joi, 29 martie 2012

Putin dă şah României şi Moldovei, mutând „nebunul” Rogozin pe „diagonala” Transnistria
Presa rusă: Moldova vrea reunificarea cu România


Vladimir Putin si Dimitri Rogozin  / Foto: Alexei Nikolsky/RIA Novosti / REUTERS  

Rusia a declanşat o ofensivă diplomatică puternică având ca ţintă -transparentă, chiar dacă încă nu exprimată oficial- independenţa Transnistriei. Folosindu-se ca pretext de alegerea lui Nicolae Timofti ca preşedinte al Republicii Moldova, Rusia a „reacţionat”, numind un reprezentant permanent în provincia separatistă Transnistria – şi nu pe oricine, ci pe Dimitri Rogozin, fost emisar al Rusiei la NATO (2008 – 2011) şi fost vicepremier al Rusiei, un politician naţionalist care s-a exprimat nu o dată critic la adresa politicilor de securitate ale României.
A urmat şi o replică de la Bucureşti, Iulian Chifu, consilierul prezidenţial pentru afaceri strategice, securitate şi politică externă, cerând numirea unui „Mr. Securitate” „la frontiera estică la un nivel politic de prim rang”, precum şi „avioane multirol pentru poliţia aeriană, sistemul antiaerian, elemente şi capabilităţi pentru apărarea teritoriului naţional şi resurse pentru cunoaşterea situaţiei la graniţa răsăriteană a României, a UE şi a NATO”.
Replica la replică nu a întârziat nici ea. Agenţia Ria Novosti citează cotidianul Nezavisimaya Gazeta, care, vorbind de discuţii în Parlamentul României, ce ar fi avut loc marţi, între parlamentari români şi moldoveni, privind reunificarea celor două republici şi citând politologi ruşi, conchide: „Moldova vrea reunificarea cu România”.
Tot marţi, susţine ziarul rus, România a „dezvăluit” crearea Consiliului Naţional pentru Reintegrare (a Republicii Moldova), dezvăluire de care se pare că au aflat doar colegii noştri de la Moscova. Dar Moldova are deja „o instituţie pentru reintegrarea Transnistriei”, care ar fi incompatibilă cu noul Consiliu Naţional pentru Reintegrare din România, mai punctează publicaţia rusă.
„De aceea a fost numit Rogozin emisar în republica separatistă”, conchide Nezavisimaya Gazeta.
Publicaţia rusă îl citează pe Viorel Ciobotaru, directorul Institutului European pentru Studii Politice din Chişinău, care afirmă că România şi Moldova sunt deranjate pentru că nu au fost consultate înainte de numirea lui Rogozin. În opinia lui Ciobotaru, misiunea lui Rogozin va fi similară celei a emisarilor Rusiei din provinciile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia. Respectiv, este primul pas spre renunoaşterea independenţei Transnistriei.
De partea sa, Serghei Jilţov, preşedintele Centrului CIS al Academiei Diplomatice a Rusiei, susţine că orice numire la Tiraspol ar fi stârnit proteste de la Chişinău şi Bucureşti. „De la alegerea lui Nicolae Timofti a devenit clar că elita moldovenească presează spre reunificarea cu România. Moscova trebuie să afle de planurile Chişinăului. Încă nu este clar dacă Moldova îşi va păstra suveranitatea sau va continua procesul de reunificare cu România, caz în care Rusia trebuie să se instaleze în Transnistria”, a declarat influentul diplomat rus.
La rândul său, analistul politic ucrainian Sergiu Tolstov consideră că „nimic nu poate împiedica „alunecarea” Moldovei spre România”, dar că Rusia îşi poate folosi influenţa pentru a „salva” Transnistria. În replică, Ciobotaru arată că reunificarea ar fi un proces costisitor, pe care Uniunea Europeană nu este dispusă să îl finanţeze.

Sursa:
http://www.jurnalul.ro/special/romania-moldova-rusia-transnistria-608361.htm

Comunicatul Consiliului de Coordonare din 27.03.2012



COMUNICATUL CONSILIULUI DE COORDONARE
A FILIALELOR SCMD DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI ȘI JUDEȚUL ILFOV PRIVIND INTÂLNIREA INFORMALĂ CU REPREZENTANȚII M.Ap.N

1. In data de 22 martie 2012, la solicitarea Consiliului de Coordonare a Filialelor SCMD din Municipiul București și Județul Ilfov, la sediul MApN s-a desfașurat o întâlnire de informare cu reprezentanți ai ministerului, activitate care a vizat, în principal, procesul de recalculare/revizuire/regularizare a pensiilor militare, dar și alte aspecte privind activitatea SCMD, cu referire la accesul filialelor în spații de lucru aparținând MApN.
2. La activitate au participat:
- Din partea Consiliului de Coordonare:
  • Dl. Col.(r) Tudor Marian - președintele Consiliului de Coordonare
  • Dl. Gl.lt.(r) Băhnăreanu Neculai - vicepreședinte Filiala 1/Sector 2 București
  • Dl. Col.(r) Neagu Gheorghe - președinte Filiala 1/Jud. Ilfov
  • Dl. Col.(r) Ionașcu Victor - secretarul Consiliului de Coordonare
- Din partea MApN:
  • Dl. Ozunu Mihail-Vasile - Secretar de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului
  • D-na Gl.mr. Lupu Maria - șef Direcție Financiar-Contabilă
  • Dl. Col.dr. Zanfir Constantin - Locțiitorul șefului Direcției pentru Relația cu Parlamentul și Asistență Juridică
  • Dl. Col Niculescu Viorel - locțiitorul șefului Casei de Pensii Sectoriale a MApN
3. Principalele aspecte reieșite în urma întâlnirii de informare.
Delegația Consiliului de Coordonare a supus atenției reprezentanților ministerului un set de probleme la care a solicitat răspunsuri punctuale, după cum urmează:
     a. Ce măsuri va dispune MApN, respectiv Casa de Pensii Sectorială, când va primi o sentinţă a instanţei, definitivă şi irevocabilă, în care se hotărăşte:
  • admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată de reclamantul pensionar militar;
  • anularea deciziei de respingere a contestaţiei introdusă de pensionarul militar emisă de Comisia de contestaţii pensii din cadrul MApN;
  • anularea deciziei de revizuire a pensiei emisă în baza OuG nr. 1/2011;
  • menţinerea în plată a deciziei de pensie în baza căreia pensionarul militar a ieşit la pensie;
  • obligarea Casei de Pensii Sectorială a MApN la plata diferenţei dintre suma plătită efectiv în baza deciziei de revizuire a pensiei şi drepturile de pensie stabilite prin decizia cu care pensionarul militar a ieşit la pensie.
     b. Având în vedere faptul că pensionarul militar este obligat prin lege să conteste decizia de pensie în termen de 30 zile de la comunicare, la Comisia de contestaţii pensii din MApN, astfel aceasta va rămâne definitivă, de ce nu se aplică o măsură cu caracter asemănător şi în cazul în care Comisia de contestaţii pensii a MApN nu răspunde la contestaţie în termenul maxim legal de 45 zile de la primire şi nici la toate solicitările formulate.
Solicităm verificarea tuturor termenelor în care s-a răspuns până în prezent la contestaţiile formulate de pensionarii militari şi să ne comunicaţi persoanele care se fac vinovate de încălcarea legii şi măsurile ce vor fi dispuse împotriva acestora.
Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002, pentru aprobarea O.G. nr.27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor (publicată în M.O.nr.296/30 aprilie 2002) prevede la art.8 şi art.9 următoarele:
  • Art.8 Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.
  • Art.9  În situaţia în care aspectele sesizate prin petiţie necesită o cercetare amănunţită conducătorul autorităţii sau instituţiei publice poate prelungi termenul prevăzut la art.8 cu cel mult 15 zile. Cine a aprobat prelungirea ilegală a termenelor de răspuns şi pe ce motiv ? Poate doar pentru a întârzia atacarea deciziilor în justiţie.
Răspunsurile primite sunt standard, toate contestaţiile fiind respinse. În conţinutul deciziilor emise de Comisiile de contestaţii pensii nu se face referire la nici unul din argumentele personale ale petentului deşi unii au contestat deciziile emise numai în baza calculului pe salariul mediu brut, iar alţii pe baza veniturilor salariale identificate parţial sau total. Comisia nu a citit şi cu atât mai mult nu a analizat cu atenţie fiecare contestaţie în parte, atâta timp cât răspunsurile sunt identice, schimbându-se doar numele şi CNP-ul.
În Monitorul Oficial nr. 318 din 09 mai 2011 este publicat Ordinul nr. 1453/M.34/18.769/10.161 din 04.05.2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei Centrale de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice precum şi pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiilor de contestaţii din cadrul MApN, MAI şi SRI , act emis de MAI. La art.3 se prevăd următoarele: Casa Naţională de Pensii, MApN, MAI, şi SRI vor adopta măsurile privind constituirea, în termen de 15 zile de la data publicării prezentului ordin a Comisie Centrale de Contestaţii şi respectiv a Comisiilor de contestaţii prevăzute la art. 149 alin. (1) din Legea 263/2010”. Altfel spus Comisiile de contestaţii au devenit funcţionale începând cu data de 24 mai 2011. Dar, în art. 150 alin. (2) din Legea nr.263/2010 se prevăd următoarele: Organizarea, funcţionarea şi structura ..., respectiv a Comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul MApN, MAI şi SRI se stabilesc prin ordin al ..., în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi”. Astfel, având în vedere că Legea 263/2011, a fost publicată în M.O. nr. 852 din 20 decembrie 2010, rezultă că aceste Comisii de contestaţie trebuiau să funcţioneze, legal, începând cu 20 ianuarie 2011.
     c. În cursul anului 2011 pensionarii militari au trimis adrese, la unităţile în care şi-au desfăşurat activitatea, pentru a li se elibera adeverinţe cu veniturile brute lunare, în baza Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale care prevede că, Creatorii de documente sau, după caz, persoanele juridice succesoare ale acestora sunt obligaţi să elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice, certificate, copii şi extrase de pe documentele pe care le creează ...” şi a Legii nr. 223/2002 care precizează că, Certificatele şi adeverinţele eliberate vor conţine, în mod obligatoriu, pe lângă situaţiile sau datele a căror confirmare sau atestare se solicită, şi menţionarea documentului din care rezultă acestea”.
Nu s-a răspuns la nici o cerere conform legilor menţionate mai sus, motiv pentru care pensionarii militari se află în imposibilitatea verificării corectitudinii datelor din adeverinţele eliberate de unităţile MApN în comparaţie cu statele de plată aflate în arhiva ministerului.
Modul de întocmire a acestor adeverinţe dovedeşte încălcarea flagrantă a prevederilor art. 5 din O.G. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autoritaţile publice si locale, cât şi ale art.125 din H.G. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii 263/2010, prin care se face referire la răspunderea pe care o au angajatorii sau orice alţi deţinători de arhive pe linia legalităţii, exactităţii şi corectitudinii datelor înscrise în adeverinţele pe care le eliberează, în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie.
     d. OuG nr. 1/2011, are doar trei anexe, astfel:
  • Anexa nr.1 - referitoare la cuantumul soldelor de grad şi soldelor de funcţie minime corespunzătoare gradelor militare deţinute;
  • Anexa nr. 2 - salariul mediu anual şi minim pe ţară;
  • Anexa nr. 3 - referitoare la metodologia de calcul.
Enumerarea acestor anexe şi a conţinutului lor a fost făcută pentru a demonstra faptul că, în conformitate cu art. 8 alin.1 din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, veniturile brute/nete după caz, realizate lunar, utilizate la calculul punctajului lunar, cuprind drepturile salariale şi cele asimilate acestora, încasate de beneficiari conform legislaţiei în vigoare la data acordării lor”. Aceste drepturi sunt enumerate de la punctele a) la g). OuG nr.1/2011 face referire numai la pct. a), respectiv: ”… retribuţia tarifară lunară/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar, inclusiv indexări, compensaţii, indemnizaţii de conducere/comandă, salarii, solde de merit şi alte drepturi similare prevăzute de legislaţia in vigoare la acea data”, în timp ce la veniturile prevăzute la punctele b) -g) nu se face nici o menţiune.
Ar fi fost corect şi imperios necesar ca şi pentru aceste drepturi asimilate să existe precizări privind modul de stabilire şi reconstituire conform legii, în situaţia în care acestea nu se pot identifica, din moment ce aceste drepturi asimilate salarilor sunt prevăzute în metodologia de calcul.
     e. Procentul de creştere sau diminuare a pensiei revizuite suferă modificări şi în ceea ce privește respectarea anexei nr. 1 la OuG nr.1/2011 privind modalitatea de utilizare a datelor din anexa nr.1, în sensul că solda corespunzătoare unui grad militar cuprinde mai mulţi coeficienţi de încadrare a funcţiei (exemplu: lt.col. de la 3.10 la 3.50), iar la calculul efectiv al pensiei revizuite a fost folosit numai coeficientul minim (respectiv 3.10), dezavantajând cadrele militare care au fost încadrate pe funcţii cu coeficienţi mai mari de 3.10 (până la coefientul maxim de 3.50). În plus, statutul cadrelor militare permitea încadrarea pe o funcţie prevăzută cu un grad superior celui pe care îl avea la momentul numirii în funcţie. Anexa nr.1 din OuG nr.1/2011 prevede numai cuantumul soldelor de grad şi soldelor de funcţie minime corespunzătoare gradelor militare deţinute.
     f. Cum se va efectua regularizarea pensiilor care au scăzut în mod dramatic în urma acţiunii de revizuire când art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene menţionează că orice persoană are dreptul de a deţine în proprietate, de a folosi, de a dispune şi de a lăsa moştenire bunurile pe care le-a dobândit în mod legal (CEDO recunoscând dreptul la pensie ca reprezentând un bun, arătând că prestaţiile sociale intră sub incidenţa art. 1 din Protocolul nr. 1, independent de natura contributivă sau necontributivă a acestora). Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decât pentru o cauză de utilitate publică, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege şi în schimbul unei despăgubiri juste acordate în timp util pentru pierderea pe care a suferit-o”.
     g. Ce măsuri prevede conducerea MapN împotriva celor care în intervenții TV sau radio, au manifestat lipsă de decență privind aprecierile făcute asupra acțiunilor pensionarilor militari ?
     h. Care sunt preocupările MApN pentru repunerea” în drepturi legale a tuturor pensionarilor militari privind utilizarea spațiior și utilităților prevăzute de lege și nu numai de către conducerea ANCMRR, conducere care a încălcat statutul de asociație de utilitate publică și a cerut tuturor membrilor să se subordoneze politic UNPR ?
Totodată au fost înaintate documentare privind procesul de recalculare/revizuire a pensiilor militare, documentare ce au fost afișate în cursul anilor 2011 și 2012 pe site-ul SCMD.
4. Reprezentanții MApN au făcut următoarele precizări:
  1. De natură politică:
  • tot ce s-a întâmplat până în prezent s-a datorat "voinței" clasei politice aflate la putere, dar la care nu poate fi asociată și conducerea MApN;
  • ameliorarea situației actuale depinde 100% tot de voința clasei politice, fiind absolut necesară și participarea opoziției, inclusiv în comisii și în plenul Camerei Deputaților. In acest sens există un proiect de modificare a OuG nr.1/2011, care a fost avizat favorabil de Senat, acesta găsindu-se, în prezent, în discuții, la comisiile din Camera Deputaților;
  • meritul, privind creșterea cuantumului majorității pensiilor, revine, în exclusivitate, domnului ministru Oprea;
  • la afirmația delegației noastre că, practic, de acum înainte oricând se pot declanșa alte inițiative legislative care să vizeze cuantumul pensiilor foștilor militari, cei prezenți nu au avut comentarii.
  2. De natură tehnică:
  • Legea nr.119/2010 nu se mai aplică, motiv pentru care Casa de Pensii Sectorială a MApN nu pune în aplicare hotărârile definitive și irevocabile obținute în instanță pe deciziile de recalculare;
  • revizuirea nu a vizat decizia de recalculare (la intrebarea "de ce nu au fost anulate deciziile de recalculare odată cu anularea HG 735" - nu am primit nici un raspuns);
  • la problema ridicată de către delegația noastră că   plata pensiilor, începând cu luna februarie 2011, nu a avut bază legală, nu a fost comentată  de către reprezentanții MApN;
  • procesele declanșate de membri SCMD (pasul 1a și 1b) nu mai au obiect și vor fi pierdute la marea majoritate a instanțelor;
  • ar trebui să ne concentrăm pe atacarea în instanță a deciziilor de revizuire;
  • conținutul Anexei nr.1/OuG nr.1/2011 este în favoarea pensionarilor (au fost situații când veniturile calculate după Anexa nr.1 să fie mai mari decât cele după statul de plată);
  • cifra de aprox. 6000 de pensionari cu pensii scăzute se va diminua în cotinuare pe baza noilor decizii emise, fie ca urmare a continuării aplicării Legii nr.70/2007, a valorificării timpului lucrat după ieșirea la pensie, aducerea de noi adeverințe cu veniturile obținute în armată  etc.;
  • reținerea, după regularizare, va începe în luna mai a.c. Nu au putut da detalii privind cuantumul ce urmează a fi restituit lunar și în ce perioadă de timp;
  • privitor la respectarea termenului de 45 de zile de către comisia de contestații, s-a recunoscut ca fiind o problemă pe care trebuie să o corecteze;
  • în ceea ce privește folosirea de către filialele SCMD a unor spații aparținând MApN, ni s-a transmis că, potrivit legii, acestea pot fi folosite numai de asociații sau alte structuri similare (cum este cazul ANCMRR), care au prevăzut în statut ca fiind structuri de utilitate publică, SCMD-ul neavând prevăzut acest lucru.
Precizăm că acțiunea s-a înscris în programul Consiliului de Coordonare și a solicitărilor de dialog reieșite în urma Conferintei Comune - Craiova 2012.
Totodată, prin prezentarea comunicatului dorim să înlăturăm toate speculațiile privind jocuri de culise sau urmărirea atingerii unor scopuri individuale, speculații nedemne de unii dintre colegii noștri.
Dorim să dialogăm cu toți cei care prin programe de acțiune și chiar prin acțiune directă, lupta pentru menținerea drepturilor câștigate într-o viață plină de constrângeri și sacrificii.
Membri Consiliului de Coordonare a Filialelor din Municipiul București și Județul Ilfov au fost și rămân consecvenți îndeplinirii cu strictețe a prevederilor Statutului SCMD, ale ROF și ale hotărârilor Consiliului Național al Reprezentantilor - Alba Iulia - octombrie 2011.
PREȘEDINTE
Col.(r) Marian TUDOR
Din respect pentru vârsta a treia

Vrei să ai o inimă sănătoasă?
Vrei să te refaci?
Vrei să slăbeşti sănătos?
Vrei să faci o cură antistres?
Vrei să petreci o decadă balneară?
Atunci, hai la băi! 
Filiala Sector 5 a SCMD, cu sprijinul Agenţiei de turism „SINDTOUR”, îţi oferă posibilitatea de a opta pentru una din locaţiile următoare, beneficiind de reduceri de preţuri. După ce te-ai hotărât asupra locaţiei şi perioadei, pentru detalii sună la 0736600985 (col. r. Petre Stroe) sau 0736600982 (pl adj. şef  r. Petcu Daniela)!


















 

marți, 27 martie 2012

Frunzăverde denunţă statul poliţienesc


Frunzăverde denunţă statul poliţienesc



Plecarea din PDL a greului trimis cândva să conducă județul Caraș-Severin nu este o dezertare, nici o fugă de pe corabia în derivă. E mult mai mult, deși Sebastian Lăzăroiu, sociologul titiplici, încearcă să demonstreze că este mult mai puțin.
Banda politică începe să se descompună. Să nu mai poată mima funcționarea politică și democratică, să nu mai răspundă exigențelor comportamentului de tip european. Ce s-a întâmplat în PDL până acum? Lucrurile au fost menținute într-o stare de oarecare aparență printr-o utilizare excesivă a instituțiilor statului.
Era cineva de altă părere în PDL? Se găsea un dosar, un procuror și omul se trezea marginalizat. Ba, la o anume agitație, riscă să fie și arestat. Orice instituție a statului era folosită pentru a eluda realitatea sau cauza pe drumul PDL.
Se încurca PDL-ul și regimul sau unul din bandă într-o prevedere legală? Se schimba legea. Contesta cineva pe undeva prevederea, practica sau procedura? Se construia o argumentație care ducea lucrurile unde cerea interesul.
O aberație și mai aberantă era pusă să joace rolul legalității, al comportamentului etic, al democrației. Așa a reușit PDL-ul să mențină UDMR în acest grup de afaceri și șantaj politic. Așa a reușit PDL-ul să rupă zeci de parlamentari de la opoziție. Așa a reușit să modifice legile. Alte legi și mai strâmbe și mai bune pentru apărarea intereselor grupului erau susținute ca invenții ale modernizării jurisprudenței, îngropând Opoziția și ridicând regimul la o putere greu de contestat.
Plecarea lui Sorin Frunzăverde și a grupului de politicieni din Caraș ne arată că numărul celor dispuși să joace această carte a imitării jocului democratic se împuținează pe zi ce trece.
Cezar Preda nu mai suportă autoritatea chițăită a lui Emil Boc. Radu F. Alexandru, epuizat de demonstrațiile pretențios elegante pentru adevăruri grosolane, pleacă la CNA. Gheorghe Albu, trezorierul din umbră, mâna dreaptă a lui Vasile Blaga, pleacă la CNVM. Radu Berceanu a rămas un pericol. Și pentru el, și pentru partid, și pentru orice domeniu de care ar răspunde. Videanu, cândva bun de împins în față la privatizarea marmurei românești, preferă să joace rolul investitorului și al învârtitorului de facturi.
Mai circulă zvonul că Gheorghe Falcă, Liviu Negoiță și Gheorghe Scripcaru, trei primari protejați de DNA și de Traian Băsescu, în loc să își facă un cabinet de avocatură care să-i apere, pregătesc un nou partid. În mintea lor partidul funcționează ca armă de apărare și ca instrument de colectat bani, nicidecum ca o formă modernă de organizare pentru a răspunde nevoilor societății.
Cine mai rămâne din PDL-ul de altădată dacă Blejnar, oamenii de la Fisc și de la Gardă își fac și ei partid sau se mută în altă bandă? Vasile Blaga, până mai acum câteva luni marginalizat și... Elena Udrea, Roberta Anastase, EBA, Sebastian Lăzăroiu etc. Adică mimeticii. Ei ar putea fi chemați să joace rolul politicienilor și gașca lor să pară un partid politic credibil. Adică o contrafacere politică grosolană pe care populația să conteze și la viitoarele alegeri.
Plecarea lui Sorin Frunzăverde înseamnă o ruptură politică majoră. PDL-ul pierde și ultimul personaj ce ținea de credibilitatea politică. Grupul așa de înfloritor în urmă cu un an sau doi rămâne doar cu aura de gașcă, de bandă politică de afaceri, de clan și de armată de impostori strânsă pentru a fructifica toate avantajele în timp record.
Construcția menită a părea o jucărie democratică se golește de sens și se prăbușește încet, dar sigur.

Sursa:
http://www.cotidianul.ro/frunzaverde-denunta-statul-politienesc-177565/

Zid în jurul lui Traian Băsescu în Camera Deputaţilor

Un vot de două ori ilegal


Din dorinţa de a bloca o demitere a preşedintelui Băsescu prin referendum, deputaţii Puterii au votat de două  ori ilegal un act normativ. PDL a uitat ce a contestat la CCR  în 2007. Numeroşi deputaţi au respins în 2012 ceea ce au votat în 2007 !!!
Totul pentru salvarea preşedintelui
Deputaţii au adoptat marţi Legea de aprobare a OUG 103/2009 de modificare a legii referendumui. Cel mai important articol (10), cel care vizează numărul de voturi prin care preşedintele României poate fi demis prin referendum a fost modificat şi arată astfel: „Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale”. Cu alte cuvinte, pentru demitere vor fi necesare jumătate plus unu voturi din numărul total al electoratului. Suntem, practic în faţa unei întoarceri în timp, la formula legii din anul 2000. Practic, dacă legea va intra în vigoare, demiterea preşedintelui va deveni aproape imposibilă. Din 2007, prin Lega 129/2007, demiterea preşedintelui era aprobată dacă se înregistrau jumătate plus unu din voturile celor prezenţi la urne.
Istoria zbuciumată a art.10
La votul de ieri s-a ajuns însă prin repetate încălcări ale legislaţiei în vigoare.
Pentru a se înţelege despre ce este vorba, trebuie să facem un scurt istoric al legii refendumului. În 2007, se modifică art. 10 din Legea referendumului care prevedea o majoritate absolută (50% plus 1 voturi din totalul electoratului) pentru demiterea preşedintelui în situaţia în care acesta este ales din primul tur de scrutin şi o majoritate simplă (50% plus 1 voturi din totalul celor prezenţi la urne) dacă preşedintele este ales în turul doi de scrutin. PDL a contestat legea la Curtea Constituţională şi a avut câştig de cauză. Judecătorii CCR au considerat că prin art.10 se instituie „două tipuri de preşedinte”, motiv pentru care au declarat legea integral neconstituţională.
În parlament se reface legea după infirmarea ei de către CCR şi art.10 a fost astfel adoptat: „Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum”. PDL contestă şi noua variantă la Curtea Constituţională, dar judecătorii consideră că noua variantă a articolului 10 este consţituţională. Legea adoptată devine Legea 129/2007.
În 2009, guvernul dă OUG 103/2009 prin care aduce o serie de modificări legii refendumului, dar fără să atingă articolul 10. Şi Senatul, dar şi Camera Deputaţilor resping ordonanţa de urgenţă, la vremea respectivă, toamna anului 2009, PDL neavând majoritate în Parlament. Pe 27 noiembrie 2009, preşedintele Traian Băsescu retrimite la Parlament, pentru reexaminare Legea de respingere a OUG 103/2009. Pe 16 mai 2011, Senatul respinge cererea de reexaminare a preşedintelui. În Camera Deputaţilor, însă, PDL şi aliaţii săi, admit reexaminarea şi o votează în plem, marţi 27 martie.
Două ilegalităţi flagrante
  1. Prima ilegalitate: deputaţii nu s-au limitat doar la solicitările exprese din reexaminarea cerută de Traian Băsescu, şi au lucrat şi alte articole care nu făceau obiectul reexaminării.
  2. A doua ilegalitate: OUG 103/2009 nu avea nicio legătură cu art.10 din legea referendumului. Deputaţii modificând acest articol, au ieşit din spera legislativă a ordonanţei trimise la reexaminare
PDL vs PDL
Faptul că PDL a votat marţi 27 aprilie 2012 legea de aprobare a OUG 103/2009 contrazice poziţia PDL din 2007. Atunci, când a contestat la Curtea Constituţională legea de modificare a legii referendumului,cei din PDL au arătat că „dispozitiile legii criticate au caracter retroactiv ”. Concret, PDL a acuzat faptul că legea prevedea o „altă modalitate de demitere decât cea prevazută de lege la data alegerii preşedintelui”. Situaţia este identică şi acum. Traian Băsescu a fost ales în 2009 şi atunci se prevedea că poate fi demis cu 50% plus 1 din voturile celor prezenţi la urne. Acum, PDL a votat pentru o altă formă de demitere, deci a „uitat” de retroactivitate. În 2007, CCR  nu a mai judecat şi acest cap de contestare, pentru că legea a fost respinsă în ansamblu.
Lista deputaţilor care au votat acum contra a ceea ce auz votat în 2007
Următorii deputaţi, au votat categori pentru Legea 129/2007, care prevedea demiterea preşedintelui cu majoritate simplă, iar acum au votat invers:
Păun Nicolae, Mircea Grosaru, Longher Gervazen , Nicolae Mircovici, Adrian Merka – minorităţi; Mate Andras, Marton Arpad, Kerekes Karoly – UDMR, Cristian Apostolache, Cătălin Obuf Buhăianu – PDL, Gabriel Oprea, Marian Sârbu şi Eugen Nicolicea (UNPR). Eugen Nicolicea este cel care în 2007 a fost vârful de lance al legiferării demiterii preşedintelui cu majoritate simplă. De asemenea, deputaţii UDMR, cei de la minorităţi şi alţii, au votat în 2009 pentru respingerea OUG 103/2009. Acum însă....


Lucian Gheorghiu

Sursa:
http://www.cotidianul.ro/un-vot-de-doua-ori-ilegal-177563/

NATO: Parteneriatul cu Moldova este important

Scris de : M.A.B.

Premierul Republicii Moldova s-a întâlnit marţi, la Cartierul General al NATO, cu Secretarul General al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen.

“Parteneriatul nostru cu Moldova este important. Şi dorim să aducem dialogul nostru politic şi cooperarea practică la un nou nivel”, a declarat Rasmussen, în timpul conferinţei comune de presă.
“Participarea premierului Vlad Filat la lucrările Reuniunii Consiliului Alianţei Nord-Atlantice a constituit un prilej bun pentru a discuta mai multe aspecte de interes comun, inclusiv modul în care NATO poate sprijini Republica Moldova în promovarea reformelor”, a mai spus Anders Fogh Rasmussen.
“Vedem colaborarea noastră ca una distinctă, autonomă şi indispensabilă pentru atingerea standardelor democratice europene şi dezvoltarea capacităţilor ţării de a contribui la asigurarea păcii şi securităţii internaţionale. Statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu este un obstacol în calea cooperării ţării cu NATO“, a afirmat , la rândul său, Vlad Filat.
Premierul Republcii Moldova a declarat că ţara sa doreşte extinderea relaţiilor cu Alianţa Nord-Atlantică. “Noi optăm pentru extinderea dialogului politic şi cooperării practice cu NATO în multiple domenii prevăzute de Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului, Plan care a fost actualizat în anul 2010. Privim IPAP ca un instrument indispensabil pentru reformele democratice prin care trece Republica Moldova“, a declarat Vlad Filat.
Filat a reiterat angajamentul Republicii Moldova de a continua cooperarea eficientă cu NATO şi de a reafirma calitatea de partener credibil european. “Scopul nostru final este transformarea Republicii Moldova dintr-un consumator într-un furnizor al securităţii şi stabilităţii regionale, cu asistenţa partenerilor noştri internaţionali”, a continuat Filat.

Sursa:
 "Punct negru”- un NOU INDICATOR RUTIER. Vezi harta punctelor negre din ţara noastră

Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR) – Direcţia Rutieră, împreună cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, demarează un program naţional de creştere a siguranţei rutiere pe drumurile din România. Programul constă în semnalizarea zonelor cu risc ridicat de producere a accidentelor rutiere, denumire puncte negre.
Mai exact, Punctul negru reprezintă un sector de drum cu lungimea de maximum un kilometru, pe care, într-o perioadă de 5 ani consecutivi, s-au înregistart minimum 10 accidente grave de circulaţie, soldate cu cel puţin 10 persoane decedate sau rănite grav.

Practic, prin implementarea acestui program, şoferii vor întâlni în trafic un nou indicator rutier, care semnalizează o zonă cu risc accidentogen ridicat. Noul indicator rutier a fost introdus în legislaţia naţională în decembrie anul trecut, prin modificarea Standardului Român 1848 – 1:2011- Semnalizare Rutieră. Astfel, vor fi amplasate, un număr de 32 de panouri cu caracter preventiv pe DN7, sectorul cuprins între localităţile Bucureşti-Nădlac şi 8 panouri pe DN1 în judeţul Sibiu.
Reducerea vitezei de deplasare, sporirea atenţiei şi evitarea efectuării oricăror manevre riscante sunt recomandate în zonele identificate ca fiind "Puncte negre”.Conform datelor oficiale, la nivel naţional au fost inventariate 138 puncte negre, în care s-au înregistart un număr de 1517 accidente grave, soldate cu decesul a 569 persoane şI rănirea gravă a altor 1369. De asemenea, în cadrul campaniei de informare a programului, a fost realizat site-ul "www.hartapunctelornegre.ro”. Prin accesarea site-ului, publicul larg va putea vizualiza poziţiile punctelor negre existente la nivel naţional şi va găsi informaţii statistice despre numărul accidentelor grave de circulaţie şI cauzele de producere a acestora.

Sursa:
http://www.jurnalul.ro/observator/punct-negru-indicator-rutier-harta-608143.htm