joi, 28 februarie 2013

La Cercul Militar ...

Mare adunare, mare...

Mă, fraţilor, dacă nu aflarăţi până acu, vă zic io. Azi fu adunare mare la Cercul Militar Naţional, ăla de-i zicea, înainte de `89, Casa Armatei şi care, şi mai înainte de `89, să chema Casa Oştirii. Fu adunare mare, ce mai! Să deteră pişcoturi, să dete şampanie şi nu`ş ce să mai dete, că io mă supărai şi plecai. Nu mai stătui pân` la sfârşit. Ba, unii să deteră în stambă. Da` să deteră rău de tot. Primul să dete în stambă generalu` ăla cu un kilogram de stele pă umeri, care nu`ş dacă nu şi-o fi scris pă monomentul de la Ghencea 1, dupe gradul, numele şi prenumele, şi foncţia de-o s-o aibă el până dă în primire, cea de preşedintele al ANCMRR, că, mai mult ca sigur, ăstuia n-o să-i ia nimeni locul. Nu ăla de la Ghencea, că ăla-i plătit. Locul din fruntea Asociaţiei n-o să i-l ia nimeni, cât va trăi el mult şi bine. Acu`, io nu ştiu cât de mult o trăi generalu`, da` bine va trăi cu siguranţă. Că-i făcu Oprea pensia mare, da` mare de tot, cât păntru 4-5 colonei de-alde mine.
Uns cu toate alifiile generalu` ăsta! Mă, fraţilor, cum află el, în timp ce urca pă scări, spre Sala de Marmură, că domnu` Ponta nu mai vine la întâlnire, cum îşi schimbă discursu`. Din mers îl schimbă, ce mai! Acu`, io cred că nici nu fu mare lucru să-l schimbe că băgă doar o vorbă acolo şi, în loc de „Domnule prim ministru”, zise „Domnule vice prim minsitru...” Cum, care vice prim ministru? Oprea, mafiotul şef al lui Năstase, reevaluat de Băsescu şi pus pă cai mari de Ponta.
Dupe ce îşi esprimă mulţumirea nemărginită faţă de domnu` Oprea, care nu`ş ce făcu şi drese, în calitatea de ministru pă care o avea el din fragedă pruncie, păntru ca pensiile noastre să nu mai fie nesimţite, generalu` începu să-şi esprime nemulţumirea faţă de Dobriţoiu care să înhăită cu unii de-alde Dogaru şi Pricină. Că cică ăştia trei, împreună cu nişte tiliviziuni pă care nu le mai numi, că le ştiam şi noi, aruncară cu noroi păste Oprea şi munculiţa lui.
Onţanu... A, uitai să vă spui! Onţanu fu invitat de onoare. Da` el, să ştiţi, nu să dădu în stambă, că nu-i dete generalu` cuvântu`. Acu`, părerea mea, putea să-i dea şi lu Onţanu cuvântu`, că doar el fu cel care dete şampania şi pişcoturile.
Al doilea, şi cel mai tare, să dădu în stambă Oprea. Nu prea fusei io atent la cele spuse de el, că v-aş povesti mai multe. Ca să nu-mi sară muştaru` în timp ce el turuia vrute şi nevrute, io căscam gura pă pereţi, admirând alea de le zic unii motive decorative de evidentă inspiraţie antică, cu stilizări şi prelucrări în stilul epocii. Ce motive, mă fraţilor, că io nu văzui decât niscai săbii, niscai stilete, niscai scuturi, niscai lănci şi nu`ş ce erau nişte alea cu aripi.
Atât reţinui io din ce turui Oprea: că cât să zbătu el pentru ca niciunui militar în rezervă să nu-i scază pensia, că cum umbla el cu demisia în mână, gata s-o puie pă masa lu` Boc, dacă ăla să va încontra şi ne va tăia nouă din pensii, că când fu numit vice prim ministru puse iar în discuţie problema pensiilor militare, că Cabinetu` lucrează, că cată soluţii, aşa că camarazii care să treziră cu mâna lu Boc în buzunaru` lor să şază liniştiţi, că care nu crede că Cabinetu` să preocupă ...
Io, unu`, nu-l crezui şi de-aia vă zisei că nu mai stătui până la şampanie şi pişcoturi. Să-ntâmpla, Doamne, iartă-mă, fun necaz şi-mi rămânea pişcotu` în gât, dacă trecea Oprea păn preajma mea...



Fane Sucitu

Pentru conformitate,

Ilie Bâtcă

miercuri, 27 februarie 2013

Aiasta nu se poate, domnule Ponta!

La începutul lunii iunie 2012 s-a declanşat scandalul avansărilor ilegale la Ministerul Apărării Naţionale. Noul ministru, generalul Corneliu Dobriţoiu, numeşte o comisie care să verifice corectitudinea avansărilor făcute în perioada 2011- 2012. La 4 noiembrie 2012 în urma analizei efectuate de această comisie, M.Ap.N. a dispus revocarea ordinelor de avansare sau acordare a gradelor în rezervă pentru 835 de cazuri. În toate aceste cazuri s-a constatat nerespectarea condiţiilor prevăzute în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare şi în Normele privind sistemul de gestiune a resurselor umane în Armata României, aprobate prin prin Ordinul ministrului Apărării Naţionale nr. M 105/2002. Generalul Corneliu Dobriţoiu promite că în aceste cazuri revocarea ordinelor de avansare sau acordare a gradelor în rezervă este “doar o primă măsură”, urmând, ca în situaţia în care comisia care analizează această chestiune va sesiza încălcarea legislaţiei, să se meargă până la anchetă penală.
Normal, România fiind o ţară membră NATO şi UE, toţi reprezentanţii centrelor militare sau asociaţiilor cadrelor în rezervă şi în retragere care au făcut propunerile şi au întocmit documentele pentru avansare sau acordare a noilor grade, toţi cei din structurile centrale ale M.Ap.N. care au verificat şi aprobat aceste documente, toţi cei care au semnat ordinele de avansare sau acordare a noilor grade , cu încălcarea flagrantă a legislaţiei în vigoare, ar fi trebuit să fie cercetaţi şi sancţionaţi drastic pentru că acţiunea lor a creat un deficit de imagine enorm Armatei Române. Din păcate acest lucru nu s-a întâmplat. Toţi cei vinovaţi au rămas în funcţii, iar reevaluatul mafiot Gabriel Oprea, cel care a patronat aceste ilegalităţi, imediat după alegeri a fost promovat vice prim ministru. În schimb, incomodul general Corneliu Dobriţoiu a fost îndepărtat din funcţia de ministru. În felul acesta, unul dintre cele mai jenante scandaluri în care a fost implicat M.Ap.N a fost “rezolvat”. Au fost identificate infracţiunile, se cunosc vinovaţii, dar împotriva acestora nu s-a luat nicio măsură. Aşa a decis factorul politic. Probabil în interesul naţional. Singurul lucru bun constă în faptul că acest scandal nu a avut implicaţii financiare, gradele fiind acordate onorific.
Acum este în plină desfăşurare un alt scandal, care , ca un făcut, îl are în centrul ei pe acelaşi Gabriel Oprea. Este vorba de scandalul pensiilor militare.Deşi paguba adusă bugetului de stat este enormă, se încearcă şi de această dată aplicarea aceleiaşi metode de muşamalizare a gravelor încălcări ale legii care s-au produs continuu pe timpul proceselor de recalculare/revizuire a pensiilor militare. Se încearcă bagatelizarea acestor nereguli, vezi doamne nişte subordonaţi obosiţi de complexitatea efortului depus ar fi greşit, bineînţeles neintenţionat. Nimic mai fals, domnule Ponta! Iată de ce:
  • 23 august 2010 - Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale emite ordinul M101 prin care ordonă ca eliberarea adeverinţelor cu veniturile realizate lunar de către cadrele în rezervă şi în retragere să se execute de către comandanţii centrelor militare, care erau obligaţi să şi semneze aceste documente. Conform prevederilor legii arhivelor adeverinţele şi certificatele se eliberează numai de către posesorii de arhive, iar aceste documente vor conţine, în mod obligatoriu, pe lângă situaţiile sau datele a căror confirmare sau atestare se solicită şi menţionarea documentului din care rezultă acestea. Încălcare gravă a legii, care a declanşat nebunia adeverinţelor, a căror corectitudine nu a a putut fi verificată niciodată şi la adăpostul cărora s-au făcut marile abuzuri/ilegalităţi.
  • 28 septembrie 2010 - În urma Deciziei Curţii de Apel Cluj, procesul de recalcularea este suspendat, dar la M.Ap.N. procesul recalculării continuă şi la sfârşitul lunii decembrie 2010 se emit decizii de recalculare ilegale.
  • Aceste decizii sunt contestate, la Comisia de Contestaţii a M.Ap.N. fiind primite aproximativ 28.000 contestaţii. Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea , nu ia nicio măsură pentru mărirea numărului membrilor acestei comisii , astfel că doar aproximativ 4.000 de contestaţii vor fi rezolvate în perioada 2011- 2012, acestea fiind emise la termene care depăşeau cu mult cele 45 de zile legale. Pensionari militari au întâmpinat mari greutăţi la declanşarea acţiunilor în instanţă din cauză absenţei hotărârilor Comisiei de soluţionarea a contestaţiilor, faptă care revine exclusiv în sarcina lui Gabriel Oprea.
  • Nemulţumiţi de deciziile primite pensionarii militari declanşeză peste 30.000 de procese împotiva M.Ap.N. şi a Casei de Pensii Sectoriale a M.Ap.N. În aproximativ 4.000 de dosare se obţin decizii definitive şi irevocabile ale Curţilor de Apel din întreaga ţară, de anulare a deciziilor de recalculare şi revenirea la pensiile de serviciu avute în decembrie 2010. Aceste hotărâri definitive şi irevocabile nu sunt aplicate de M.Ap.N.-ul condus de eminentul doctor în ştiinţe juridice, Gabriel Oprea.
  • 1 iunie 2011 – Gabriel Oprea şi Maria Lupu anunţă definitivarea procesului de revizuire a celor 76.885 de pensii. La 9 iunie 2011, pe site-ul M.Ap.N., 7645 pensii apar ca fiind nemodificate, lucru imposibil din punct de vedere matematic. La 29 iunie 2011 pe acelaşi site, 7.455 din aceste pensii apar ca find mărite cu sume nesemnificative. Cineva, din conducerea M.Ap.N., a ordonat încălcarea legii, pentru mărirea artificial a acestor pensii. Operatorii au executat ordinul ilegal.
  • 30 decembrie 2011- Se anunţă finalizarea acţiunii de revizuire a pensiilor şi emiterea deciziilor de revizuire a tuturor pensiilor militare. Decizia politică a fost executată!. În urma izbucnirii scandalului din anul 2013, comisia de audit a constatat însă că un număr de 20.000 de dosare de pensie nu au fost totuşi procesate. Doamna gen. Maria Lupu ar fi trebuit să îl informeze pe ministru. Dacă nu a făcut acest lucru trebuie să răspundă pentru emiterea miilor de decizii de revizuire fără documente legale.Dacă ministru a fost informat , răspunderea îi revine integral.
  • Ianuarie 2012 - Gen.Maria Lupu anunţă că 85% din pensile revizuite au crescut, fiind contrazisă de Gabriel Oprea care anunţă că 92% din pensii au crescut. Mai mult Gabriel Oprea trimite scrisori electorale prin care anunţă pe cei 92% de pensionari fericiţi că, datorită eforturilor sale supraomeneşti, le-au fost mărite pensiile. Câteva mii dintre cei felicitaţi vor primi însă decizii de revizuire scăzute. Pentru a aplana scandalul şi a repara “onoarea” lui Gabriel Oprea, aceşti pensionari vor primi în perioada următoare 1, 2 sau 3 decizii succesive prin care pensiile acestora vor fi mărite până la nivelul celor din decembrie 2010 sau crescute cu sume nesemnificative. În baza căror documente nu se ştie, la fel cum nu se ştie cine a dat acest ordin.Dar se poate afla foarte simplu. Cert este că operatorii au executat şi acest ordin ilegal.
  • Gabriel Oprea semnând şi acceptând trimiterea scrisorilor către pensionari a încălcat legea pentru că elementele de identificare a persoanei sunt de strictă confidenţialitate, iar lista cu adresele pensionarilor militari, aflată la Casa de pensii sectorială a M.Ap.N. are un astfel de caracter, iar publicarea sau utilizarea fără asentimentul(aprobarea) persoanei este strict interzisă. Să nu fi cunoscut juristul Gabriel Oprea acest lucru?
Este adevărat că nu ministrul apărării calculează pensile, dar la fel de adevărat este că ordinele ilegale, prezentate mai sus, date de Gabriel Oprea - ministrul apărării naţionale, gen. Maria Lupu – şefa Direcţiei Financiar contabile din M.Ap.N. şi col. Dragoş Luncanu - şeful Serviciului pensii militare din M.Ap.N., au fost executate de persoanele cu atribuţiuni legale în acest domeniu. În aceste condiţii este anormal ca doar ultimii să răspundă. Aiasta nu se poate,domnule Ponta! Nimeni nu este mai presus de lege, conform Constituţiie României.
Domnul Ponta este în eroare atunci când afirmă că dacă statul a greşit, sau cei din instituţiile statului au calculat pensiile greşit, nu plătesc pensionarii, ci plătesc cei de la stat. Aiasta nu se poate, domnule Ponta! Legea 263 /2010 este foarte clară, sumele încasate necuvenit se recuperează de la beneficiari. Aici sunt două situaţii distincte. Pentru pensionarii militari care au prezentat documente false, s-au folosit de argumente ilegale( influenţă politică,relaţii personale, şpagă,etc) pentru a primi pensii mărite, fără nici cea mai mică ezitatre, trebuie să răspundă inclusiv penal,pensile trebuiesc aduse la valoarea lor normală, iar sumele primite necuvenit, recuperate integral. Pentru pensionarii cărora le-au fost mărite pensile din ordin, fără ca ei să ştie acest lucru, pensile acestora trebuie să revină la valoarea reală, iar sumele primite necuvenit, printr-o iniţiativă legislativă să fie anulate.
Domnul Ponta declară că nicio pensie militară nu se va recalcula. Aiasta nu se poate, domnule Ponta! În calitatea dumneavoastră de fost procuror ar fi trebuit, având în vedere că 20.000 decizii de revizuire au fost eliberate fără procesarea documentelor legale şi că pe timpul auditului au fost descoperite documente false în baza cărora au fost emise decizii de pensionare mărite, să decideţi imediat aplicarea legii în toate aceste cazuri, care implica obligatoriu recalcularea/verificarea măcar a acestor pensii. Nemaivorbind de generalii din clica politică a lui Gabriel Oprea. Pagubele aduse bugetului sunt imense şi ele trebuie recuperate de la cei vinovaţi.
Este adevărat că problema pensiilor reprezintă o bombă atomică. Depinde împotriva cui va fi folosită. Sper că efectele distructive ale acesteia vor duce la eliminarea din sistemul militar a tuturor celor care au produs scandalurile avansărilor şi pensiilor militare. Sunt cam aceiaşi , aparent intangibili, pentru ei legile neavând nicio valoare. Au acoperire politică. Domnul Ponta are obligaţia să aplice legea astfel ca activitatea în M.Ap.N să intre în normaliatate. Aiasta se poate, domnule Ponta!
Dacă însă efectele distructive se vor abate asupra pensionarilor militari , domnul Ponta va avea o mare problemă de credibilitate, care mai devreme sau mai tîrziu îi va afecta foarte serios cariera.
Am crezut în “Dreptate şi adevăr”, dar am fost crunt înşelaţi de Traian Băsescu şi gaşca sa portocalie, din care un loc de cinste revenea reevaluatului mafiot Gabriel Oprea. Domnul Victor Ponta a promis”Dreptate până la capăt”. Acest lucru însă vrea să-l realizeze cu şi în favoarea aceluiaşi Gabriel Oprea, devenit între timp şi trădător cu patru stele. Aiasta nu se poate, domnule Ponta! Dacă doriţi să dovediţi că vă deosebiţi total de adversarul dumneavoastră politic, trebuie să aveţi tăria să-l îndepărtaţi imediat din apropierea dumneavoastră pe mafiotul reevaluat!

Col. (r) Remus Macovei
Preşedintele Filialei Constanţa a SCMD

joi, 31 ianuarie 2013

LA MULŢI ANI!

De Ziua Intendenţei Militare, cele mai alese gânduri, însoţite de urările noastre de sănătate, prosperitate şi fericire alături de cei dragi, se îndreaptă spre cei care au activat în această Armă.

BIROUL OPERATIV AL FILIALEI SECTOR 5 A SCMD

marți, 29 ianuarie 2013

Coşmarurile lui Băsescu

Autor: Lucian Avramescu  
Dănileţul a devenit substantiv comun. Îl voi utiliza ca atare – un dănileț, doi dănileți. Singura persoană din România care transpiră abundent, zi și noapte, de grija dănileților e Traian Băsescu. El transpiră și pentru Udrea și pentru Boagiu și pentru Videanu, fiindcă toți mor de grija dănileților, dar niciunul atât de tare ca Băsescu. Pielea lui Băsescu emite cea mai mare cantitate de nădușeală la litru, cuprinsă de frisonul anticipat că dănilețul ar putea să nu mai fie ce-a fost. Adică o proptea în șandramaua dezmembrată a justiției pentru ca bordeiul din aur și argint, cu turnulețe și broderii, al băseștilor, să reziste.

De grija dănileților pe care-i cheamă fie Morar, Hăineală sau Kovesi, fie Kovesi, Hăineală sau Morar, cei mai mulți procurori, cu toate că dănilețul a fost la bază judecător, Băsescu a alergat la miezul nopții în biroul adversarilor politici și i-a rugat când mieros, când răstit, când răstit, când mieros, să nu-i dea jos. Lăsați-mi dănileții și întorc universul cu cracii în sus. Asta n-a mai spus fiindcă se scăpa pe gură cu un adevăr care ar fi trădat o escrocherie. Ori, constituțional, președinții, chiar și cei demiși prin vot popular, n-au voie să se prezinte escroci.

Deasupra Oceanului Atlantic, plecat undeva unde a uitat de ce pleacă, Traian Băsescu a povestit cum ar vrea el să-și pună dănileții în funcții de procuror general și procuror de procurori și procuror șef de deneauri și de procuror adjunct de pus țăranii să jure cu mâna pe Biblie că n-au votat ce-au votat. Aterizat într-o insulă cu capul verde sau indigo sau violet, pentru a băga kerosen în popoul avionului, Băsescu a povestit despre cum va pune el dănileții generali și dănileții adjuncți la parchete. E de așteptat ca primul pas diplomatic în America Latină să fie acompaniat de rugăciunea dănileț pe care Băsescu o va rosti în fața gazdelor iar de la tribuna reuniunii să rostească o cuvântare înflăcărată în spaniolă sau portugheză despre nevoia de procurori generali într-o democrație. Ziariștii care-l însoțesc pe președinte sunt convinși că la întoarcere, declarațiile de presă la suirea în avion, în cele nouă ore de zbor pe deasupra Atlanticului, ca și după aterizarea la București, Băsescu să-și reafirme unica preocupare prezidențială, fermă ca un țăruș înfipt în cap, aceea legată de hirotonisirea procurorilor generali, drept pentru care au de gând să folosească prima declarație, valabilă în toate împrejurările. Amin!
 
Sursa:

 
Din ciclul ”Cavalerii căpăţânei pătrate”: Marele preot Chelaru, filamentul ars al Armatei Române


Autor: Toma Roman Jr

Când Emil Constantinescu, în anul 2000, l-a acceptat drept şef al Marelui Stat Major al Armatei Române pe generalul Mircea Chelaru, mi s-a părut că e o idee simpatică să pui şef la apărare un ins cu cioc. Mi-am schimbat rapid impresia, când, de deasupra ciocului, s-a auzit o voce care spunea că bulgarii ar fi interesaţi să ne umfle Oltenia. Omul spunea cu un aer misterios chestii din care nu se înţelegea nimic, drept pentru care s-au săturat relativ rapid de el şefii politici de atunci şi l-au trecut în rezervă. Din păcate, nu într-o rezervă de la o casă de sănăte.

Cu dacii prin cap
Domnul general a apucat, de-a lungul vremii pe căi oculte. Mai întâi, s-a făcut dacoman. Împreună cu un fel de Dan Brown românesc de mâna a paişpea, Daniel Roxin, apărea pe la OTV (generalul a şi candidat din partea domnului Dănuţ pentru Senat, anul trecut) unde pretindea că dacii au inventat apa caldă şi scobitoarea cu zbaturi. Apărea pe la diverse congrese de hermeneuţi şi iluminaţi de tot felul, în compania unor şamani, bioenergeticieni şi parapupu de ocazie, unde scotea pe nări ”adevăruri tulburătoare”, de fapt tot felul de ipoteze fantasmagorice despre înaintaşii noştri. După sursele noastre, se infiltrase şi într-o ”mişcare discretă”, altfel onorabilă, unde conducea o lojă botezată, bineînţeles, Zamolxe. În ultima vreme, stimabilul general nu se mai mulţumeşte cu dimensiunea dacică şi vrea una universală. Din cauza asta a tricotat o bască nouă, sub care a vârât cu anasâna traco-geţi, creştinism, masonerie, bioenergie, doamne şi domni, alchimie şi alte daraveli.

Ciorbă cavalerească
După o muncă titanică, a ouat un ceva care se cheamă ”Ordinul Suveran al Sfintei Fecioare Maria” şi e populat cu cavaleri şi cavalerese, fiindcă dom general nu e misogin. În întreprinderea asta s-a asociat cu un domn Liviu Pandele, de profesie cârciumar zamolxist (patronează ”Cramele lui Decebal”) pe care l-a uns ”Suveran Mare Comandor al Ordinului” şi căruia subordonaţii spiritual trebuie să i se adreseze cu ”excelenţa sa”. Trebuie menţionam că omul în cauză aduce fizionomic cu rapsodul Nicolae Guţă, ceea ce ne-a făcut să ne închipuim că după un popas mai mare în cramele cu pricina şi interpretează ceva melodii dace.
Generalul, probabil fiindcă visează în tracă şi iliră şi vorbeşte în dialecte dispărute, a fost uns ”Mare Preot al Ordinului”.

Fiindcă personajele de bază de mai sus aveau şi subordonaţi, au adunat diverşi militari rezervişti şi excelenţe obscure, pe care i-au înşurubat drept ”Mare alchimist”, ”Mare vicecancelar”, ”Locotenent Mare Vicecomandor”, ”Guvernator General”, ”Mare Medic”, ”Mare Istoric”, ”Mare Comandant al Gărzilor” etc.
M-a bătut o clipă gândul să mă duc şi eu acolo, fiindcă printre atâtea mărimi aş fi ajuns ”Mare Jurnalist”, ba chiar, dacă aş fi dat o ţuică făcută după reţeta lui Scorillo, aş fi avut şi dreptul să-mi tipăresc cărţi de vizită cu titlul ăsta.
Ordinul are şi un ”Armurier şef”, în persoana unuia Radu Ciortea, care probabil le ţine cavalerilor într-o valiză prăştiile pe care le folosesc atunci când se joacă hoţii şi vardiştii.

Curţi şi grădini
Cineva totuşi a muncit să scrie o constituţie şi regulamente pentru Ordinul ăsta şi cred că s-a chinuit mută vreme, fiindcă au rezultat nişte chestii stufoase, de unde am înţeles că cavalerii (sic) sunt ecumenici dar cred în Fecioara Maria, că România e ”Grădina Maicii Domnului”, că pe aici e Hiperboreea dar şi că interiorul găştii funcţionează o ”Curte Constituţională”, o ”Curte Supremă de Justiţie”, o ”Curte de Conturi”. Fiindcă armurile şi săbiile costă şi nu cresc pe Kogaionon, funcţionează în interior şi o ”Casă de Comerţ” dar foarte interesant, un ”Oficiu-Registru Matricol al Ordinului Practicienilor în Terapii Alternative şi Asistenţi Fitoterapeuţi”. Adică, domnii şi doamnele de aici, la o adică, pot să vândă în proporţii de massă copia băştii lui Gerula sau să ne facă nişte pase bioenergetice cu care ajungi fix în Hiperboreea.
Nu ştiu cum de nu le-a venit stimabililor ideea să facă şi un DNA, un CNADR sau un minister al marilor proiecte în interiorul Ordinului, dar timpul nu e pierdut.

Cutume şi cotizaţii
Treaba asta e organizată pe ”comanderii”, care sunt oarecum autonome, dar trebuie să verse lovele la Comanderia Centrală. Cei care vor să se bage în seamă şi să devină cavaleri vor trebui să verse lovele sub formă de ”cotizaţii lunare, taxe pentru iniţieri, pasaje (n.r.-n-am prea înţeles despre ce e vorba), donaţii”. Ei trebuie să respecte şi o înşiruire de truisme botezate suav cutume. Dintre ele, am reţinut una atinsă de har: ”Supremele cutume sunt că aceste cutume nu pot fi niciodată modificate”.

O glumă serioasă
Poate unii cititori se vor întreba de ce am scris despre cavalerii ăştia, în afara faptului că subiectul ar avea umor absurd. Ei bine, Marele Preot Mircea Chelaru a avut o poziţie cheie în Armata Română. Dacă în anul 2000, când a fost pe cai mari (sau tancuri grele) ar fi avut brusc revelaţia că romanii i-au supărat pe dacii noştri şi ar fi trimis nişte MIG-uri să bombardeze Colloseum-ul, să-i pună la punct pe nesimţiţi?

Sursa:
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/generalul-mircea-chelaru-ordinul-suveran-sfintei-fecioare-maria-mare-preot-635228.html
Regulamentul de acordare a împrumuturilor și ajutoarelor membrilor CAR Solidaritatea Socială
(proiect)

A. Resursele financiare proprii (art. 33 Statut):
a. Taxa de inscriere: se plateste la inscrierea in C.A.R. „SOLIDARITATEA SOCIALA” (CAR) si este in valoare de 0.5 % din valoarea neta a veniturilor din pensie/salariu/solda;
b. Cotizatia lunara se plateste de membrii CAR. Aceasta poate fi de minim 1% din cuantumul veniturilor lunare permanente nete, pensie si eventual salariu/solda, care se depune in contul CAR, pana la constituirea unei sume egale cu valoarea (cuantumul) unei pensii/salarii/solde. Optional, fiecare membru CAR poate depune cotizatii peste valoarea unei pensii/salariu/solda. De asemenea, cuantumul cotizatiei lunare, optional, poate depasi valoarea minima lunara de 1% din pensie/salariu/solda.
c. Valoarea dobanzilor la sumele imprumutate, se stabileste si se incaseaza lunar, odata cu plata ratei lunare a imprumutului. Procentul de dobanda se stabileste conform graficului de plata a ratelor de imprumut si a dobanzilor aferente, care se intocmeste si se preda fiecarui solicitant la data acordarii imprumurului. Dobanda incasata nu se restituie si nu se modifica pe toata perioada derularii imprumutului. Procentul de dobanda se stabileste anual de Comitetul Director al CAR, in raport de rata inflatiei, dar nu mai mare decat cea stabilita anual de Consiliul de Administratie al Uniunii Nationale a Caselor de Ajutor Reciproc din Romania.
d. La inscrierea in CAR, membrul CAR este obligat sa depuna o contributie lunara de 5 lei, care se poate plati cumulat pe un an calendaristic. Aceste contributii vor constitui fondul de deces din care se vor plati ajutoarele de deces mostenitorilor legali sau celor care au suportat cheltuielile de inmormantare, daca decedatul a avut o vechime minima de cel putin 3 ani in CAR. Daca decesul survine pana la implinirea vechimii de 3 ani, contributia depusa la fondul de deces se restituie in totalitate mostenilor legali sau celor care au suportat cheltuielile de inmormantare, conform prevederilor Statutului. Cuantumul ajutorului de deces se va stabili de catre Comitetul Director al CAR. La stabilirea cuantumului ajutorului de deces se va urmari ca acesta sa nu fie mai mic decat valoarea contributiilor depuse.
e. Alte venituri care se pot realiza de catre CAR din dobanzile provenite din plasarea sumelor disponibile, reprezentand venituri proprii ale CAR, in conditiile legii.
f. Dobanzile bancare din plasarea cotizatiilor si a contributiilor disponibile ale membrilor CAR se vor repartiza anual acestora, ca beneficii, in functie de valoarea sumelor depuse in contul CAR-ului (cuantumul cotizatiilor si a contributiilor pentru fondul de deces). Sumele care se constituie ca beneficii vor mari fondul de cotizatii al fiecarui membru CAR.

B. Reguli privind acordarea imprumuturilor:
a. In vederea acordarii imprumutului contabilul CAR verifica:
· Daca membrul CAR este la zi cu plata cotizatiei; astfel se verifica daca este depusa cotizatia lunara (minim 1% din veniturile nete), nr. de luni care au trecut de la inscrierea in CAR;
· Daca este la zi cu plata contributiei la fondul de deces de 60 de lei/an calendaristic (5 lei/luna);
· Daca are, la data depunerii cererii de imprumut debite fata de CAR (imprumuturi neachitate sau in curs de achitare);
· Sa nu fi beneficiat, in ultimele 12 luni (fata de data acordarii imprumutului) de doua imprumuturi CAR;
· Daca are o vechime in CAR de cel putin 3 luni de la data inscrierii.
b. Valoarea imprumuturilor este calculata in functie de cotizatia membrului de CAR. Aceasta este de maxim 3 ori cotizatia depusa, dar nu mai mare de 20.000 lei; in sensul celor mentionate mai sus calculul imprumutului se face tinand cont de valoarea cotizatiei la data depunerii cererii de imprumut. Membrul CAR trebuie sa aiba o vechime in CAR la data acordarii, de cel puti 3 luni.
c. La calculul valorii imprumutului se va tine cont si de puterea financiara a persoanei care solicita imprumutul, astfel ca rata lunara de rambursare a imprumutului sa nu depasesca 1/3 din valoarea veniturilor lunare nete (pensie salariu, solda). In acest sens la cererea de imprumut se anexeaza copie de pe documente care certifica valoarea veniturilor (talon pensie, adeverinta venituri. Optional, fiecare membru CAR poate face plati anticipate pentru restituirea ratelor de imprumut. Ratele la imprumutul CAR nu vor fi mai mici de 10-15% din valoarea veniturilor lunare nete (pensie, salariu, solda). Un membru CAR poate cere amanarea restituirii (platii) ratelor CAR, intr-un an calendaristic, dar nu mai mult de 3 luni de zile. Amanarea ratelor nu se aproba pentru 3 luni de zile consecutiv. Amanarea ratelor atrage dupa sine prelungirea termenului de restituire a imprumutului si reclcularea implicit a valorii dobanzii. Daca un membru CAR restituie anticipat imprumutul acordat, valoarea dobanzii se va diminua in mod corespunzator. Perioada de restituire a ratelor de imprumut nu poate depasi 24 de luni. Termenul de 24 de luni constituie termenul maxim de restituire a imprumutului CAR, fara a fi afectat de amanarile restituirii imprumutului. Un membru CAR nu poate beneficia in ultimele 12 luni mai mult de doua imprumuturi CAR.
d. Pe perioada derularii contractului de imprumut, debitul (imprumutul CAR nerestituit) nu se compenseaza cu soldul cotizatiei. Se poate restitui din cotizatie numai in masura in care aceasta depaseste soldul ramas nerestituit din imprumutul acordat si pana la nivelul unei pensii/salariu/solda neta (cotizatia minima obligatorie). Compensarea imprumutului cu soldul cotizatiei se poate face numai daca membrul CAR solicita retragerea, iar soldul cotizatiei depaseste valoarea imprumutului.
e. Atunci cand nu se achita ratele de imprumut la termenele convenite la data acordarii imprumutului, CAR aplica persoanei care a intarziat plata ratelor de imprumut, o penalizare calculata la suma nerambursata in termen, incepand cu a 31-a zi de intarziere fata de termenul stabilit pentru restituirea ratei de imprumut (conform graficului de restituire). Procentul de penalizare se va stabili anual de catre Comitetul Director al CAR. Dupa 60 de zile de intarziere in plata ratelor, CAR se va adresa Caselor de pensii sectoriale, unitatilor militare sau altor entitati economice pentru instituirea popririi si recuperarea sumelor datorate, conform prevederilor Art.15 din Legea 540/2002, contractul de imprumut constituind titlu executoriu. (Termenele de calcul a penalizarilor si respectiv de infiintare a popririi se vor supune aprobarii Adunarii generale a CAR).
f. In anul 2013 imprumuturile la CAR se vor acorda dupa 6 luni de la functionare, incepand cu 01.08.2013.

C. Documente necesare pentru acordarea unui imprumut
1. Pentru solicitant:
a. Documente:
· Contractul de imprumut intocmit potrivit anexei nr. ___;
· Copie de pe actul de identitate;
· Copie de pe talonul de pensie si/sau adeverinta de venituri, pentru cei care lucreaza; acestea nu trebuie sa aiba o vechime mai mare de doua luni, in cazul talonului de pensie iar pentru celelalte documente vechimea nu trebuie sa depasesca 30 zile de la data emiterii;
b. Conditii:
· Sa nu aiba debite fata de CAR provenite din imprumuturi inca neachitate;
· Sa fie la zi cu achitarea cotizatiei si contributiei la fondul de deces;
· Pentru acordarea de imprumuturi membrul CAR trebuie sa aibe o vechime de cel putin 3 luni ;
· Nu se solicita girant pentru un imprumut mai mic decat valoarea veniturilor nete ale solicitantului. Girarea imprumuturilor se va face in conditiile prevederilor statului CAR.
· Perioada de restituire a ratelor de imprumut sa nu depasesca 24 de luni.
· In ultimele 12 luni, membrul CAR, sa nu fi beneficiat de doua imprumuturi CAR.

2. Pentru giranti:
a. Documente:
· Copie de pe actul de identitate;
· Copie de pe talonul de pensie si/sau adeverinta de venituri pentru cei care lucreaza; acestea nu trebuie sa aiba o vechime mai mare de doua luni in cazul talonului de pensie, iar pentru celelalte documente vechimea nu trebuie sa depasesca 30 zile de la data emiterii;
b. Conditii:
· Girantul/girantii, trebuie sa aiba un venit lunar care sa permita retinerea din venituri a ratei lunare de imprumut; rata lunara a imprumutului poate fi in cota de maxim 1/3 din veniturile nete lunare;
· Este de preferat ca girantul sa fie cadru militar activ sau pensionar militar.


D. Primirea si retragerea din CAR
a. Documente pentru primirea in CAR :
· Cerere tip – comform anexei nr. __;
· Copie de pe B.I./C.I.;
· Copie de pe talonul de pensie, care sa nu fie mai veche de 2 luni; pentru salariati se depune adeverinta de salariu, conform modelului din anexa ___;
b. Documente pentru retragerea din CAR:
· Cerere tip conform anexei nr. ___;
· Copie de pe documentul de identitate.
c. Conditii si precizari privind retragerea din CAR:
· La retragerea din CAR, se restituie cotizatia depusa, dupa ce a fost retinut soldul imprumutului neachitat (retinerea imprumutului neachitat se poate face prin compensarea cotizatiei depuse, daca soldul imprumutului este mai mic decat valoarea cotizatiei);
· La data retragerii membrului CAR se restituie in totalitate si contributia depusa pentru constituirea fondului de deces.
· Sumele ce trebuie achitate membrului CAR cu ocazia lichidarii se elibereaza in luna urmatoare depunerii cererii, pana pe data de 20 ale lunii.
· In cazul in care lichidarea este cauzata de decesul membrului de CAR eliberarea sumelor se efectueaza in cel mai scurt timp posibil.

E. Ajutorul de deces
a. Documente:
· Cerere tip conform anexei nr. ___;
· Copie de pe actul de deces;
· Copie de pe actul de identitate al solicitantului;
· Copie de pe certificatul de casatorie/nastere al celui care solicita ajutorul;
· Copie dupa dispozitia testamentara a decedatului;
· Documente din care rezulta (facturi, chitante, etc) ca persoana in cauza a suportat cheltuielile de inmormantare.
b. Conditii si precizari:
· Valoarea ajutorului de deces este cea stabilita de catre Comitetul Director, daca la data decesului membrul CAR a avut o vechime in CAR de cel putin 3 ani. In situatia in care decedatul nu are vechimea de 3 ani in CAR, se va restitui mostenitorilor legali sau persoanelor care au suportat cheltuielile de deces contributia depusa la fondul de deces in perioada respectiva (pe timpul cat a fost membru CAR).

F. Transferul intre CAR
a. Transfer la C.A.R. „SOLIDARITATEA SOCIALA”
· Orice persoana isi poate transfera fondurile la C.A.R. „SOLIDARITATEA SOCIALA” numai daca si-a achitat toate debitele la vechiul CAR;
· Transferul sumelor se va face bancar, iar membrul in cauza poate solicita un imprumut o data cu inscrierea in C.A.R. „SOLIDARITATEA SOCIALA”, daca are o vechime ca membru in CAR de cel putin 3 luni;
b. Transfer de la C.A.R. „SOLIDARITATEA SOCIALA”
· Orice persoana isi poate transfera fondurile de la C.A.R. „SOLIDARITATEA SOCIALA”numai daca si-a achitat toate debitele (imprumuturile);
· Transferul fondurilor de la CAR Solidaritatea Sociala se poate face in contul altui CAR pe baza cererii scrise a membrului CAR, in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii la Secretariatul CAR „SOLIDARITATEA SOCIALA”.

G. Se stabilesc urmatoarele date de efectuare a operatiunilor:
· Platile pentru rambursari de imprumut se fac pana la data de 20 ale lunii pentru luna precedenta, conform graficului de rambursare;
· Comitetul Director stabileste valoarea imprumuturilor si persoanele care beneficiaza de acestea pana la data de 25 ale lunii curente pentru luna urmatoare;
· Plata imprumuturilor se va face dupa data de 25 ale lunii curente.

H. Sumele depuse de membrii fondatori:
Fondurile depuse de membrii fondatori la infintarea C.A.R. se vor inscrie in evidenta contabila drept cotizatie depusa, daca acestia se inscriu ca membri CAR. Cei care nu se inscriu ca membri CAR, li se va restitui sumele depuse. Eventualele cheltuieli efectuate din aceste fonduri, determinate de infiintarea CAR sau datorita altor cauze, se vor recupera din veniturile realizate de CAR.

Aprobat in Adunarea generala a membrilor fondatori din data de ........................

marți, 15 ianuarie 2013

 

Cum să împarţi două paie la trei măgari?

 
Autor: Lucian Avramescu  
 
Blazonul se menține greu. Sărăcia cea mai lucie își pune zbenghi în frunte, iar chelul își aranjează pălărie de mărgăritar. După ce a însămânțat un guvern care abia dacă încape, cu șoferi, secretari de stat și consilieri, pe tarlaua de birouri a unui hectar, Ponta ne calmează spunând că va rări niște secretari de stat, cu totul vreo cinci din, probabil, cinci sute. Am avut un coleg care, ajuns șef peste ziarul cu cel mai mare tiraj din Românica, își angajase 26 de secretare. Ce dracu faci cu toate? – l-am întrebat. M-a privit superior. Adică, ce știi tu! Când îți dă mâna, să zicem că îți poți îngădui orice năstrușnicie. Dar când tranșezi în o sută de porții un singur bob de orez și din fiecare porție trebuie să saturi trei inși, ce te faci?

La Cotroceni lâncezește un guvern cât o pășune. De la Funeriu în jos și în sus, zootehnia politică a palatului a devenit abundentă, absorbind parveniți fără scaun, orgolii mutilate de alegeri, hrăpăreți și trăgători de sfori. Armata ministerială de la Cotroceni, mai ales după ce a fost semnată stupizenia acelui pact de coabitare, n-ar trebui să mai existe. Ea s-ar cuveni să plece la vatră fiindcă – nu? – războiul s-a isprăvit. Băsescu își sporește mereu turma, hrănește bugetar o oaste, destrăbălează un portofel gol. Sau vrea să dea o lovitură de stat (alo, Monica Macovei, anunță Bruxellul!) și își ține rezerviștii cu arma la picior? Într-o emisiune a Danei Grecu spuneam că arendașul din Deal cheltuiește enorm (din banii noștri!) pentru o ciorbă de potroace, ciorbă care poate fi brevetată în cartea recordurilor. Dacă suspendatului îi vine, și-i vine des, de-o ciorbă acră la Cireșica, se suie în elicopter, pleacă deodată cu el spre Neptun o oaste prezidențială de sepepiști, transmisioniști, setesiști, degustători și alții. Un președinte, când pleacă undeva, nu doar să se dea cu sania ci, probabil și atunci când merge să facă pipi, umblă cu oastea după el și cheltuie kerosen. N-ar trebui ca la Cotroceni să se rezume patriotic bugetul la acoperirea salariului prezidențial, al unei  secretare care să-i traducă textele străinești și al celor doi băieți de la poartă care să stea de veghe lângă drapel, cu uniformele lustruite? Gata. Când e convocat CSAT-ul, fiindcă au fost prinși doi spioni vietnamezi care intenționau să arunce în aer turla căpiței de fân din Muzeul Satului, se poate da un comunicat simplu. Purtător de cuvânt? Băsescu nu folosește așa ceva. Ca atare de ce am plăti unul? În raportul către națiune rostit de Ponta, inițiativă pentru care îl laud, am înțeles între altele că bugetul e cam beteag  iar vistieria a fost preluată nu doar goală, ci și cu imense datorii. În satul meu se vorbește ironic amar despre cum să împarți două paie la trei măgari. Pe criza asta de furaje, întrebarea capătă dimensiuni dramatice. Cine se încumetă și cine poate să ceară rărirea fermei neproductive din Deal?


Sursa:
http://jurnalul.ro/editorial/cum-sa-impar-i-doua-paie-la-trei-magari-633794.html