Va supun atentiei urmatorul document,cu rugamintea de a-l prezenta tuturor celor pe care ii cunoasteti,si mai ales celor care considerati ca pot interveni in sprijinul militarilor si pensionarilor militari :
Incercarile de justificare a necesitatii mentinerii in vigoare a L.164/2001,incercari facute de cei care sint sau vor fi afectati de includerea pensionarilor militari intr-o lege unica a pensiilor, se lovesc de lipsa de receptivitate a decidentilor politici. Acest lucru se intimpla si datorita faptului ca institutiile,organizatiile si persoanele care incearca aceasta justificare se folosesc,in mare masura,de aceleasi argumente – vechimea istorica a sistemului de pensii militare de stat; greutatile si privatiunile NONMILITARE suportate de fostii militari; existenta sistemelor de pensii militare (separate de cele civile) de stat in tarile NATO si ale UE.
Aceste argumente nu sint luate in considerare, si nu se vrea a se intelege ca militarii pensionari trebuie sa fie tratati diferentiat fata de ceilalti pensionari,din motivul pentru care militarii in activitate sint tratati diferentiat fata de ceilalti bugetari.
In prezent este in vigoare Legea unica de salarizare a personalului din institutiile bugetare (Legea nr.330/2009). In aceasta lege sint si 13 anexe care detaliaza,adaptat la specificul tuturor categoriilor de bugetari,modul de salarizare a personalului.
Anexa nr.4 se refera la salarizarea personalului din institutiile de aparare,ordine publica si siguranta nationala. Simpla existenta a acestei anexe arata ca initiatorul a inteles specificitatile muncii acestor categorii de personal,si a acordat atentia cuvenita modalitatilor deosebite de retribuire a acestora.
De subliniat este ca,in continutul ei,aceasta anexa include prevederile Legii nr.138/1999 referitoare la salarizarea personalului din sistemul de aparare,ordine publica si siguranta nationala. Prin aceasta includere s-a recunoscut faptul ca aceasta lege (138/99),perfectionata in timp la paritia unor noi situatii, rezolva corect,in raport cu celelalte categorii de bugetari,problemele legate de salarizarea unor categorii de personal care au in fata sarcini,cerinte.obligatii,servituti,restrictii si incompatibilitati care nu se regasesc la nici o alta categorie de bugetari.
Promovarea legii unice a salarizarii prin asumarea raspunderii guvernamentale,si aprobarea ei de catre Parlament prin neadoptarea unei motiuni de cenzura pe aceasta tema, arata ca factorii de decizie politica si-au insusit si sint pe deplin de acord cu prevederile legii – incluzind aici si prevederile anexei nr.4 la lege.
Importanta si specificitatea muncii personalului din institutiile de aparare,ordine publica si siguranta nationala,intelese,acceptate si incluse in lege de catre initiatorul ei,poate fi subliniata si de urmatoarele elemente:
- legea propriu-zisa are 17 pag.
- cele 13 anexe au in total 105 pag., si se refera la 37 categorii de personal bugetar
- anexa nr.4 – referitoare la salarizarea personalului din institutiile de aparare,ordine publica si siguranta nationala – are 32 pag. (adica 30,5% din volumul tuturor anexelor),si se refera la 4 categorii de personal (militari,inclusive personalul din serviciile de informatii,jandarmi,politisti si personal civil din aceste institutii) adica 10,8% din numarul de categorii de personal avute in atentie in lege. Ca o coincidenta acest procent apare si daca avem in vedere numarul lucratorilor din aceste institutii (presupun ca vreo 200-200 si ceva de mii) fata de numarul total al bugetarilor (cele vreo 2 milioane de personae)
Avind in vedere faptul ca pentru 10-11% din bugetari (si ca numar da categorii si ca numar de persoane) s-au alocat 30% din prevederile legale,putem considera ca factorul de decizie politica a apreciat cu simt de raspundere importanta acestor categorii de personal.
In spiritual consecventei si coerentei legislative este normal ca problema pensionaruilor - proveniti din categoriile de personal active enumerate in anexa nr.4 a legii unice a salarizarii- sa fie tratate cu aceeasi atentie si cu aceleasi unitati de masura. In acest sens sint prevederile Legii nr.164/2001 (privind pensiile militare de stat), lege intocmita in conformitate cu prevederile si cerintele legilor similare din statele NATO si ale UE.
Neconcordantele aparute intre Legea nr.164/2001 si cerintele aplicabile pensionarilor militari in statele NATO si ale UE au fost remediate in timp,in prezent L.164/2001 fiind aliniata la standardele in materie aplicate in aceste state.
Raminerea in vigoare a Legii nr.164/2001 este singura modalitate prin care statul roman aplica aceleasi principii atit salariatilor cit si pensionarilor din domenii cu o foarte pronuntata specificitate fata de toate celelalte categorii de bugetari.
Incercarile de justificare a necesitatii mentinerii in vigoare a L.164/2001,incercari facute de cei care sint sau vor fi afectati de includerea pensionarilor militari intr-o lege unica a pensiilor, se lovesc de lipsa de receptivitate a decidentilor politici. Acest lucru se intimpla si datorita faptului ca institutiile,organizatiile si persoanele care incearca aceasta justificare se folosesc,in mare masura,de aceleasi argumente – vechimea istorica a sistemului de pensii militare de stat; greutatile si privatiunile NONMILITARE suportate de fostii militari; existenta sistemelor de pensii militare (separate de cele civile) de stat in tarile NATO si ale UE.
Aceste argumente nu sint luate in considerare, si nu se vrea a se intelege ca militarii pensionari trebuie sa fie tratati diferentiat fata de ceilalti pensionari,din motivul pentru care militarii in activitate sint tratati diferentiat fata de ceilalti bugetari.
In prezent este in vigoare Legea unica de salarizare a personalului din institutiile bugetare (Legea nr.330/2009). In aceasta lege sint si 13 anexe care detaliaza,adaptat la specificul tuturor categoriilor de bugetari,modul de salarizare a personalului.
Anexa nr.4 se refera la salarizarea personalului din institutiile de aparare,ordine publica si siguranta nationala. Simpla existenta a acestei anexe arata ca initiatorul a inteles specificitatile muncii acestor categorii de personal,si a acordat atentia cuvenita modalitatilor deosebite de retribuire a acestora.
De subliniat este ca,in continutul ei,aceasta anexa include prevederile Legii nr.138/1999 referitoare la salarizarea personalului din sistemul de aparare,ordine publica si siguranta nationala. Prin aceasta includere s-a recunoscut faptul ca aceasta lege (138/99),perfectionata in timp la paritia unor noi situatii, rezolva corect,in raport cu celelalte categorii de bugetari,problemele legate de salarizarea unor categorii de personal care au in fata sarcini,cerinte.obligatii,servituti,restrictii si incompatibilitati care nu se regasesc la nici o alta categorie de bugetari.
Promovarea legii unice a salarizarii prin asumarea raspunderii guvernamentale,si aprobarea ei de catre Parlament prin neadoptarea unei motiuni de cenzura pe aceasta tema, arata ca factorii de decizie politica si-au insusit si sint pe deplin de acord cu prevederile legii – incluzind aici si prevederile anexei nr.4 la lege.
Importanta si specificitatea muncii personalului din institutiile de aparare,ordine publica si siguranta nationala,intelese,acceptate si incluse in lege de catre initiatorul ei,poate fi subliniata si de urmatoarele elemente:
- legea propriu-zisa are 17 pag.
- cele 13 anexe au in total 105 pag., si se refera la 37 categorii de personal bugetar
- anexa nr.4 – referitoare la salarizarea personalului din institutiile de aparare,ordine publica si siguranta nationala – are 32 pag. (adica 30,5% din volumul tuturor anexelor),si se refera la 4 categorii de personal (militari,inclusive personalul din serviciile de informatii,jandarmi,politisti si personal civil din aceste institutii) adica 10,8% din numarul de categorii de personal avute in atentie in lege. Ca o coincidenta acest procent apare si daca avem in vedere numarul lucratorilor din aceste institutii (presupun ca vreo 200-200 si ceva de mii) fata de numarul total al bugetarilor (cele vreo 2 milioane de personae)
Avind in vedere faptul ca pentru 10-11% din bugetari (si ca numar da categorii si ca numar de persoane) s-au alocat 30% din prevederile legale,putem considera ca factorul de decizie politica a apreciat cu simt de raspundere importanta acestor categorii de personal.
In spiritual consecventei si coerentei legislative este normal ca problema pensionaruilor - proveniti din categoriile de personal active enumerate in anexa nr.4 a legii unice a salarizarii- sa fie tratate cu aceeasi atentie si cu aceleasi unitati de masura. In acest sens sint prevederile Legii nr.164/2001 (privind pensiile militare de stat), lege intocmita in conformitate cu prevederile si cerintele legilor similare din statele NATO si ale UE.
Neconcordantele aparute intre Legea nr.164/2001 si cerintele aplicabile pensionarilor militari in statele NATO si ale UE au fost remediate in timp,in prezent L.164/2001 fiind aliniata la standardele in materie aplicate in aceste state.
Raminerea in vigoare a Legii nr.164/2001 este singura modalitate prin care statul roman aplica aceleasi principii atit salariatilor cit si pensionarilor din domenii cu o foarte pronuntata specificitate fata de toate celelalte categorii de bugetari.
