Chişinăul cere Rusiei să-şi retragă muniţiile şi militarii
Scris de : M.A.

Autorităţile de la Chişinău au cerut Rusiei finalizarea procesului de retragere a depozitelor de muniţii şi a militarilor care le păzesc.

De asemenea, Republica Moldova cere imperativ transformarea aranjamentului actual de menţinere a păcii într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional. Joi, la Viena, s-au desfăşurat lucrările celei de-a patra Conferinţe de Evaluare a Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale în Europa (Tratatul FACE). Conform principiului rotaţiei, Preşedinţia Conferinţei a fost exercitată de către Republica Moldova.
Delegaţia moldovenească a fost condusă de către viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Popov. Agenda Conferinţei a cuprins subiecte majore vizând implementarea Tratatului FACE, inclusiv limitările privind deţinerile de armament convenţional, efectuarea inspecţiilor de verificare, schimbul de informaţii şi alte măsuri de transparenţă în domeniul militar. Un subiect-cheie al dezbaterilor l-a constituit situaţia creată ca urmare a moratoriului introdus în 2007 de către Federaţia Rusă privind implementarea Tratatului, precum şi căile de depăşire a impasului existent al regimului de control al forţelor convenţionale în Europa.
În declaraţia sa, delegaţia Republicii Moldova a reconfirmat poziţia oficială cu privire la necesitatea finalizării procesului de retragere de pe teritoriul Republicii Moldova a depozitelor de muniţii ale Federaţiei Ruse, stocate la Cobasna, precum şi a forţelor militare ce asigură paza acestora. În acelaşi context, a fost accentuat imperativul transformării aranjamentului actual de menţinere a păcii într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional corespunzător.
Delegaţia Republicii Moldova a confirmat interesul şi disponibilitatea de a participa la eforturile orientate spre revitalizarea regimului de control al forţelor convenţionale în Europa în baza principiilor fundamentale ale dreptului internaţional în domeniu, în particular a principiului privind acordul statului-gazdă pentru staţionarea forţelor militare străine.

Sursa:
http://www.ziuaveche.ro/international/basarabia/chisinaul-cere-rusiei-sa-si-retraga-munitiile-si-militarii-53169.html

Cum mor duşmanii lui Putin: SIDA, cancer, tuberculoză

Scris de : M.A.

Vasili Aleksanian, un fost vicepreşedinte al companiei Iukos, a murit, la 39 de ani, de SIDA, cancer şi tuberculoză.

Aleksanian a petrecut doi ani în detenţie în cadrul acţiunilor judiciare – pornite la ordinul lui Vladimir Putin, viitor preşedinte al Federaţiei Ruse – împotriva grupului petrolier al lui Mihail Hodorkovski. Aleksanian, care fusese arestat în 2006 pentru fraudă şi deturnare de fonduri, a decedat luni seară, în propria locuinţă, anunţă familia sa., transmite Mediafax. Sănătatea acestui avocat format la Universitatea Harvard “se deteriorase considerabil pe durata detenţiei”, anunţă site-ul fostului preşedinte al Iukos, Mihail Hodorkovski.
“Orbise şi suferea de cancer la ficat şi de tuberculoză“, precizează site-ul citat. Pe durata detenţiei, Aleksanian nu încetase să denunţe condiţiile din închisoare. Cazul său i-a mobilizat pe apărătorii drepturilor omului la nivel internaţional.
Aleksanian a fost şef al departamentului juridic al Iukos în perioada 1996 – 2003, asumând funcţia de vicepreşedinte al grupului în 2006. Cazul Iukos este perceput în genere ca fiind orchestrat de Vladimir Putin, în tentativa de a-l elimina definitiv din viaţa publică pe Mihail Hodorkovski, om de afaceri prea independent, care a finanţat opoziţia şi nu a ezitat să-l contrazică pe “Ţarul de la Kremlin”.
Mihail Hodorkovski, ex-patron al Iukos – fosta navă amiral a industriei petroliere ruse, dezmembrate în favoarea întreprinderilor apropiate anturajului din serviciile secrete al lui Putin – şi asociatul său Platon Lebedev sunt acuzaţi în principal de furtul a 218 milioane de tone de petrol în valoare de 27 de miliarde de dolari şi spălare de bani. Aceştia execută, din 2005, pedepe cu închisoarea într-un lagăr de muncă silnică din Cita, vestul Siberiei.

Sursa:
http://www.ziuaveche.ro/international/externe/cum-mor-dusmanii-lui-putin-sida-cancer-tuberculoza-53757.html

Col.(r) dr. Mircea Dogaru: „În Parlament nu votează creiere, ci degete”

Nedreptăţiţii guvernării Boc sunt chemaţi de SCMD pe 7 octombrie la Academia Militară

Autor: ANIELA NINE

Col.(r) dr. Mircea Dogaru, preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, spune, într-un interviu pentru Jurnalul Naţional, că ma­nifestarea organizată vineri în faţa Academiei Militare la care sunt invitate toate ONG-urile, asociaţiile şi alţi reprezentnţi ai societăţii civile vrea să fie primul pilon pentru organizarea societăţii civile într-o platformă civică care să îi reprezinte pe toţi românii care se simt nedreptăţiţi de măsurile Guvernului Boc.

• Jurnalul Naţional:  Aţi anunţat un miting pentru vineri, 7 oc­tom­brie. De ce ieşiţi în stradă?
Mircea Dogaru: Pe 7 octombrie este Ziua Internaţională a Muncii De­cente. Coincidenţa face ca tot atunci să înceapă lucrările Adunării Parlamentare NATO la Bucureşti. Nu e o coincidenţă fericită. Noi am obţinut aprobarea să organizăm o manifestaţie de aniversare a zilei muncii decente, vom ieşi în Piaţa din faţa Academiei Militare, de la orele 10, am invitat ca parte a societăţii civile sindicate şi ONG-uri, căci ne sprijină multe ONG-uri, fundaţii, asociaţii, uniuni din ţară şi din Capi­ta­lă. Ideea e ca pe această temă a mun­cii decente să oferim societăţii ci­vile posibilitatea să se exprime. Căci la noi s-a jonglat puţintel cu termenul şi s-a înţeles la un moment dat că so­ci­e­tatea civilă înseamnă societatea care nu are pistoale.
De unde şi ideea ab­surdă cu controlul societăţii civile asu­pra armatei. În realitate, prin definiţie, în toate ţările civilizate socie­ta­tea civilă este acea parte a societăţii care nu are acces la actul politic de­cizional, deci prin lege militarii, pre­o­ţii,­profesorii, funcţionarii publici sunt coloanele vertebrale ale so­ci­e­tăţii civile. În această situaţie, ca parte a acestei societăţi civile, îi invităm pe toţi cei ce se simt nedreptăţiţi şi parte a societăţii civile să-şi exprime punctul de vedere, vom redacta un material reprezentând concluziile noastre re­prezentând modul în care este în­căl­ca­tă legislaţia în domeniile muncii, să­nă­tăţii, educaţiei, şi vom depune acest material atât la reprezentanţii NATO la Bucureşti, cât şi la Guvern şi ministere în sensul „ajutorării” aces­tui Guvern incapabil să înţeleagă că ceea ce face este nu numai ilegal, an­ti­constituţional şi antieuropean, dar este de-a dreptul imoral şi lipsit de decenţă vizavi de măsurile luate îm­potriva salariaţilor, pensionarilor, per­soa­nelor cu dizabilităţi.
Ne­mai­vor­­bind de cum se derulează la noi ac­tul juridic şi cum se dau ordinele că­tre Ministerul Justiţiei prin care Exe­cutivul calcă în picioare puterea ju­de­cătorească. Iar Legislativul nu mai există pentru că în Parlament nu vo­tează creiere, ci degete.

• E o chestiune de moment aceas­tă platformă civică sau pe termen lung?
Este o idee generală la care şi noi ne aliniem, nu ne aparţine exclusiv no­­uă, şi fundaţia FACIAS şi alte ONG-uri au lansat această idee, dar noi ca militari am zis să oferim cadrul de organizare. Noi avem foarte multe sin­­dicate şi asociaţii şi uniuni ale re­zer­­­viştilor, ale patrioţilor şi istoricilor care luptă pentru identitate naţională, câ­teva zeci în toată ţara. În ţară, în pa­ralel cu manifestarea de vineri de la Bu­cureşti, sindicatul organizează alte ma­ni­festări acolo unde avem filiale.
Militarii au demonstrat că sunt ho­tărâţi, că îşi apără drepturile, să în­cercăm prin exemplul nostru să atragem la ideea de organizare a so­cietăţii civile toate ONG-urile.

• Ce alte nemulţumiri are sindicatul?
Păi, în primul rând, sunt legate de modul în care ni s-a luat dreptul la proprietate, pensia dobândită este pro­prietate, orice diminuare în­seam­nă discriminare, dovadă că noi câş­ti­găm deja în justiţie hotărâri definitive şi irevocabile pe tema asta.

• Cam câte decizii definitive sunt?
Avem 21.753 de procese, în Bu­cureşti termenele ni s-au dat în­ce­pând din februarie-martie anul viitor, în provincie am depăşit toate fazele, in­clusiv faza de recurs formulat de Gu­vern. Practic avem la ora actuală 31 de membri ai sindicatului care nu se mai subordonează legii sistemului unitar de pensii întrucât li s-a re­cu­noscut dreptul, până mor ei se sub­or­­­donează Legii 164/2001 şi Legii 179/2004 cum e firesc, întrucât ni­că­ieri în lume nu există principiul re­tro­ac­ti­vităţii legii.
Deci, la ora actuală, există 170.000 de asistaţi social sau beneficiari şi 31 de militari şi poliţişti în rezervă. Sperăm ca numărul lor să crească.

Sursa:
http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/col-r-dr-mircea-dogaru-in-parlament-nu-voteaza-creiere-ci-degete-592567.html

Testul ex

de Nicolae Prelipceanu

Cu înregistrarea Mişcării Populare, dl preşedinte Traian Băsescu s-a întors la frumoasele - pentru domnia sa - timpuri ale anului 1990, când din înalt funcţionar al regimului Ceauşescu a devenit şi mai înalt funcţionar al regimului revoluţionar FSN.
Pentru cine mai are dubii, Mişcarea Populară este una de tip revoluţionar, mexican sau mai recent libian, care se înfiinţează fie în toiul unei revoluţii, fie în momentul când revoluţia a învins şi e nevoie de ceva care să nu semene cu partidul sau partidele dinainte, dar să fie tot un partid, atâta doar că mai aproape de cel unic. Acum, însă, nu e nici o revoluţie şi nici nu se anunţă vreuna, fie şi dirijată de sus, din polul plus... Cine a vrut să continue analiza a semnalat că M. P. nu e decât un răspuns la USL, o coaliţie de partide mari şi mic (da, da, nu e nici o greşeală). Coaliţie aveţi, coaliţie avem, pare a fi acest răspuns. Cam aşa, prin anii '90, FSN-ul dlui Ion Iliescu răspundea Solidarităţii Universitare şi Alianţei Civice cu o alianţă de intelectuali pro-FSN, în frunte, dacă-mi aduc bine aminte, cu dl Răzvan Theodorescu. Intelectuali aveţi, intelectuali avem, părea a suna acel răspuns.
Tot în anii '90, Regele Mihai era spaima feseniştilor, care inventaseră formula cu ex-regele, crezând că astfel au şters rolul jucat de rege în lovitura de la 23 august 1944. Atitudinea faţă de monarhie era pe atunci un test. Nu să fii pro-monarhist, adică să încerci să-l aduci pe rege din nou pe tron, deşi ar fi fost cel mai normal gest încă din 23 decembrie 1989, dacă ar fi fost cu adevărat o revoluţie curată, ci doar să recunoşti rolul mizerabil al armatei sovietice şi al cozilor lor de topor în detronarea Regelui Mihai. Aşa cum, o dată, demult de tot, conform Vechiului Testament, pronunţarea  cuvântului shibbolet era un test, de data asta era de ajuns să spui ex-regele ca să te dai de gol că eşti de partea puterii feseniste, oricât de bine te-ai fi mascat până atunci.
Întoarcerile la origini sunt, de fapt, lucruri foarte normale şi oricât de dreapta ar fi spus la un moment dat că e dl Traian Băsescu, până la urmă preşedintele s-a dat de gol. Omul şi-a spus păsul, care este acelaşi cu cel al multor produse ale socialismului, biruitor o vreme, în primii ani de democraţie originală. Dl Traian Băsescu s-a regăsit din nou, confortabil, în tabăra dlui Ion Iliescu, indiferent ce spune fiecare unul despre altul. Hazul nebun (şi trist) este că, dacă atunci majoritatea jurnaliştilor ţineau hangul lui ex, de data asta ne-a fost dat să auzim din guri străine de idee discursuri pro-regele Mihai. Se va spune că între timp le-a venit oamenilor mintea la cap, ca-n cazul ziariştilor de la Adevărul din 1990, care vituperau împotriva Regelui şi le indicau minerilor, la 14 iunie, unde este redacţia României libere. Le-a venit mintea la cap, mi se pare că autorul lui „Fire-ai al dracului, majestate!" şi-a cerut chiar scuze, dar mai ales au găsit un nou canal de atac împotriva actualului preşedinte. Iar cei care atunci mai apărau ideea măcar a respectului pentru monarhie fie au murit, fie s-au lehămeţit, fie se tem să mai dea vreo replică.
E greu să-l mai înveţi pe un adult istorie, cu atât mai mult când acesta a ajuns primul om în stat. E greu să-i mai schimbi unui fesenist autentic creierul implantat de şcoala comunistă, indiferent în ce funcţie s-ar afla. Dar să recunoşti recurenţele lui ex ca pe nişte simptome şi ca pe nişte teste, şi azi, după atâţia ani, nu e greu deloc, ceea ce şi facem aici.  

Sursa:
http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=2790028665417442434

Dictatele lui Zeus. PDL s-a împotmolit în proiectele comandate de preşedintele Traian Băsescu

Autor: LAVINIA DIMANCEA

Traian Băsescu ordonă, PDL se chi­nu­ieşte să execute. De luni de zile, de­mocrat-liberalii şi-au bifat în agenda de lucru temele date de şeful statu­lui, însă toate sunt în aer. Modificarea Constituţiei, reorganizarea administrativ-teritorială, votul uninominal şi comasarea alegerilor sunt cele pa­tru proiecte mari şi late care dau bătăi de cap partidului condus de Emil Boc. Ba nu sunt de acord partenerii de coaliţie de la UDMR, ba nu există ma­­joritate confortabilă în Parlament, ba nu vor baronii locali, toate sunt mo­­tive care au determinat tergiversa­rea planurilor. Mai nou, pedeliştii au adăugat pe listă o nouă sarcină prezidenţială – crearea Mişcării Populare.
Noua Constituţie
 
Încă de la suspendarea din 2007, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că vrea modificarea Constituţiei. Anul acesta, şeful statului a dat tonul amendării legii fundamentale după ce o comisie formată la Palat a întocmit un raport ce a ajuns pe masa Parlamentului în luna iunie. PDL s-a an­gajat să susţină proiectul pre­zi­den­ţial, dar nu s-a sinchisit să mişte prea repede un deget, deşi Băsescu a trecut în vară prin Parlament pentru a im­pulsiona demersurile. Asta l-a in­dig­nat pe preşedinte, care, la în­ce­pu­tul lui septembrie, îi muştruluia pe pedelişti că atât de mult îl sprijină, încât, pe timpul verii, Comisia de revizuire condusă de un democrat-li­beral (Daniel Buda) "nici măcar nu a schiţat un gest să se întâlnească". La numai trei zile, grupurile parlamentare ale PDL şi-au asumat rapid proiectul lui Băsescu şi l-au depus la Birourile Permanente reunite pentru a fi discutat în comisia condusă de Buda. PDL, prin vocea Robertei Anastase, a admis însă că demersurile de modificare a Constituţiei nu au şanse în actuala legislatură,  pentru că nu există majoritatea necesară în Parlament, adi­că cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.

Votul uninominal
 
Este tot o doleanţă veche a şefului statului, repusă pe tapet în această vară, alături de reducerea numărului de parlamentari la 300. Aflat la Sulina, Băsescu spunea că a redeschis în coaliţie subiectul trecerii la votul uninominal necompensat, într-un tur sau două, astfel încât să fie aplicat la alegerile din 2012. PDL s-a conformat şi a început cu UDMR discuţiile privind modificarea legilor electorale, formându-se în acest sens o comisie specială în coaliţie. Numai că cele două partide nu se înţeleg deloc în privinţa sistemul de vot. Democrat-liberalii vor votul uninominal pur, în timp ce udemeriştii susţin un sistem mixt, cu vot direct şi pe listă. UNPR s-a declarat de acord cu PDL că este nevoie de vot uninominal pur, dar liderii acestei formaţiuni au admis că "o eventuală compensare, într-o formă sau alta, cum doreşte UDMR, probabil că nu va putea fi evitată". În lipsa unei decizii comune cu UDMR, pedeliştilor le este practic imposibil să treacă legile electorale prin Parlament. Ori ajung la un compromis, ori renunţă la idee.

Reorganizarea ţării
 
În iunie anul acesta, Traian Bă­ses­cu cerea Guvernului să anali­ze­ze re­or­ganizarea administrativă a ţă­rii prin înlocuirea celor 41 de judeţe cu opt judeţe mari sau şapte judeţe şi mu­ni­cipiul Bucureşti. PDL a preluat ca din zbor ideea şi a anunţat că Exe­cutivul îşi va asuma răspunderea pe un astfel de proiect. UDMR a respins demersul şi a propus amânarea dis­cu­ţi­ilor pentru toam­nă sau pentru 2012. PDL, acuzat între timp de Băsescu că nu susţine reorganizarea, pentru că unii "nu se mai văd pre­şe­dinţi de consilii judeţene", a fost de acord şi a anunţat că regionalizarea va fi pusă în practică după alegerile lo­ca­le. În week-end, liderii PDL s-au răz­gândit şi au decis ca pâ­nă la finalul lunii noiembrie conduce­rea să defi­nitiveze detaliile reorganizării însă, şi aici, în lipsa unei înţelegeri cu UDMR, o decizie nu este posibilă. De altfel, ieri, democrat-liberalii s-au arătat deschişi la un compromis: dacă UDMR ar accepta reorganizarea în acest mandat şi nu după 2012, democrat-liberalii ar fi de acord cu doleanţele Uniunii în privinţa votului uninominal compensat.

Comasarea alegerilor
 
Tot în vară au apărut şi zvonurile privind cuplarea alegerilor locale cu cele parlamentare. La acel moment, Băsescu a intervenit şi a declarat că ia în calcul comasarea doar dacă această ipoteză vine din partea partidelor. Ca un făcut, PDL a lansat ipoteza şi a pornit discuţiile în coaliţie, într-o nouă  comisie specială. UDMR s-a declarat de acord, numai că Traian Băsescu a revenit şi a spus că singurul argument în favoarea comasării ar fi dacă se va face reorganizarea administrativă a ţării. Ulterior, PDL a decis ca alegerile cuplate să aibă loc în noiembrie, însă lucrurile au rămas încremenite, nu s-a demarat nici o procedură, din cauza divergenţelor cu UDMR pe marginea sistemului electoral. Varianta asumării răspunderii guvernului pe o lege care să permită împingerea alegerilor locale către parlamentare, din iunie în toamnă, a rămas la stadiul de intenţie.

Mişcarea Populară
 
Este noua misiune a democrat-liberalilor. Tot ordin de la Băsescu, care şi-a rugat fata cea mare, Ioana Băsescu, să înregistreze în aprilie Mişcarea la OSIM. A recunoscut-o public recent la TVR,  când spunea că "trebuie pregătită ideea de mişcare populară pentru realizarea unei eventuale alianţe". Dacă până atunci democrat-liberalii se codeau în a face comentarii pe această temă, după intervenţia şefului statului, au băgat subiectul în şedinţă, stabilind ca proiectul să fie demarat şi finalizat cât mai repede. Subiectul  fost reluat la întâlnirea de duminică a liderilor PDL şi a şefilor de organizaţii ju­de­ţe­ne, când s-a decis ca BPN să rezolve până la finalul lunii noiembrie înfiinţarea Mişcării Populare. Toţi reprezentanţii PDL ar fi de acord cu înfiinţarea Mişcării, rămâne de văzut cu cine se va face.

Sursa:
http://www.jurnalul.ro/stiri/politica/dictatele-lui-zeus-pdl-s-a-impotmolit-in-proiectele-comandate-de-presedintele-traian-basescu-592444.html

Eu, ţiganul rom din România

Etnia ţiganilor nu e vinovată pentru vinile profunde pe care noi, ca naţie, le avem

 

Autor: LUCIAN AVRAMESCU

Dincolo de unele acuze îndreptăţite, cocoţarea tuturor nenorocirilor noastre pe spinarea ţiganilor mi se pare nedreaptă şi excesivă. Circula un banc pe vremuri. Doi inşi stau lipiţi cu nasul de geam şi privesc acriţi afa­ră. Plouă, zice unul. Da, mă, plouă, fir-ar mama lor a dracului de comunişti, completează al doilea. Nu ştiu dacă ploua atunci din motive bolşevice, dar explicarea tuturor eşecurilor noastre diplomatice, politice, econo­mice, coborârea noastră pe ultimul loc ca nivel de trai în Europa, umi­lin­ţa uşii Schengenului trântită în nas, toate astea nu pot fi extrase cauzal din bătătura, încă sărmană, a comunităţilor de romi. Au ales ţiganii cel mai nenorocit sistem mafiot la conducerea României, care papă tot, lasă, ca o invazie de lăcuste, în urmă pă­mân­tul pustiit? Ni l-au reales ţiganii pe Băsescu? Au numărat ei în Parlament banditeşte voturile sau românca Roberta? Au muls ţiganii, până la se­cătuire, bugetul şi tot ei au decis construirea de stadioane şi stadionaşe pe denivelatele noastre meleaguri mi­o­ritice în timp ce obiectivele crea­toare de locuri de muncă se lasă în za­dar aşteptate? Preşedintele vorbea acum vreo doi ani de cei 6,5 milioane de pensionari care parazitează – asis­taţi social – munca generaţiilor vioaie de azi. Acum câteva zile, obsedat tot de pensionari, pomenea cifra 4,9 mili­oa­ne. Unde au dispărut 1,6 milioane de suflete, fiindcă sufletul nu îm­bă­trâ­neş­te, iar pensionarii pot fi conside­raţi şi ei încă oameni? Lângă noi se pe­trece un genocid? Sunt ţiganii vi­n­o­vaţi pentru neputinţa noastră de a pune întrebări şi pentru lentoarea cu care ne exprimăm nemulţumirile?

În Sângeru e o comunitate de ţi­gani consistentă. Cândva, pe o  moşie a Văcăreştilor, au fost aduse două fa­mi­lii de ţigani. Acum sunt peste o mie, cei mai mulţi în cartierul ţigănie. Pe deal, spre Bobaru, erau ţiganii lă­u­tari. Un bătrân cântăreţ la ţambal, preferat de bunicul meu dinspre mamă, pe care l-am apucat şi eu, a murit ultimul. Au rămas câteva case de pământ pustii, pe jumătate in­trate în pământ. Lăutarii faimoşi din Sângeru au dispărut, văduvind nunţile şi petrecerile săteşti de o mu­zică pe care începem s-o uităm, ră­ma­să doar în legendele cu Barbu Lă­u­ta­ru şi alţi cobzari şi violonişti cu formi­dabil talent înnăscut. Spre Salcia sunt lingurarii. Câţiva mai cioplesc linguri şi copăi din lemn de plop, pe care le expun la porţi. Anual îi vizitez şi cum­păr vasele din lemn a căror căl­dură nu poate fi egalată niciodată de luciul veselei fabricate. Au rămas ne­gu­s­torii de nuci pe care le achi­zi­ţi­o­nează din toată ţara. Unii şi-au făcut case mari. Printre ele sunt însă şi des­tule cocioabe. Sărăcia, sărăcia cruntă ex­plică înapoierea şi, în cele din ur­mă, cerşetoria sau hoţia de care ne acu­ză Europa simandicoasă. Coană Europo, scriam acum un an în acest ziar, bagă-ţi în cap că ţiganii mei sunt şi ţiganii tăi, cotrobăie-te prin poşetă şi scoate gologani pentru a-i civiliza, pen­tru a-i şcoli, nu te mai da insultată, nu mai strâmba din nas. Ne-ai vrut? Atunci ia-ne cu totul! Zici că România e ţara romilor? Dacă-i aşa, şi tu, Europo, eşti continentul romilor. Aten­ţie, nu le da foc, cum am văzut prin Bulgaria sau Cehia, pentru că rişti un autodafe!

Acum câţiva ani am botezat cinci ţigani. A venit finul Oiţă, octogenar. Naşule, zice, bunicu’ lu’ matale, Victor Avramescu, să-l hodinească Dum­nezeu pe unde o fi, a cununat pă­rinţii mei şi ne-a botezat pe noi toţi. Botează-mi şi mie un nepoţel. Aşa e, bătrânul a cununat şi botezat toa­tă ţigănia şi eu moştenesc puzderie de fini. Bine, zic, câte luni are ăl mic? Finu’ Vasile are (avea) 14 ani şi este cu un lat de palmă mai înalt ca mine. Un ţigan spălat, spătos, frumos. Păi ăsta-i nepoţelul? Ăsta, naşule, că fiu-meu e prin Italia şi n-a apucat să-l boteze când era de ţâţă. Până să ne preparăm de botez, finul Oiţă mi-a mai adus patru nepoţele, cea mai mică de 12 ani, Elena, şi cea mai mare, Diana, de 19, toate ochioase, sprâncenate. Am pus condiţia să facem botezul fără paranghelii. Fără ma­nele şi aiureli. Aşa a fost. Am invitat la biserică doar primarul, pe Cons­tantin Băjenaru, şi şeful local de po­liţie. Finii au îmbrăcat, după ce au eli­be­rat la piele hainele civile, nişte bi­bli­ce cămăşoaie albe, din pânză, pe care, la cererea preotului, le-am con­fec­­ţionat eu, naşul, la o croitoreasă. Le-a dat cu mir pe frunte şi pe tălpi. A cântat rugăciuni. Slujba a fost sim­plă, dar emoţionantă. Sunt aceşti fini ai mei, unii lucrători cu ziua în agri­cul­tură, vinovaţi de starea Ro­mâ­niei? Dacă da, atunci toţi purtăm po­vara acestei vini. Ţiganul sau romul sau ţi­ga­nul rom din mine e vinovat.

Ţiganul din tine e vinovat, domnule votant, care, etnic, poţi fi orice, iar ca rang profesional poţi fi profesor universitar, cercetător sau chirurg. Sunt vinovaţi ţiganii că n-am intrat în Schengen? Parcă aşa a zis preşedintele. Dacă-i aşa, ţigani suntem toţi. Eu, ţiganul Avramescu, şi tu, ţiganul Bă­sescu, şi tu ,ţiganul Baconschi, suntem vinovaţi, iar ultimii doi mai abitir de­cât toţi, fiindcă, în afară de intrigării politice pentru conservarea ne­no­ro­citei lor puteri, nu fac nimic în folosul ţării. Am stat, în bancă la Sângeru, în pri­mele clase, cu Constandin Ion, pri­e­tenul şi colegul meu ţigan. Mama, di­rectoare de şcoală, se chinuia să-i adu­că la învăţătură pe copiii din ţi­gă­nie şi aşezarea fiului ei, nimerit premiant, alături de un confrate de altă et­nie dădea, credea ea, bine. De aici m-am ales, în schimbul înjumătăţirii sandvişului zilnic, cu învăţarea în­ju­ră­tu­rilor în limba bunului meu coleg. Mi-au prins bine. Ion, care s-a pră­pă­dit de inimă, a crescut opt copii mun­cind pe rupte şi a lăsat în urmă 40 de ne­poţi. Oricât m-am străduit, aici m-a bătut. Etnia ţiganilor, de care voi scrie probabil şi săptămâna viitoare, cea cântată de marele poet spaniol Lorca sau de Miron Radu Pa­ras­chi­vescu în "Cântece ţigăneşti", nu e vi­no­vată pentru vinile profunde pe care noi, ca naţie, le avem.

Sursa:
http://www.jurnalul.ro/opinii/editorial/eu-tiganul-rom-din-romania-592418.html

Planurile PDL, dezvăluite din interior

Cum se va negocia harta ţării: "De dimineaţă până dimineaţă, până cineva nu mai rezistă nervos"

Deputatul PDL Vasile Gherasim, unul dintre oamenii însărcinaţi de partidul lui Boc cu negocierile pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României, a declarat luni pentru Ziare.com că formaţiunea sa vrea din nou să convingă UDMR să accepte reorganizarea teritorială.
"O să negociem de dimineaţă până dimineaţă, până cineva nu mai rezistă nervos. Să sperăm că ajungem la un punct de vedere, dacă nu, nu. Dar n-o să facem sacrificii majore privind structura statală pentru a da satisfacţie unor grupuri. Avem criterii publice, funcţionale, statistice, economice, nu avem criterii etnice. Ţinem cont si de aceste sensibilităţi, trebuie să ţinem cont că reprezintă o forţă şi, în acelaşi timp, şi o bază de respect", a susţinut deputatul PDL.
Vasile Gherasim spune că BPN al PDL a dat mandat pentru a se negocia între 8 şi 12 regiuni. De cealaltă parte, UDMR susţine împărţirea ţării în 16 regiuni.
"Mandatul a fost dat că BPN va discuta un sistem de regiuni între 8 şi 12 regiuni, va avea un mandat mai larg (...) sunt diverse discuţii, deocamdată se conturează doar ideea de a negocia... Regiunile vor fi conform criteriilor europene, care spun ca o regiune să aibă minim 2,5 milioane de locuitori. E greu de făcut o regiune în care să introducem toţi cei 1,6 milioane de maghiari. Nu există, teritorial, geografic această chestiune, nu se poate. Dacă vrem să facem o regiune cu populaţie majoritar maghiară, nu se poate (...) Nu avem cum să facem, decât dacă rămânem cu Harghita şi Covasna ca judeţe distincte", a mai declarat Gherasim.
Totodată, fostul primar al Sectorului 1 a declarat că respinge ideea păstrării judeţelor actuale şi suprapunerii unor regiuni, pe motiv că unităţile administrative actuale au probleme în a-şi asigura finanţarea.
  

Alexandra Vişan

Sursa:

http://www.cotidianul.ro/cum-se-va-negocia-harta-tarii-de-dimineata-pana-dimineata-pana-cineva-nu-mai-rezista-nervos-159784/