pensionarea anticipata, insotita de o serie de garantii legale instituite prin lege speciala dar pe care, acum, acelasi Stat le incalca.

VI. Modalitatea in care a fost dispusa desfacerea contractului meu de munca incalca prevederile unor acte normative la care Romania a devenit parte, si in principal:

- art. 1 al Primului Protocol al Conventiei Europene, care protejeaza dreptul la proprietate, raportat la art. 6 pc. 1 al Pactului International privind drepturile economice si sociale; obligarea unei pensionar militar de a opta intre pensie si venituri salariale, in conditiile in care acesta nu a implinit varsta legala de pensionare si a dobandit dreptul de a fi angajat in continuare, avand dreptul dobandit de a cumula pensia cu salariu, reprezinta o forma de incalcare a dreptului de proprietate, prin reducerea veniturilor cadrelor militare in rezerva; (in 2002, Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronuntat in acest sens in cauza Buchen contra Cehiei).
- art. 15 alin 1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, potrivit cu care orice persoana are dreptul la munca si dreptul de a exercita o ocupatie aleasa sau acceptata in mod liber; in conditiile in care persoanele pensionate anticipat si fortuit din cadrul armatei, posesoare ale unor bagaje de cunostinte reale, capabile de a desfasura o activitate profesionala sunt obligate sa renunte la acest drept, se ingradeste, implicit, dreptul acestora la munca, astfel cum este el definit in dreptul intern. De altfel, dreptul intern (art. 65 (2) din Codul muncii nu prevede o posibilitate cum este cea prevazuta de Legea 239/2009, ci doar concedierea pentru motivul desfiintarii locului de munca. In practica impusa insa de noua lege, prin Cap. IV, locurile de munca la care pensionarii militari sunt obligate sa renunte nu sunt desfiintate, ci ocupate de alte persoane.
- art. 14 si Protocolul 12 art. 1 (2) al Conventiei Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la nediscriminare, deoarece nu se poate dispune ca o persoana care a contribuit mai mult la fondul de pensii, prezumandu-se cel putin ca a muncit mai mult decat alta, sa fie privata, pentru acest motiv, de plata pensiei, chiar pentru o perioada determinata de timp.

Pentru aceste considerente, va rog sa admiteti actiunea, astfel cum a fost formulata.

In drept: art. 284 Codul muncii, art. 55 lit. a, art. 65, art. 71 Codul muncii, art. 24 OUG 7/1998, precum si art. 1 al Primului Protocol al Conventiei, raportat la art. 6 pc. 1 al Pactului International privind drepturile economice si sociale, la art. 15 alin. 1 din carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, la art. 14 si Protocolul 12 art. 1 (2) al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
Probatoriu: inscrisuri, martori, interogatoriu.
Cu cheltuieli de judecata.


Nume si Prenume solicitant(reclamant),
Prin avocat



Anexez:
- copie a Deciziei de pensionare (sau a ultimului talon de pensie);
- copie a Deciziei nr. ….. din … .12.2009, de desfacere a contractului de munca;
- copie a Deciziei de numire in functie sau dupa Carnetul de Munca;
- plangerea prealabila impotriva institutiei (daca s-a facut);
- raspunsul instititiei la plangerea prealabila (daca s-a primit);
- copie dupa B.I./C.I. a solicitantului.





Domnului Presedinte al Tribunalului Bucuresti(sau al sectoruluiX, dupa caz)


Nota: toate aceste documente se intocmesc in trei exemplare.